14,769 matches
-
ortodoxiei. DESPRE INSPIRAȚIE Inspirația în artă constituie una dintre problemele cele mai dezbătute ale esteticii și nu mai puțin una dintre cele mai greu de lămurit. Pentru cei vechi, explicația părea destul de ușoară. Uimiți de caracterul neobișnuit al acestui fenomen sufletesc, îl atribuiau zeilor. În frunte cu Platon, filosofii Eladei socoteau inspirația ca rezultat al unei intervenții supranaturale. Artiștii înșiși o considerau de obârșie transcendentă și invocarea muzei în versurile poeților e până astăzi o mărturie rămasă despre această credință. Mitologia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de salvare a omului. E aproape de prisos să adăugăm că pozitivismul vremii noastre respinge ideea vreunei intervenții divine în inspirație și o tratează ca pe un fenomen psihologic în marginile naturale ale imanenței, căutându-i corespondențele și aderențele în faptele sufletești comune, fie normale, fie anormale. Mania într-adevăr patologică de a explica geniul prin ereditate bolnăvicioasă sau prin morbiditatea personală a celui care îl poartă se exercită de preferință în domeniul inspirației. Faptul curios e însă că, în pofida neprielnicei atmosfere
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
asemenea diferită în bucurie și în durere, dar modul fiziologic în care ochiul secretează lacrimile e același și într-un caz și în celălalt. Tot astfel, fie că e mișcat de o inspirație artistică, fie de una mistică, mecanismul nostru sufletesc funcționează la fel. Dar dacă tehnica psihologică a mișcării sufletești e aceeași, putem conclude că puterile care au provocat-o sunt de aceeași natură? Nimic nu ne îndreptățește să tragem o asemenea concluzie, precum același mod fiziologic de producere a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în care ochiul secretează lacrimile e același și într-un caz și în celălalt. Tot astfel, fie că e mișcat de o inspirație artistică, fie de una mistică, mecanismul nostru sufletesc funcționează la fel. Dar dacă tehnica psihologică a mișcării sufletești e aceeași, putem conclude că puterile care au provocat-o sunt de aceeași natură? Nimic nu ne îndreptățește să tragem o asemenea concluzie, precum același mod fiziologic de producere a lacrimilor nu ne îndreptățește să confundăm cauza bucuriei cu aceea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de investigație ale metodei științifice. Transcendentul se poate experimenta subiectiv, pe calea suprasensibilă a intuiției spirituale, dar acest mod de experiență e prea subtil pentru o metodă împrumutată din domeniul fizicii cu tendința de stereotipizare a celor mai înalte fapte sufletești. Izvorul atâtor explicații fanteziste stă în metoda cu totul inadecvată la obiect, dar nu mai puțin în orgoliul savant. Pe de o parte știința nu poate explica totul, dar pe de altă parte ea vrea să explice totul. Sunt foarte
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fel de a fi al artistului. Fulgerul inspirației conturează uneori forme cu totul negândite din acest material. Dar precum în văzduh, fulgerul nu apare decât dacă există norii, tot astfel inspirația nu se aprinde decât în nebuloasele inflamabile ale experiențelor sufletești și artistice totdeodată. Acest fond sufletesc constituie de fapt „izvoarele inspirației”. Ele sunt foarte variate și mulțimea capodoperelor sintetizate din aceste nebuloase sufletești, nu ne dau nici pe departe ideea bogăției acestor izvoare. Hippolyte Taine, care în filosofia artei reprezintă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Fulgerul inspirației conturează uneori forme cu totul negândite din acest material. Dar precum în văzduh, fulgerul nu apare decât dacă există norii, tot astfel inspirația nu se aprinde decât în nebuloasele inflamabile ale experiențelor sufletești și artistice totdeodată. Acest fond sufletesc constituie de fapt „izvoarele inspirației”. Ele sunt foarte variate și mulțimea capodoperelor sintetizate din aceste nebuloase sufletești, nu ne dau nici pe departe ideea bogăției acestor izvoare. Hippolyte Taine, care în filosofia artei reprezintă concepția naturalistă, le subordonează la trei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
apare decât dacă există norii, tot astfel inspirația nu se aprinde decât în nebuloasele inflamabile ale experiențelor sufletești și artistice totdeodată. Acest fond sufletesc constituie de fapt „izvoarele inspirației”. Ele sunt foarte variate și mulțimea capodoperelor sintetizate din aceste nebuloase sufletești, nu ne dau nici pe departe ideea bogăției acestor izvoare. Hippolyte Taine, care în filosofia artei reprezintă concepția naturalistă, le subordonează la trei factori determinanți: rasa, mediul și momentul istoric. Fără îndoială că artistul e o expresie a rasei sale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
noi un fel de pictură cu subiecte japoneze, precum avem vreo trei romane situate prin India. Al treilea izvor e descrierea însuflețită a naturii, chiar dacă ea nu e exotică, ci numai autohtonă. însuflețirea naturii, proiectând în spectacolele ei stările noastre sufletești. Nu e nevoie să insistăm asupra acestui lucru prea cunoscut. Să trecem la al patrulea izvor de inspirație mult mai interesant pentru noi. Filosoful, care a scris Ireligia viitorului și Morala fără obligație și fără sancțiuni, recomandă călduros Biblia ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care desparte lumea religiei de lumea artei”. Lumea religiei e aceea a realității absolute; lumea artei e aceea a aparențelor frumoase. Prin urmare, prima deosebire constă în felul cum judecă realitatea credinciosul și artistul. Mai departe, deosebirea stă în orientarea sufletească a fiecăruia. Credinciosul e orientat spre dogmă și spre rit; artistul sau contemplativul estetic „spre lumea plastică, sau verbală sau sonoră, la care se referă extazul estetic”(HenriDelacroix: Psychologie de l’art, p. 339). Fără îndoială, explicația lui Delacroix e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e insuficientă. Ea are nevoie să fie călăuzită și completată de luminile unor discipline care, în domeniul transcendent, sunt la ele acasă, cum este metafizica, dar mai cu seamă teologia. Psihologia și estetica experimentală pot analiza sublimul în efectul lui sufletesc și în modul lui artistic, dar când se încumetă să ne dea lămuriri asupra naturii lui transcendente, aceste lămuriri sunt neverosimile sau de-a dreptul greșite. Cercetătorii raționaliști de pildă analizează magistral elementul mistic în variate domenii și în variate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și contemplația supranaturală, care e pasivă și dăruită. în contemplația naturală, distingem o contemplație sensibilă, o contemplație imaginativă și o contemplație intelectuală”.(Joscph Marechal: Etudes sur la psychologie des Mystiques, v.I, p.209-212 ) După obiectul contemplat și după timbrul sufletesc, această contemplație poate fi artistică, filosofică sau religioasă. Deasupra ei se ierarhizează contemplația supranaturală, care e un dar deosebit al harului dumnezeiesc. Ea e nedesăvârșită sau desăvârșită, după cum sufletul e dominat parțial sau integral de puterea divină, ce i se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prima categorie și anume în categoria contemplației naturale. Extazul artistic e una din culminațiile contemplației naturale, în vreme ce extazul mistic e una din culminațiile contemplației supranaturale. Dacă din punct de vedere psihologic, efectul sublimului se manifestă punând în mișcare același mecanism sufletesc, între extazul artistic și cel religios există, din punct de vedere teologic, distanța care există între natura omenească și între harul dumnezeiesc. Domeniul de înrâurire al harului mistic, dăruit prin Iisus Hristos, e contemplația supranaturală. Mai mult decât atât, contemplația
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ar putea obiecta totuși că și monstruozitatea e un fenomen anormal, precum într-adevăr este. Dar monstruozitatea nu e totuna nici cu geniul, nici cu sfințenia, ci opusul lor. Monstruozitatea e hipertrofia unor defecte de natură fizică sau de natură sufletească. Monstruos în sensul fizic e bunăoară un macrocefal; monstruos în sens moral e un criminal, care îngrozește printr-o serie de fapte ucigașe. Cu toată aparența unei mărimi neobișnuite, monstruozitatea e un fenomen subnormal, fiindcă esența ei e o deficiență
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mării. Nu e nevoie să introducem în considerațiile noastre nici o fantasmagorie științifică la fel cu aceea a inconștientului dinamic, individual sau colectiv, pentru a înțelege că nostalgia paradisului e un sentiment fundamental și complex, care intră în alcătuirea vieții noastre sufletești ca un element neînduplecat, ce nu ne îngăduie să acceptăm pacea și seninătatea unei existențe zoologice oarecare. Nostalgia paradisului e sentimentul că suntem din această lume și totuși nu-i aparținem; că lumea din spiritul nostru nu e identică cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
paradisului. Priveliștile, arborii, florile, animalele transfigurate în pictură ne aduc o vagă adiere de fericire edenică și o impresie de inedit strălucitor, cum trebuie să fi avut lucrurile ieșite din mâna Creatorului. Totul atârnă aici de acel imponderabil al purității sufletești, al copilăriei ce persistă în geniul plăsmuitor. Fie că strălucește într-o temă religioasă, fie într-o temă cu totul indiferentă, puritatea, din moment ce există, are prin ea însăși o semnificație metafizică și un nimb spiritual de dincolo de timp. Aparținând numai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
caricatură de rânjetul demonic, sau nimbate de lumina sfințeniei. Zborul viziunii lui stârnește cu o aripă flăcările iadului și cu cealaltă boarea paradisului. Până să fie dincolo de moarte, iadul e aici pe pământ; e balaurul păcatului care devastează cosmosul nostru sufletesc. Și fiind în cerul creștin, raiul și-a lăsat urmele strălucitoare în această lume și ele există în pofida păcatului. Când aprofundezi sensul acestei viziuni dostoievskiene, îi descoperi elementele esențial bizantine. Atât cele negative cât și cele pozitive, personajele sale sunt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al acestei perioade, Stanley Hall, pornea de la ideea că individul, de-a lungul vieții sale trece prin aceleași stadii pe care le-a parcurs cândva omenirea. După Hall ontogenia repetă filogenia, iar adolescența este o stare „neotavaică”, înclinată spre stări sufletești furtunoase, deoarece formele ancestrale își dispută predominanța. Ea durează de la 12 la 22-25 de ani și se caracterizează prin stări furtunoase și tensiuni, deoarece corespunde unei perioade din istoria omenirii marcată de turbulență și tranziție. Tipică pentru această vârstă este
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
caracteristicile și de calitatea dialogului pe care acesta îl stabilește în raportul de muncă școlară cu elevii săi, de caracteristicile climatului pe care îl creează la lecție depinde, în mare măsură, calitatea muncii sale educative. Dragostea pentru copii, empatia, delicatețea sufletească, spiritul de echitate, tactul pedagogic, puterea de stăpânire de sine, pasiunea pentru disciplina pe care o predă și în genere pentru cunoaștere, activitățile atractive la lecție și talentul de a trezi interesul elevilor pentru cunoaștere, ușurința de a face față
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
concursuri cu elevii, olimpiade, am publicat în presa de specialitate, cărți. Am doi copii, Radu și Gelu. Anul 2000 mi-a adus prima nepoată, Bianca și anul 2006 al doilea nepot, Ștefan. Nepoții sunt și vor rămâne pentru mine tratament sufletesc, deoarece nașterea lor m-a readus la viață, după o lungă perioadă de boală și zbucium. Cu toate că sunt în Iași de peste 40 de ani, pentru mine “acasă” nu este acest oraș, ci locul unde am văzut lumina zilei, TANSA, cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sacru, îngenunchează pe treapta de marmoră. Se închină și o sărută... Peștera laptelui și Fântâna Fecioarei Biserica are și alte despărțituri numite altare. Într- unul din acestea e Fântâna Stelei. Credincioșii care beau apă de acolo se vindecă de dureri sufletești și de diferite boli. Alt sanctuar poartă numele de Peștera laptelui. Acolo se închină femeile care doresc să aibă lapte mult, iar copiii lor să se facă sănătoși și voinici. De acest sanctuar ține și Peștera păstorilor. Acolo se duc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sub pat și un pelin verde. Vrăji, farmece, blesteme Ochii - icoana inimii (elementul definitoriu al fizionomiei) Semnificații după culoarea ochilor: Albaștrii (închis) - individ cu idei profunde, însă convingeri nehotărâte; Albaștrii (intens) - spirit pasional, uneori nesăbuit și gelos; Albaștrii (deschiși) - puritate sufletească, dar și teren slab, îngăduință, slăbiciune; Albaștrii - blăndețe, bunătate, discreție, dorința de a ierta; Verzi - curaj, constanță în hotărârile luate, capacitate fermă de a învinge obstacolele; Verzi-gălbui - viclenie, iezuism, periferie, gata de a se vinde și a vinde pe oricine
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ai înălțat. Ai crescut mândru sub soare Cu curaj și cu răbdare. Eu sunt tu și tu ești eu Și la bine și la rău! Vei simți în vine o forță sporită fizică, iar în adâncul făpturii o măreață tărie sufletească, necesară înfruntării cu stoicism și împrejurărilor nefaste din viață. O adevărată putere magică! Trepetnicul cel mare (pentru semnele omenești sau ce ți se întâmplă dacă ți se zbate, deodată, un mușchi, o încheietură, o venă etc.) Zbateri la cap. Dacă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Ai foarte mult tact Defecte: ești uneori apatică și poți deveni pesimistă. 3 - capacitate de exprimare, spirit, simți din plin bucuria de a trăi. Calități: îți place armonia, te domină dorința de a-ți manifesta talentele creatoare. Te caracterizează căldura sufletească, plăcerea de a conversa, sociabilitatea și comunicarea sinceră. Defecte: latura negativă a acestui număr poate conduce la un anumit tip de exces: poți deveni cu ușurință frivolă și superficială. 4 - ordonată, pragmatică, ai nevoie de dezvoltare continuă. Calități: ești o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
priviți de lumea înconjurătoare, provoacă o traumă psihică profundă ale cărei simptome trebuie să le combatem. Deprimarea, lipsa de curaj, sensibilitatea, neîncrederea în sine, complexul de inferioritate, vitalitatea scăzută și înclinarea spre izolare afectează relațiile cu cei din jur. Starea sufletească depresivă poate, cum spune Rosenthal, să se adâncească până la negarea vieții. Toți indivizii care prezintă această simptomatologie, reprezintă pentru pedagog o datorie grea, însă foarte necesară. Trebuie să se dedice cu toată răbdarea, să se apropie de el cu toată
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]