13,108 matches
-
găsite pe Marte de către diverși arheologi. Ruinele aparțineau unei civilizații de mult dispărute numită Prothean. Tehnologia descoperită pe Marte le-a permis oamenilor să creeze dispozitive de deplasare mai repede ca lumina. Folosind aceste dispozitive, omenirea a putut crea nave spațiale ce păreau imposibil de dezvoltat până atunci.Acești proteheeni despre care am vorbit, se credea că au creat și releurile de masă descoperite mai târziu de către oameni. Releurile erau niște dispozitive sofisticate ce permiteau unei nave stelare deplasarea rapidă în
Mass Effect 3 () [Corola-website/Science/328161_a_329490]
-
Călătoria interstelară sau zborul interstelar este o călătorie cu sau fără echipaj uman care are loc între stele. Conceptul de călătorie interstelară cu ajutorul navelor spațiale este o temă comună în științifico-fantastic. Călătoria interstelară este conceptual mult mai dificilă decât călătoria interplanetară care are loc între planetele unui același sistem stelar. Călătoria intergalactică (adică călătoria între galaxii diferite) ar fi totuși mult mai dificilă decât cea
Călătorie interstelară () [Corola-website/Science/328218_a_329547]
-
și munca inginerească, atât călătoria interstelară fără pilot cât și cea cu animare suspendată par posibile, deși ambele prezintă provocări considerabile din punct de vedere tehnologic și economic, de aceea este puțin probabil ca omenirea să lanseze astfel de nave spațiale în viitorul apropiat, mai ales cele cu echipaj uman. NASA, ESA și alte agenții spațiale au fost implicate în cercetări privind aceste zboruri timp de mai mulți ani și au ajuns la o serie de abordări teoretice. Necesarul de energie
Călătorie interstelară () [Corola-website/Science/328218_a_329547]
-
posibile, deși ambele prezintă provocări considerabile din punct de vedere tehnologic și economic, de aceea este puțin probabil ca omenirea să lanseze astfel de nave spațiale în viitorul apropiat, mai ales cele cu echipaj uman. NASA, ESA și alte agenții spațiale au fost implicate în cercetări privind aceste zboruri timp de mai mulți ani și au ajuns la o serie de abordări teoretice. Necesarul de energie pare a face nepractică călătoria interstelară pentru navele de o singură generație , fiind mai sigur
Călătorie interstelară () [Corola-website/Science/328218_a_329547]
-
obținută prin alte mijloace decât cu ajutorul motoarelor navei, atunci energia necesară va fi cel puțin dublă, deoarece energia necesară pentru a opri nava este egală cu energia necesară pentru a accelera la viteza de călătorie. Viteza pentru călătoria unei nave spațiale cu echipaj uman care să aibă loc pe parcursul a doar câteva decenii până la cea mai apropiată stea ar trebui să fie de mii de ori mai mare decât viteza vehiculelor spațiale actuale. Acest lucru înseamnă că este necesară o energie
Călătorie interstelară () [Corola-website/Science/328218_a_329547]
-
la viteza de călătorie. Viteza pentru călătoria unei nave spațiale cu echipaj uman care să aibă loc pe parcursul a doar câteva decenii până la cea mai apropiată stea ar trebui să fie de mii de ori mai mare decât viteza vehiculelor spațiale actuale. Acest lucru înseamnă că este necesară o energie de milioane de ori mai mare decât energia actuală folosită. Accelerarea unei tone la o zecime din viteza luminii necesită cel puțin 450 PJ sau 4,5 × 10 J sau 125
Călătorie interstelară () [Corola-website/Science/328218_a_329547]
-
distanțe enorme de Soare sau de alte stele. Există păreri conform cărora amploarea acestei energii ar face imposibilă călătoria interstelară. Aceste convingeri au fost prezentate la Conferința din 2008 privind metodele de propulsie, conferință la care viitoarele provocări privind propulsia spațială au fost discutate și dezbătute. S-a ajuns la concluzia că este improbabil de afirmat dacă oamenii ar putea explora vreodată dincolo de limitele Sistemului Solar. Brice N. Cassenti, profesor asociat la Departamentul de Inginerie și Știință al Institutului Politehnic Rensselaer
Călătorie interstelară () [Corola-website/Science/328218_a_329547]
-
an-lumină). Lumina călătorește prin vidul cosmic cu aproximativ 300.000 de kilometri pe secundă sau 186.000 de mile pe secundă. Distanța de la Pământ la Lună este de doar 1,3 secunde-lumină. Cu tehnologiile actuale de propulsie a unei nave spațiale, o navă poate călători de la Pământ la Lună în cca. opt ore ("New Horizons"). Asta înseamnă că lumina se deplasează de aproximativ 30.000 de ori mai rapid decât tehnologiile actuale de propulsie ale navelor spațiale. Distanța de la Pământ la
Călătorie interstelară () [Corola-website/Science/328218_a_329547]
-
propulsie a unei nave spațiale, o navă poate călători de la Pământ la Lună în cca. opt ore ("New Horizons"). Asta înseamnă că lumina se deplasează de aproximativ 30.000 de ori mai rapid decât tehnologiile actuale de propulsie ale navelor spațiale. Distanța de la Pământ la alte planete din sistemul solar variază de la trei minute-lumină până la aproximativ patru ore-lumină. În funcție de planetă și de alinierea sa cu Pământul, o nava spațială fără pilot va parcurge aceste distanțe din sistemul solar în de la câteva
Călătorie interstelară () [Corola-website/Science/328218_a_329547]
-
000 de ori mai rapid decât tehnologiile actuale de propulsie ale navelor spațiale. Distanța de la Pământ la alte planete din sistemul solar variază de la trei minute-lumină până la aproximativ patru ore-lumină. În funcție de planetă și de alinierea sa cu Pământul, o nava spațială fără pilot va parcurge aceste distanțe din sistemul solar în de la câteva luni până la puțin mai mult de un deceniu. Cea mai apropiată stea cunoscută de Soare este Proxima Centauri, care se află la 4,23 ani-lumină distanță. Cu toate
Călătorie interstelară () [Corola-website/Science/328218_a_329547]
-
mult de un deceniu. Cea mai apropiată stea cunoscută de Soare este Proxima Centauri, care se află la 4,23 ani-lumină distanță. Cu toate acestea, pot exista sisteme nedescoperite ale unor stele de tipul pitică cenușie. Cea mai rapidă nava spațială creată de oameni, Voyager 1, a călătorit a 1/600 parte dintr-un an-lumină în 30 de ani și în prezent a atins 1/18.000 din viteza luminii. În acest ritm, o călătorie spre Proxima Centauri ar dura 72
Călătorie interstelară () [Corola-website/Science/328218_a_329547]
-
de ani. Desigur, misiunea Voyager 1 nu a fost concepută special pentru a călători rapid spre stele, iar cu tehnologia actuală o asemenea călătorie ar dura mai puțin. Timpul de călătorie ar putea fi redus la câteva milenii folosind nave spațiale cu vele solare; sau doar la un secol sau chiar mai puțin folosind propulsia bazată pe impuls nuclear. Pentru o mai bună înțelegere a uriașei distanțe până la una dintre cele mai apropiate stele de Soare, Alpha Centauri A (o stea
Călătorie interstelară () [Corola-website/Science/328218_a_329547]
-
stadiul în care încă dezvoltă exponențial viteza sistemului de propulsie, dar nu a atins încă limita [tehnologică], resursele ar trebui să fie investite în proiectarea unui sistem de propulsie cât mai bun. Asta deoarece dacă a fost lansată o navă spațială lentă ea ar fi, probabil, ajunsă din urmă și depășită de o altă misiune trimisă mai târziu de aceeași civilizație, având o propulsie mai avansată. Timpul de întârziere tur-retur este timpul minim între realizarea unei observații de către o sondă și
Călătorie interstelară () [Corola-website/Science/328218_a_329547]
-
planetare în aceste sisteme stelare, crescând astfel potențialul lor de explorare. (Vezi articolul Exoplanetă). Masa oricărei nave capabile să transporte oameni ar fi în mod inevitabil mult mai mare decât cea a sondelor interstelare fără pilot. De exemplu, primul sonda spațială, Sputnik 1, a avut o sarcină utilă de 83,6 kg, în timp ce prima navă spațială care a transportat un pasager viu (câinele Laika), Sputnik 2, a avut o sarcină utilă de șase ori mai mare, de 508,3 kg. Această
Călătorie interstelară () [Corola-website/Science/328218_a_329547]
-
oricărei nave capabile să transporte oameni ar fi în mod inevitabil mult mai mare decât cea a sondelor interstelare fără pilot. De exemplu, primul sonda spațială, Sputnik 1, a avut o sarcină utilă de 83,6 kg, în timp ce prima navă spațială care a transportat un pasager viu (câinele Laika), Sputnik 2, a avut o sarcină utilă de șase ori mai mare, de 508,3 kg. Această diferență crește enorm în cazul misiunilor interstelare, având în vedere perioada foarte mare de timp
Călătorie interstelară () [Corola-website/Science/328218_a_329547]
-
de susținere a vieții. Pe măsură ce tehnologia continuă să avanseze, având în vedere riscurile și cerințele necesare realizării călătoriei interstelare cu echipaj uman, este puțin probabil ca primele misiuni interstelare să poarte la bord forme de viață pământești. Dacă o navă spațială ar putea călători în medie cu 10 la sută din viteza luminii (și ar decelera la sosire în cazul misiunilor cu echipaj uman) acest lucru ar fi suficient pentru a ajunge la Proxima Centauri în patruzeci de ani. Câteva concepte
Călătorie interstelară () [Corola-website/Science/328218_a_329547]
-
dincolo de capacitățile actuale inginerești și discutarea acestui subiectului este speculativă, fiind la limita științifico-fantasticului. Distantele implicate necesită metode de propulsie așa de avansate încât ar trebui depășite bariere considerate în prezent de neatins, de exemplu de a propulsa o navă spațială de dimensiuni uriașe aproape de viteza luminii. Orice navă viabilă ar avea nevoie să atingă viteze extreme relativiste. În timp ce lumina are nevoie de aproximativ 2,54 milioane de ani să traverseze distanța dintre Pământ și galaxia Andromeda, ar fi nevoie de
Călătorie intergalactică () [Corola-website/Science/328250_a_329579]
-
de generații și cu un design structural capabil să supraviețuiască timp de milioane de ani. Acest lucru ar include în sine sistemul de propulsie, care ar trebui să lucreze perfect toată durata călătoriei. Un alt obstacol ar fi navigația navei spațiale trebuind îndeplinite cerințe ca: stabilirea unui curs care să ducă nava în galaxia țintă și de asemenea identificarea unei stele, a unui sistem stelar și al unei plante capabile să susțină viața. Aceste lucruri ar necesita o înțelegere deplină a
Călătorie intergalactică () [Corola-website/Science/328250_a_329579]
-
În domeniul științifico-fantastic se utilizează frecvent concepte speculative, cum ar fi găurile de vierme și hiperspațiul, ca mijloace de a ocoli această problemă. Unitatea Alcubierre este singura metodă posibilă cunoscută, deși extrem de ipotetică, care este capabilă să propulseze o navă spațială la viteze supraluminice. Nava în sine nu s-ar mișca mai repede decât lumina, dar spațiul din jurul său ar făcea-o, permițând practic în teorie deplasarea intergalactică. Nu există nicio modalitate cunoscută de a crea un val de distorsionare a
Călătorie intergalactică () [Corola-website/Science/328250_a_329579]
-
Un lăcaș de cult este un edificiu delimitat spațial și construit după anumite reguli, ce este folosit pentru utilizări consacrate și unde se adună practicanții unei religii pentru a se ruga, pentru a participa la desfășurarea de ritualuri de cult religios sau ceremonii și pentru a celebra sărbători religioase
Lăcaș de cult () [Corola-website/Science/328267_a_329596]
-
religii pentru a se ruga, pentru a participa la desfășurarea de ritualuri de cult religios sau ceremonii și pentru a celebra sărbători religioase. Lăcașurile de cult sunt simboluri importante ale expresiei spirituale și a implicării comunității, contribuind la definirea identității spațiale și culturale ale acesteia. În afară de rolul lor primordial, au servit, servesc și se pot constitui în centre administrative sau de întâlnire pentru populația zonelor respective, precum și ca sedii ale unor școli ecleziastice sau biblioteci, ori locuri de întâlnire și de
Lăcaș de cult () [Corola-website/Science/328267_a_329596]
-
largă proporție fiind localizate în zone mai înalte ale terenului local. Ele pot fi constituite fie dintr-o singură clădire fie dintr-un un complex de clădiri, ridicate adesea într-un cadru căruia i se asociază anumite semnificații. Așezarea lor spațială se face după anumite reguli. Ele au o arhitectură distinctivă, relativ tipică pentru fiecare religie. Forma și funcția așezămintelor religioase a variat de-a lungul istoriei, pe măsura evoluției religiilor dar și evoluției arhitecturii. O clădire dedicată scopurilor religioase, cuprinde
Lăcaș de cult () [Corola-website/Science/328267_a_329596]
-
Forma și funcția așezămintelor religioase a variat de-a lungul istoriei, pe măsura evoluției religiilor dar și evoluției arhitecturii. O clădire dedicată scopurilor religioase, cuprinde pe lângă elementele constructive comune (acoperiș, pereți, pardoseli, finisaje), și elemente constructive cu rol liturgic. Configurația spațială a clădirilor și designul arhitectural deservesc acelorași scopuri principale - liturgice. Astfel: Multe dintre lăcașurile de cult cuprind memoriale (adesea opere de artă importante) - dispuse în cadrul interioarelor. Acestea onorează sau comemorează membri ai congregației căzuți în războaie, pe unii reprezentanți de
Lăcaș de cult () [Corola-website/Science/328267_a_329596]
-
copleșește, în ciuda dimensiunilor sale, deoarece rândul dublu de coloane înalte de 22 de metri cntribuie la închiderea spațiului. Din portalul principal se pot vedea doar rânduri de coloane fără ferestre și cu bolți în care lumina pare să strălucească. Efectul spațial al bisericii este legat de o legendă despre o amprentă pe sol a piciorului într-o dală pătrată la intrarea în navă, așa-numitul "pas al diavolului". O colecție bogata de opere de artă din secolul al XIV-lea al
Catedrala din München () [Corola-website/Science/328352_a_329681]
-
a condus la crearea capcanelor pentru gazele naturale. Aceste capcane constituie obiectivele pentru explorarea siturilor de stocare a CO și a proiectelor pilot. Estimările capacității de stocare a CO sunt de obicei foarte mult aproximate și se bazează pe extinderea spațială a formațiunilor potențiale de stocare. Capacitatea de stocare poate fi estimată la diverse scări, de la scara națională pentru estimări grosiere la scări de bazin și rezervor pentru calcule din ce în ce mai precise ce iau în calcul eterogeneitatea specifică sitului și complexitatea structurilor
Stocarea geologică a dioxidului de carbon () [Corola-website/Science/327652_a_328981]