14,766 matches
-
ani. Influență ei asupra lui Ferdinand era atât de pronunțată încât oamenii au început să prezică căderea lui. A fost înmormântată la Coburg, cu o inscripție compusă de Ferdinand după instalarea lui că tar în 1908: "Fiica de rege, nu regina ea însăși dar mama de rege."
Clementine de Orléans () [Corola-website/Science/321333_a_322662]
-
21 februarie 1824, tatăl lui a murit și fratele său mai mare a devenit Auguste de Beauharnais, Duce de Leuchtenberg. Fratele său nu avea moștenitori așa că Maximilian a devenit moștenitor prezumptiv. În cele din urmă Auguste s-a căsătorit cu regina Maria a II-a a Portugaliei însă a murit fără moștenitori la 28 martie 1835. Maximilian a devenit al 3-lea Duce de Leuchtenberg. La 2 iulie 1839, în capela de la Palatul de Iarnă, s-a căsătorit cu Marea Ducesă
Maximilian de Beauharnais, al 3-lea Duce de Leuchtenberg () [Corola-website/Science/321358_a_322687]
-
Mercedes a fost fiica cea mare a regelui Alfonso al XII-lea al Spaniei și a celei de-a doua soții, Maria Christina de Austria. A fost botezată María de las Mercedes Isabel Teresa Cristina Alfonsa. Nașa ei a fost regina Isabela a II-a, bunica paternă, care a venit din exil de la Paris pentru a participa la nașterea primului ei nepot. A fost o mare dezamăgire deoarece familia și națiunea sperau să fie un băiat. Regina Maria Christina a sugerat
Mercedes, Prințesă de Asturia () [Corola-website/Science/321349_a_322678]
-
-lea s-a deteriorat; el a avut tuberculoză. După o scurtă îmbunătățire, regele în vârstă de 27 de ani a murit la 25 noiembrie 1885, și Mercedes a devenit șeful statului sub regența mamei ei. Totuși nu a fost proclamată regină deoarece mama ei era însărcinată. Nașterea unei alte surori ar fi transformat-o în regină, însă noul născut a fost un băiat care a devenit regele Alfonso al XIII-lea după nașterea sa, la 17 mai 1886. Mercedes a revenit
Mercedes, Prințesă de Asturia () [Corola-website/Science/321349_a_322678]
-
de 27 de ani a murit la 25 noiembrie 1885, și Mercedes a devenit șeful statului sub regența mamei ei. Totuși nu a fost proclamată regină deoarece mama ei era însărcinată. Nașterea unei alte surori ar fi transformat-o în regină, însă noul născut a fost un băiat care a devenit regele Alfonso al XIII-lea după nașterea sa, la 17 mai 1886. Mercedes a revenit la statutul de moștenitoare prezumptivă, titlul pe care l-a deținut toată viața ei. Mercedes
Mercedes, Prințesă de Asturia () [Corola-website/Science/321349_a_322678]
-
-lea după nașterea sa, la 17 mai 1886. Mercedes a revenit la statutul de moștenitoare prezumptivă, titlul pe care l-a deținut toată viața ei. Mercedes și-a făcut prima apariție publică la curtea regală de mâna mamei ei, când regina Maria Christina a fost declarată regentă. Educația Prințesei de Asturia și a surorii sale mai mici, Infanta Maria Teresa, a fost limitată la Palatul Regal din Madrid, într-un mediu auster, condus de două văduve: mama lor și mătușa paternă
Mercedes, Prințesă de Asturia () [Corola-website/Science/321349_a_322678]
-
statutului său constituțional, Mercedes nu a primit o educație care s-o pregătească de guvernare. Ea a primit, în schimb, educația convențională a unei prințese din timpul ei. A primit lecții de pian și de pictură, practici de tricotat și regina și-a implicat fiica în exercitarea atribuțiilor de palat. O atenție deosebită a fost acordată obedienței și preceptelor religioase. Mercedes a devenit o tânără timidă și neatrăgătoare. Fizic semăna mai mult cu Habsburgi, datorită feței lungi. Familia a petrecut lunile
Mercedes, Prințesă de Asturia () [Corola-website/Science/321349_a_322678]
-
Sicilii și ajunsese în Spania cu câțiva ani mai înainte pentru a urma o carieră militară în armata spaniolă. Asocierea dintre Prințesa Mercedes și Prințul Carlos nu a fost accidentală. El a fost ales ca un potențial soț atât de regina Maria Christina cât și de Infanta Isabella, care era și mătușa lui și a ei. S-a considerat extrem de important ca Mercedes să se căsătorească cu un membru al familiei Bourbon, în scopul de a evita o schimbare de dinastie
Mercedes, Prințesă de Asturia () [Corola-website/Science/321349_a_322678]
-
mai conservativă dinastie catolică, lucru îngrijorător pentru partidul liberal. Au existat atacuri împotriva căsătoriei în ziare și proteste pe străzile din Madrid, Sevilla și Granada. Arhiepiscopul de Valladolid, unul dintre prelații cei mai importanți din Spania, a scris o scrisoare reginei avertizând-o asupra consecințelor grave în cazul în care căsătoria va avea loc. Mercedes și-a exprimat frustrarea la opoziția puternică în legătură cu alegerea ei într-o scrisoare trimisă mătușii Paz: "Sunt fericită să mă căsătoresc cu el, dar eu sunt
Mercedes, Prințesă de Asturia () [Corola-website/Science/321349_a_322678]
-
Regal, de frica protestatarilor, au fost trimise trupe. Totuși nu au existat incidente majore și ceremonia a avut loc la 14 februarie 1901 la capela Palatului Regal din Madrid. Cuplul a trăit la Palatul Regal din Madrid în apropiere de regina Maria Christina, după dorința reginei. Mariajul a fost fericit și doi copii s-au născut în scurtă vreme: Prințul Alfonso (1901-1964) și Prințul Fernando (1903-1905). Însărcinată pentru a treia oară, Mercedes își dorea o fiică după doi fii. În septembrie
Mercedes, Prințesă de Asturia () [Corola-website/Science/321349_a_322678]
-
fost trimise trupe. Totuși nu au existat incidente majore și ceremonia a avut loc la 14 februarie 1901 la capela Palatului Regal din Madrid. Cuplul a trăit la Palatul Regal din Madrid în apropiere de regina Maria Christina, după dorința reginei. Mariajul a fost fericit și doi copii s-au născut în scurtă vreme: Prințul Alfonso (1901-1964) și Prințul Fernando (1903-1905). Însărcinată pentru a treia oară, Mercedes își dorea o fiică după doi fii. În septembrie 1904 ea a împlinit 24
Mercedes, Prințesă de Asturia () [Corola-website/Science/321349_a_322678]
-
crezându-se că este un făt mort până când tânărul rege Alfonso a realizat că nou-născutul este viu. Mercedes a murit a doua zi, la 17 octombrie 1904, înconjurată de familie. Cei trei copii ai lui Mercedes au rămas în grija reginei Maria Christina și au crescut la curtea regelui Alfonso al XIII-lea. Fiul cel mare nu a primit titlul de Prinț de Asturia, dar a înlocuit-o pe mama sa ca moștenitor prezumptiv. Cel de-al doilea fiu al ei
Mercedes, Prințesă de Asturia () [Corola-website/Science/321349_a_322678]
-
sa: a fost ultimul rege francez al Casei Capet. Ca și tatăl său, Carol a fost cunoscut ca "cel Drept" sau "cel Frumos". Carol al IV-lea a fost al treilea fiu al regelui Filip al IV-lea și al reginei Ioana I de Navara. Carol n-a fost destinat să domnească. Se cunosc foarte puține lucruri despre copilăria lui, pe care și-a petrecut-o în întregime la palatul de la Cité. În 1307, Tatăl său a cumpărat comitatul Bigorre pe
Carol al IV-lea al Franței () [Corola-website/Science/321367_a_322696]
-
-lea, a murit în urma unei nașteri premature. Carol s-a căsătorit din nou în 1325, dedata asta cu Jeanne d'Évreux: Jeanne era verișoara lui primară iar căsătoria a necesitat aprobarea Papei Ioan al XXII-lea. Jeanne a fost încoronată regină anul următor, în una din cele mai frumoase ceremonii franceze înregistrate. Ceremonia a reprezentat o combinație dintre o declarație politică, socială și un eveniment "de modă scump"; costul produselor alimentare, blănurilor, bijuteriilor și catifellor pentru evenimentul lui Carol din 1326
Carol al IV-lea al Franței () [Corola-website/Science/321367_a_322696]
-
(circa 1437 - 8 iunie 1492) a fost regină consort a Angliei și soția regelui Eduard al IV-lea al Angliei din 1464 până la moartea sa, în 1483. În momentul nașterii sale, familia ei era clasată pe locul de mijloc în aristocrația engleză. s-a născut în jurul anului 1437
Elizabeth Woodville () [Corola-website/Science/321392_a_322721]
-
doar mama ei și două doamne de comanie). După trei ani, Eduard a preluat tronul englez după ce a condus susținătorii din Casa de York într-o victorie asupra Casei de Lancaster în bătălia de la Towton. Elizabeth Woodville a fost încoronată regină pe 26 mai 1465, într-o duminică după Înălțare. În primii ani ai domniei sale, guvernarea lui Edward al IV-lea al Angliei a fost dependentă de un mic cerc de susținători, mai ales a vărului său, Richard Neville, conte de
Elizabeth Woodville () [Corola-website/Science/321392_a_322721]
-
De asemenea, vestea a fost primita prost de către Consiliul Privat care, potrivit lui Jean de Waurin, i s-a spus lui Eduard că "trebuie să știe că ea nu era o soție pentru un așa prinț ca el". Odată cu sosirea noii regine, au venit și o serie de frați care curând s-au căsătorit în unele dintre familiile cele mai notabile din Anglia. Trei dintre surorile ei s-au căsătorit cu fiii Contilor de Kent, Essex și Pembroke; o altă soră, Catherine
Elizabeth Woodville () [Corola-website/Science/321392_a_322721]
-
Woodville, ducesa văduvă de Bedford, că a practicat vrăjitoria. Jacquetta de Luxemburg a fost achitată în anul următor. Warwick și Clarence s-au răsculat de două ori și apoi au fugit în Franța. Warwick a format o alianță incomodă cu regina Margareta de Anjou și l-a restaurat pe soțul acesteia, Henric al VI-lea în 1470, însă în anul următor, Eduard a revenit din exil și l-a învins pe Warwick în bătălia de la Barnet și pe Lancasteri în bătălia
Elizabeth Woodville () [Corola-website/Science/321392_a_322721]
-
Eduard (mai târziu Eduard al V-lea al Angliei). Căsătoria ei cu Eduard al IV-lea a produs în total zece copii. Elizabeth Woodville s-a implicat în acte de pietate creștină, ceea ce era în conformitate cu ceea ce se aștepta de la o regină consot medievală. Actele sale au inclus pelerinajele, obținerea indulgențelor papale pentru cei care au îngenuncheat și au rostit Angelus de trei ori pe zi și a fost fondatoarea capelei Sf. Erasmus în Abatia Westminster. După moartea subită a lui Eduard
Elizabeth Woodville () [Corola-website/Science/321392_a_322721]
-
au îngenuncheat și au rostit Angelus de trei ori pe zi și a fost fondatoarea capelei Sf. Erasmus în Abatia Westminster. După moartea subită a lui Eduard al IV-lea, posibil din cauza unei pneumonii, în aprilie 1483, Elizabeth Woodville devenit regină văduvă pentru 63 de zile, pentru fiul ei, Eduard al V-lea care devenise rege și a unchiului său, Richard, Duce de Gloucester, care avea calitatea de Lord Protector. Temându-se că familia Woodville vor încerca să monopolizeze puterea, Gloucester
Elizabeth Woodville () [Corola-website/Science/321392_a_322721]
-
închise în Turnul Londrei sau în orice altă închisoare. De asemenea, el a promis să le ofere zestre și să fie căsătorite cu nobili. Familia a revenit la Curte și s-a împăcat cu Richard al III-lea. După moartea reginei Anne Neville, în martie 1485, au apărut zvonuri că regele avea de gând să se căsătorească cu frumoasa sa nepoata, Elizabeth de York. Richard a negat totul, deși potrivit Cronicii Crowland, el a fost presat să facă acest lucru de către
Elizabeth Woodville () [Corola-website/Science/321392_a_322721]
-
a învins pe Richard al III-lea în Bătălia de la Bosworth Field. Ca rege, Henric al VII-lea s-a căsătorit cu Elisabeta de York și a revocat Titulus Regius. Elizabethei Woodville i s-au acordat titlul și onorurile de regină văduvă. Oamenii de știință au păreri diferite cu privire la Elizabeth, care își petrecuse ultimii cinci ani din viață la Abația Bermondsey, unde se retrăsese în 12 februarie 1487. Biograful David Baldwin este de părere că Henric Tudor a forțat-o să
Elizabeth Woodville () [Corola-website/Science/321392_a_322721]
-
de la curte, în timp ce Arlene Okerlund prezintă dovezi din iulie 1486 cum ca ea își planificase deja retragerea de la curte pentru a trăi o viață religioasă. La Abația Bermondsey, Elizabeth Woodville a fost tratată cu tot respectul cuvenit pentru o văduvă regină, a trăit o viață regală și a primit o pensie de 400 de lire sterline cât și mici cadouri de la Henric Tudor. Ea a fost prezentă la nașterea nepoatei ei, Margareta, la Palatul Westminster, în noiembrie 1489, și la nașterea
Elizabeth Woodville () [Corola-website/Science/321392_a_322721]
-
mici cadouri de la Henric Tudor. Ea a fost prezentă la nașterea nepoatei ei, Margareta, la Palatul Westminster, în noiembrie 1489, și la nașterea nepotului său, viitorul Henric al VIII-lea al Angliei, la Palatul Greenwich, în iunie 1491. Fiica ei, regina Elisabeta, a vizitat-o ocazional la Abație. Henric Tudor a avut în vedere, pentru o scurtă perioadă de timp, ca Elizabeth să fie căsătorită cu regele James al III-lea al Scoției, atunci când soția lui James, Margareta a Danemarcei, a
Elizabeth Woodville () [Corola-website/Science/321392_a_322721]
-
lui James, Margareta a Danemarcei, a murit în 1486. Cu toate acestea, James a fost ucis în luptă în 1488, făcând planurile lui Henric să fie doar discutate. Elizabeth Woodville a murit la Abația Bermondsey pe 8 iunie 1492. Cu excepția reginei care aștepta nașterea celui de-al patrulea copil și a Ceciliei de York, fiicele ei au participat la funeraliile de la Castelul Windsor: Anne de York ( viitoarea soție a lui Thomas Howard, Duce de Norfolk), Catherine din York (viitoarea contesă de
Elizabeth Woodville () [Corola-website/Science/321392_a_322721]