12,895 matches
-
care s-au păstrat documente. La 20 februarie 1635, domnitorul Gheorghe Ștefan dă carte la mâna slugii sale, „lui Dumitru din Umbrărești spre aceea ca să fie tare și puternic a-și ține și apăra un helesteu din Brudurești”, la care stăpânire să nu se amestece alți oameni. Vedem că Dumitru era din Umbrărești, probabil de la vest de Siret, iar heleșteul pe care i se face întăritura este din Brudurești, denumire a unui loc de pe valea Siretului, ce semnifică vad, loc de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
De altfel, în mărturiile hotarnice la care m-am mai referit, am văzut că se indică un reper hotarnic cu numele „podul lui Dumitru”. Acest Dumitru din Umbrărești era în slujba domniei din moment ce primește un privilegiu domnesc cu drept de stăpânire exclusivă, dar în act nu se specifică vreun merit sau atribut prin care să se justifice dania, după, cum se obișnuia, în cele mai numeroase cazuri, deși e de înțeles că un anume merit va fi existat. În anul 1674
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nevoi ce sunt pe noi”, respectiv sprijinul de a-și păstra slujbele pe care le aveau, ori de a fi, eventual, înaintați în slujbe mai mari, pentru că din alte documente constatăm că donatorii dețineau, într-adevăr, slujbe militare, dar și stăpâniri în sate vecine. Daniile pe care ei le fac acum nu sunt de pe teritoriul unde își au locuințele donatorii, ci în alte părți. Astfel, „Simion, fratele lui Sîrghie, ficiorul Radului din Umbrărești ot volost (din ținutul) Tecuciului” dăruiește lui Ionașco
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Cine erau acești oameni care fac danii sau vânzări în alte sate decât baștina lor, ori care apar ca martori la vânzări din satele vecine și ce statut social-politic aveau ei ? Întrebarea se impune și pe considerentul că unii dețineau stăpâniri în afara satului în care își aveau originea, deci se potriveau cu marii stăpâni de sate și moșii, dar la scară mult redusă. Credem că ei reprezintă categoria de țărani înstăriți din punct de vedere material, înzestrați cu calități militare și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ceea ce cronicile noastre numesc de multe ori în împrejurări specifice „țara”. Câțiva dintre cei menționați mai sus au stat în slujba vornicului Țării de Jos, Gavriliță Costache, cum am văzut că a fost cazul cu Mihăilă, vornicel de Umbrărești. 4. Stăpânirea boierilor Costăchești Încă în viață fiind, Gavriliță Costache „și-a așezat copiii și averea rămasă”, adică aceea care nu fuseseră dată drept zestre la căsătoria numeroșilor săi urmași, printr-o diată/testament din 20 iulie 1685, din care aflăm că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din căsătoria cu Tudosica Costin, sora marelui cronicar, numele tatălui său, Costache sluger, în încercarea de a perpetua amintirea și memoria aceluia care a întemeiat și a deschis cursus honorum al neamului. Tot în acest scop îi lasă acestuia în stăpânire satele și moșiile moștenite de la înaintași, adică Epurenii, Ciocăneștii cu Bârlăleștii, dar nu puteau lipsi părțile de la Umbrărești și Boziești, ca cele mai vechi ocine strămoșești. Ne susținem afirmația că aici și-a avut obârșia respectiva familie și pe faptul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Costăchească ce-și va lua supranumele de Epureanu. Orientându-ne după situația că Umbrăreștii se separă pe 1 septembrie 1704 în partea boierească, cea de la nord, și partea răzeșească, rămasă la sud, trebuie să acceptăm că Manolache Costache intrase în stăpânirea părților umbrăreștene cu mult înainte de decesul tatălui său. De această situație ne dăm seama dintr-o anafora din martie 1835, în care găsim indicate acte și stări de lucruri mai vechi. Acum, în 1835, era în litigiu hotarul dintre partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a Bârladului, cum neamul Costăchesc cu părțile lor de aici: Costache slugerul, Gavriliță, fiul acestuia Costachi serdarul, au stăpânit în devălmășie cu ceilalți răzeși repartizarea veniturilor, făcându-se potrivit cu ceea ce în practica timpului și în limbajul propriu acestei forme de stăpânire și organizare se definea ca fiind după analogon, adică fiecare copărtaș beneficia de produse și venituri proporțional cu mărimea părții sau a numărului lor avute în stăpânire, situație ce se înțelege și din conținutul documentului în care se arată că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-se potrivit cu ceea ce în practica timpului și în limbajul propriu acestei forme de stăpânire și organizare se definea ca fiind după analogon, adică fiecare copărtaș beneficia de produse și venituri proporțional cu mărimea părții sau a numărului lor avute în stăpânire, situație ce se înțelege și din conținutul documentului în care se arată că până la separarea părților a existat „tot feliul de înpărtășire răzășască” și numai după despărțirea din 1704 acest mod de stăpânire se schimbă pentru partea boierescă. Observăm că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
părții sau a numărului lor avute în stăpânire, situație ce se înțelege și din conținutul documentului în care se arată că până la separarea părților a existat „tot feliul de înpărtășire răzășască” și numai după despărțirea din 1704 acest mod de stăpânire se schimbă pentru partea boierescă. Observăm că pentru partea boierească se folosește termenul de stăpânire, „stăpânitorii de Umbrăreștii de sus”, pentru a o deosebi de forma devălmașă anterioară. Deosebit de interesant este faptul din care se vede cum trei generații de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
documentului în care se arată că până la separarea părților a existat „tot feliul de înpărtășire răzășască” și numai după despărțirea din 1704 acest mod de stăpânire se schimbă pentru partea boierescă. Observăm că pentru partea boierească se folosește termenul de stăpânire, „stăpânitorii de Umbrăreștii de sus”, pentru a o deosebi de forma devălmașă anterioară. Deosebit de interesant este faptul din care se vede cum trei generații de mari boieri, cu dregătorii dintre cele mai înalte, au acceptat să rămână atât de multă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
refaceri în mai multe rânduri, ar mai fi de remarcat consemnarea profesorului Theodor Ciuntu, în lucrare Dicționar geografic, statistic și istoric al județului Tecuci (1897), privind reproducerea unei însemnări pe o veche carte bisericească, din care rezultă că, pe vremea stăpânirii Umbrăreștilor de către nepotul de fiu al lui Gavriliță, logofătul Manolache Costache, biserica era în buna stare, la fel și casele de lângă ea. Iată cuprinsul însemnării: „Această sfântă și dumezeiască carte, ce se numește Apostol, este cumpărată de dumnealui Manolache Costachi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anul 1750, mare logofăt în 1759 și în anii următori, funcții în care se remarcaseră anterior și alți înaintași Costachești. Între timp, își va fi stabilit locuința, pentru cea mai mare parte a timpului, la Iași, dar și la alte stăpâniri din țară, mai ales atunci când ajungea în situația de mazil, adică fără funcție la stat, cum este menționat înainte de anul 1754, căci abia acum îi va reda voievodul Matei Ghica dregătoria de mare vornic al Țării de Jos. Avea case
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care, am văzut, lui Costache serdar, tatăl lui Manolache, îi dăduse Epurenii, Ciocăneștii, Bârlăleștii, Șoldana [...], „și părțile de la Umbrărești și viile de la Umbrărești” etc., doar acestea din urmă, inclusiv Bozieștii, considerate de noi baștină a neamului, se vor afla în stăpânirea ultimului descendent gavrilițesc, în linie bărbătească de aici, de la Umbrărești. Ceilalți Costăchești vor stăpâni, în continuare, sate din întreaga Moldovă, iar aici, la Umbrărești, vor apare stăpânitori din neam diferit. Deci, se înțelege că Manolache Costache a fost ultimul stăpân
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aici, la Umbrărești, vor apare stăpânitori din neam diferit. Deci, se înțelege că Manolache Costache a fost ultimul stăpân din această familie aici, la Umbrărești, și cum el, Manolache, nu a avut copii, nu-i de mirare că informațiile privind stăpânirea Costăcheștilor la Umbrărești sunt sărace și insuficient de precise, ca loc de origine. Alte sate, considerate drept baștină neamului din zona Fălciului, au revenit fratelui mai mic, Iordache Costache vel paharnic. Or, cum acesta a avut urmași, iar nu-i
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și insuficient de precise, ca loc de origine. Alte sate, considerate drept baștină neamului din zona Fălciului, au revenit fratelui mai mic, Iordache Costache vel paharnic. Or, cum acesta a avut urmași, iar nu-i de mirare că știrile privind stăpânirile din ținutul Fălciului sunt numeroase și bogate în informații, de unde și concluzia pentru urmași și cercetători de a le stabili originea în respectivul ținut, nedându-se nici un fel de atenție Umbrăreștilor înstrăinați de neamul Costăchesc. Nu știm exact cum au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și bogate în informații, de unde și concluzia pentru urmași și cercetători de a le stabili originea în respectivul ținut, nedându-se nici un fel de atenție Umbrăreștilor înstrăinați de neamul Costăchesc. Nu știm exact cum au ajuns părțile de la Boziești în stăpânirea lui Manolache Costache, după ce am văzut că aici erau, la un monent dat, mai mulți stăpânitori. 5. Noile stăpâniri boierești din obștea umbrăreșteană Din cercetarea actelor ce s-au păstrat și care au putut fi văzute de noi reiese că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nedându-se nici un fel de atenție Umbrăreștilor înstrăinați de neamul Costăchesc. Nu știm exact cum au ajuns părțile de la Boziești în stăpânirea lui Manolache Costache, după ce am văzut că aici erau, la un monent dat, mai mulți stăpânitori. 5. Noile stăpâniri boierești din obștea umbrăreșteană Din cercetarea actelor ce s-au păstrat și care au putut fi văzute de noi reiese că toate stăpânirile din Boziești, ca și acelea din Umbrărești, s-au transmis din urmași în urmași, neînregistrându-se acte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Manolache Costache, după ce am văzut că aici erau, la un monent dat, mai mulți stăpânitori. 5. Noile stăpâniri boierești din obștea umbrăreșteană Din cercetarea actelor ce s-au păstrat și care au putut fi văzute de noi reiese că toate stăpânirile din Boziești, ca și acelea din Umbrărești, s-au transmis din urmași în urmași, neînregistrându-se acte de vânzare-cumpărare decât foarte târziu, în epoca modernă, așa cum ne vor convinge datele pe care le vom expune în cele ce urmează. În
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din urmași în urmași, neînregistrându-se acte de vânzare-cumpărare decât foarte târziu, în epoca modernă, așa cum ne vor convinge datele pe care le vom expune în cele ce urmează. În Bozieștii de Jos, după moartea lui Grigore Miclescu, apare cu stăpânire fiul său mai mare, Gavril Miclescu, ajuns și el până la dregătoria de mare logofăt al Moldovei. Prin diata sa din anul 1741, lăsa, printre altele, „giumătate de sat Bozieștii de la Tecuci, fiicii noastre, Anicăi, ce o ține Lupul Bogdan medelnicer
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de o parte, și „răzășii Vasile Druță, Anton Tonul, Andronic Bulai Lupul Sobieschi și alții ai lor ce să numesc a fi răzăși pe giumătăți de moșia Bozieștii de la ținutul Tecuci”, pe de altă parte. Câștig de cauză va avea stăpânirea boierească pe criteriul destul de ciudat (sub aspect juridic și istoric) că „numiții pârâți (răzășii) nici o înpărtășire în numita moșie nu au, nefiind în nici o rudenie cu boierii Lipănești” (Dar cum s-ar fi putut așa ceva ?, ne întrebăm noi). Iarăși e
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1845 îl întâlnim în fruntea „juraților”, adică a acelora după arătarea cărora „s-au scris toți lăcuitorii ce să află în acest sat”, evident Umbrăreștii-Răzeși. Se poate naște întrebarea dacă nu cumva încercarea lor, tardivă desigur, de a intra în stăpânirea acestei părți de sat, nu-și află temei în conștiința vechilor drepturi de stăpânire pierdute cu timpul, de către înaintașii lor, în împrejurări critice, deci încercând acum, în condiții crezute de ei favorabile, un act reparatoriu și recuperator. Dar vremurile nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
scris toți lăcuitorii ce să află în acest sat”, evident Umbrăreștii-Răzeși. Se poate naște întrebarea dacă nu cumva încercarea lor, tardivă desigur, de a intra în stăpânirea acestei părți de sat, nu-și află temei în conștiința vechilor drepturi de stăpânire pierdute cu timpul, de către înaintașii lor, în împrejurări critice, deci încercând acum, în condiții crezute de ei favorabile, un act reparatoriu și recuperator. Dar vremurile nu mai îngăduiau așa ceva. Cumpărătorul, din septembrie 1814, a fost „dumnialui aga Alecu Grecianu cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
gios”, precizarea ultimă fiind necesară ca urmare a erorii la facerea publicității de scoatere la vânzarea prin licitație, în care se anunțase partea de sus a Bozieștilor, dovadă că boierii vânzători nu-și cunoșteau prea bine poziția averii lor. Transmiterea stăpânirii pe partea de sus a Bozieștilor a decurs tot pe cale succesorală, din generație în generație, neînregistrându-se nici aici acte de vânzare-cumpărare, dar nici prea multe documente din care să rezulte explicit cine de la cine a primit stăpânirea. Așa că, pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lor. Transmiterea stăpânirii pe partea de sus a Bozieștilor a decurs tot pe cale succesorală, din generație în generație, neînregistrându-se nici aici acte de vânzare-cumpărare, dar nici prea multe documente din care să rezulte explicit cine de la cine a primit stăpânirea. Așa că, pentru reconstituirea modului de transmitere, ne vedem obligați de situație să recurgem la stabilirea relațiilor de rudenie existente între cei atestați ca stăpâni siguri pe Bozieștii de Sus, după dania din 1645. Într-o astfel se postură, adică de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]