19,447 matches
-
sezonal Într-un singur cuvînt, Înțelegînd că el "se ivește din efectul poetic total al haiku-ului Însuși". Obiectul În sine, ca obiect natural, este intim legat de existența În timp și orice experiență legată de el este grevată de simțul anotimpurilor În ritmul cărora el se naște și dispare. Dar acest lucru nu este o chestiune formală sau conceptuală, dată din capul locului, căci "este neesențial dacă bujorul este clasificat ca o temă de primăvară sau de vară. Bujorul are
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
capacitatea Întregului poem de a capta În cuvintele sale aerul inefabil al anotimpului ce se degajă dintr-o imagine, o scenă, un eveniment, o experiența. CÎnd un cuvînt sezonal este atît de bine realizat, el este un simbol estetic al simțului anotimpurilor, răsărind din unitatea omului cu natura și funcția sa este de a simboliza această uniune." Această realizare se concretizează În saturarea Întregului poem de atmosfera sezonală. La origine, datarea poemului era mai degrabă convențională, iar „cuvîntul care arăta sezonul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
degrabă convențională, iar „cuvîntul care arăta sezonul În care poetul a compus poemul era suficient și, deși erau folosite cuvinte sezonale, putem pretinde că tîlcul unor asemenea cuvinte nu era pe deplin Înțeles." (Asano citat de Yasuda) Sensul profund al simțului sezonal, dobîndit tîrziu prin evoluția haiku-ului, este recunoașterea omului ca parte a naturii. „Atunci cînd măcar o parte a problemelor umane e considerată ca un fenomen al naturii, se naște o perspectivă filosofică măreață, ca și cum am fi atins adevăratul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
este o imagine expresivă a unei experiențe revelatoare. Realmente, poate fi un lucru, o ființă, dar și o scenă, o Întîmplare, un episod, un fapt, un eveniment. Timpul pe care-l cultivă haiku-ul este un timp plin de viață. Simțul anotimpurilor este de fapt modul de a rezona cu viața naturii din care face parte și omul. Nu concretitudinea momentului fizic este ceea ce vizează Întrebarea cînd, ci vibrația, palpitul, Însuflețirea clipei trăite În armonie cu viața care pulsează simultan În
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
În acest fel subiectivă, există În subiect și este generată cu mijloacele subiectului. Potrivită inițial pentru percepția vizuală a obiectelor (oglindirea), imaginea devine deja o metaforă (o sinecdocă) atunci cînd este extrapolată și la percepțiile realizate de celelalte organe de simț: auz, pipăit, gust, miros. Realul frizează Însă uneori imaginarul prin felul În care sînt dispuse elementele unei scene: Bătrînul pescar trăgînd un fir din lună cerul destrămat Pescarul din poem capătă brusc alura unei ființe din vremurile eroice care, avînd
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
sînt fără doar și poate secunde, ireale, subiective, iar cele artistice de-a dreptul infidele realului. Expresivitatea ultimelor ține să fie fidelă nu obiectului ci emoției, aspirației, perspectivei umane cărora le sacrifică exactitatea reproducerii. De fapt, haiku-ul ne focalizează simțurile asupra unui obiectiv bine delimitat din realitate În intenția de a-l percepe cît mai concret și mai puțin perturbat de subiectivitatea noastră. Imaginea despre care vorbim este atunci doar un cadru, un decupaj bine delimitat din realitate. Decupaj atît
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
fotografică decît cu acelea la reproducerea artistică. O Încercare de a spune mai exact ce reținem În termenul imagine reală ar fi deci: un cadru decupat din realitate și oferit (direct, nemediat de vreo intervenție a imaginației autorului) receptării prin simțuri fără a-l deforma prin intruziuni umane. Haiku-ul ne aduce În față realul dar sub forma unei singure secvențe detașată de restul lumii. Este ceea ce numim momentul haiku, clipa oprită, realul secționat. Talentul autorului este acela de a nu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Și asta pentru că, așa cum spune Asatarō Miyamori În O antologie de haiku vechi și modern din 1932: “Japonezii sînt iubitori pasionați de natură. Fiecare trăsătură, fiecare etapă, fiecare schimbare a naturii În decursul celor patru anotimpuri impresionează puternic delicatul lor simț estetic. Să nu vorbim decît despre picnicurile la care sînt admirate florile de cireș obișnuite printre oamenii simpli sau de rang Înalt, tineri sau bătrîni; japonezii vîslesc În bărci de plăcere pe mare sau pe lac pentru a privi luna
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
esteticii nipone trebuie să se confrunte și ei cu o Încercare de adopție prin “adaptare” la resursele esteticii noastre. Mai jos, fac o mică Încercare. În Răsunet În noapte, Blaga surprinde acel moment de estompare a stridențelor din amurg, cînd simțurile și imaginația noastră se ascut pe măsură ce Încetează forfota lumii și rumoarea care, verbalizînd, ecrana totul: “Nemișcați deodată brazii! / Sevele se-așează-n noapte. / Iese liniștea din munte / unde locul i-a fost strîmt. / Numai undeva-n prăpăstii / un izvor mai are șoapte
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
decît ceea ce e palpabil, material, solid, consistent. Singura realitate este numai aceea care se simte la modul grobian. Cele trei Întrebări, invocate ca regulă pentru a valida un haiku, provin din reducerea concretului (revelator al unei realități profunde și inaccesibile simțurilor) la (doar) aceste trei trăsături circumstanțiale (total neutre) pe care le știm de la sintaxa propoziției: subiect, predicat, circumstanțe. E evident că revelația este cea care, În felul acesta, este ignorată pentru a reține doar dimensiunile banalității strict localizate spațial, temporal
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pozitivă a conotațiilor sale. Starea de fapt - mîhnirea și Întristarea - este scoasă astfel din amorțire pentru a i se pune În valoare valențele benefice, capacitatea de a fundamenta o viață de o demnitate mai profundă. Wabi pune accentul pe un simț funciar al tristeții calme (blînde, liniștite) și pe refuzul strălucirii (prețiozității, stridenței, excesului). În cele din urmă, ea adaugă Însingurării senine o asumare a precarității și gustul pentru viața austeră. Voi Încerca În continuare să găsesc care sînt modalitățile tehnice
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
la propriu vorbind, doar o poveste. Și, În mod ciudat, e parcă povestea vieții lui. Și-a tuturor... La ce bun greierii, decît să țîrÎie povești fără cuvinte... Dacă haiku-ul n-ar avea nevoie de ceea ce se adresează direct simțurilor, poemul s-ar putea rezuma la o structură simplă și scheletică, din două cuvinte: atît... poveștile. Poemul are Însă nevoie de toată forța, amplitudinea și subtilitatea cuvintelor, de fapt, a lucrurilor vii și autentice vară, prispă, greieri. Doar prin urzeala
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
foarte lapidar, cîteva imagini: "aurul" (frunzarul galben al toamnei), palma În care e o monedă, "poveștile" (petrecerea zilelor fabuloase ale celui mai exuberant anotimp), prispa cu greieri. Atunci, despre aceste lucruri să fie vorba-n poeme? Și da, și nu. Simțurile noastre au nevoie de aceste oglinzi obiective În care razele poemului să se răsfrîngă pentru a lumina, sporite de concretul lor, un alt orizontsimbolic. În mod alegoric, frunza nu e frunză, galbenul nu e aur, aurul nu e metal strălucitor
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
le trăiește spontan și impenitent, fără să simtă nici anticipat, nici post factum vreo căință sau remușcare. Ce poți contrapune acestei bucurii rebele, refractare, Îndărătnice? Ceva care să pară că Îngenunchează orice Încercare de Împotrivire. Ceva care să se impună simțurilor printr-o amplitudine suverană necontestată de nimic. Și nimic nu este mai covîrșitor În această tentativă decît acea pulbere albă care, miraculos și parcă migălos, face să dispară Într-o singură noapte orice accident coloristic de pe tot ceea ce poate fi
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
anume fel, prea strict conturat, care, cît de mare ar fi fost, admitea și alte obiecte mai mult sau mai puțin vecine. Am preferat deci să Încep cu expresia arhicunoscută cît vezi cu ochii, care este un superlativ al cuprinderii simțurilor noastre, tinzînd să epuizeze parcă tot ce există. Pare evident că formularea are o forță expresivă superioară unui simplu doar. Folosind apoi cuvîntul cîmp nearticulat, am sugerat că nu este vorba doar de cîmpul pe care-l vedem ci de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
respectă, ele nu sînt absolute și interferează doar pe o parte din sensurile lor. Ambele indică o activitate mentală focalizată, Îndelungată și profundă. Contemplarea este Îndreptată spre În afară, vizează un lucru sau un eveniment și angajează de obicei văzul, simțul care se pretează cel mai bine la o examinare stăruitoare, multilaterală și polivalentă. Și care, de cele mai multe ori, este Însoțită de admirație și emoție. Meditația este o activitate de sens contrar contemplării, ea este Îndreptată spre Înăuntru și vizează imagini
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
dedicată chestiunilor teoretice, o mare parte fiind preocupată de teoria constitutivă. Această concentrare pe procesul teoretizării nu a fost lipsită de controverse. Unii au argumentat că preocuparea excesivă pentru teorie reprezintă o retragere din analiza chestiunilor concrete și absența unui simț al responsabilității pentru relevanța politică (Wallace 1996). Se poate face o paralelă, în acest caz, cu o poziție pe care Keohane (1988) a luat-o împotriva postmodernismului, și anume faptul că axarea pe problemele din filosofia științelor sociale conduce la
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
clar evidențiată în dezbaterile de la sfârșitul secolului XX dintre realiști și idealiști. Caracteristicile acestor dezbateri nu ne interesează în mod special. Este de ajuns de notat că dezbaterea a fost într-o mare măsură în jurul întrebării dacă dezvoltarea unui puternic simț al obligației morale a ființei umane de pretutindeni putea fi cheia construcției unor relații internaționale pașnice. Liberalii internaționaliști considerau că realismul a fost nejustificat de pesimist cu privire la fezabilitatea unei schimbări radicale și a dat dovadă de lipsă de imaginație politică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
crea o comunitate mondială fără să primejduiască existența societății de state. Interesant, Bull (1969/1995) credea că scrierile lui Karl Deutsch despre "comunitățile de securitate" (comunități în care membrii au renunțat să folosească forța în relațiile dintre ei, având un simț acut al legăturii dintre ei -"we-feeling") erau "impregnate de implicații pentru o teorie generală a relațiilor internaționale". Deutsch, spunea Bull, a fost original în gândirea lui despre diferitele tipuri de comunități politice, despre caracteristicile lor distinctive, despre elementele care le
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
națiunile, sub amenințarea cu dispariția, să adopte modul burghez de producție...adică să devină burgheze ele însele. Într-un cuvânt, creează o lume după modelul său". (Marx și Engels 1977: 224-5) Acestă afirmație remarcabilă avea implicații clare pentru strategia revoluționară. Simțul "naționalității" poate să fi "murit" deja în rândul celor mai luminați membri ai proletariatului, însă umanitatea rămânea încă împărțită în state-națiune, iar burgheziile naționale rămâneau sub controlul structurilor statului pe care le utilizau pentru a promova pretinse interese naționale. Marx
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
națiuni (Linklater 1990b: Capitolul 4). Teoria imperialismului a dezvoltat analiza lui Marx și a lui Engels asupra relației dintre naționalism și internaționalism, și dintre globalizare și fragmentare. În acest fel, a pus în evidență tensiunea dintre forțele care promovau accentuarea simțului comunitar și cele care promovau diminuarea acestuia. Cu toate acestea, mai presus de orice, studiul imperialismului critica aserțiunea liberală conform căreia capitalismul târziu era dedicat internaționalismului liberului schimb, care ar fi urmat să conducă la pace între națiuni; era o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ce pun în pericol o anumită concepție despre sine, ce trebuie obligatoriu excluse, disciplinate sau îngrădite. Identitatea, se poate presupune, este un efect falsificat, pe de o parte de practicile disciplinare ce încearcă să reglementeze o populație, dându-i un simț al unității, și, de cealaltă parte, de practici exclusiviste ce încearcă să securizeze identitatea internă prin procese de diferențiere spațială și prin numeroase metode diplomatice, militare și de apărare. Există o relație suplimentară între îngrădirea "celorlalți" interni și a celor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
lumea îl are pentru a confirma, oral sau scris, ideile și sentimentele. Senzațiile sunt componente ale percepției și se dezvoltă odată cu percepțiile condiționându-se reciproc. Nici senzațiile nu se dezvoltă prin simpla repetare mecanică a acțiunii stimulilor asupra organelor de simț, ci este necesar ca activitățile care duc la dezvoltarea sensibilității să fie orientate spre un anumit scop, a cărui realizare nu este indiferentă pentru copil. De exemplu, scrierea propoziției prin simbol Ătrasarea unei linii orizontale de mărimea propoziției scrise în
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
și mai scurte. În procesul pedagogic este necesar să se urmărească nu numai realizarea unei percepții corecte în momentul dat, în conformitate cu scopul propus, ci și dezvoltarea la școlar a spiritului de observație. A observa corect înseamnă a aduna, prin canalul simțurilor, maximum de cunoștințe, de informații precise și exacte, pentru a le fixa în memorie și a le aprecia la justa lor valoare. Observația trebuie stimulată făcându-l pe elev conștient de răspunderea pe care o are în realizarea unei sarcini
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
comună nu se despart unul de altul la capăt de rând, dacă sunt monosilabice: mi-a spus, te-ai duce, de-un an, de-al nostru. Despărțirea cuvintelor în silabe la sfârșitul unui rând ridică și problema formării și dezvoltării simțului estetic al elevului, trezește interesul pentru înfrumusețarea caietului. III. 2.2 Probleme de vocabular Cultivarea exprimării corecte, coerente și îngrijite a elevilor constituie principalul obiectiv al predării limbii române în școală. Realizarea lui presupune nu numai înțelegerea fenomenelor de limbă
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]