13,247 matches
-
și 100 prăjini pământ de arat". Preoții de la sate împreună cu unii locuitori formau pentru copiii lor școli provizorii, mai ales pe timp de iarnă, angajau cu o mică plată câte un călugăr sau mirean, „un fel de dascăl ambulant" care umblau din loc în loc și se angajau unde le convenea pe timpul iernii și învățau carte copiii. „În copilărie și eu am învățat la un dascăl din aceștia - un bătrân anume Nicolau, sârb de neam și legător de cărți, foarte bețiv și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
alături de părcălăbie, la trecerea podurilor. Ținând seama de sărăcia la care ajunsese Episcopia, la 8 noiembrie 1757, Constantin Racoviță Voievod dă hrisov prin care îi hărăzește brudina sau venitul podului de peste Nistru către Episcopie: „fiindcă podul de peste Nistru de la Soroca umblă pe o bucată de loc ce am aferisit-o Domnia mea asupra Sfintei Episcopii, i-am dat și brudina podului ca să o ia Episcopia". Urma de acum, ca părinții episcopi să-și pună proprii oameni „ca să strângă brudina", iar ispravnicii și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a desființat pentru că îi aducea daune lui Kogălniceanu. „După ce m-am întors acasă, mi s-a spus că îndată ce voi sosi să mă duc la Palat. Ceea ce am și făcut. Vodă Ghica mă întrebă cam răstit, că pe unde am umblat, iar eu i-am răspuns că am fost într-o cercetare la fabrica de la Neamț, împreună cu domnul Kogălniceanu. Auzind Vodă aceasta, a început a mă ține de rău. Trebuie să spun că domnul Kogălniceanu nu ținea casă bună cu Ghica
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în decurs de 5 ani au fost date în folosință 700 locuri în internate și 360 în cămine și grădinițe. În perioada 1974-1975, urmare a generalizării învățământului, în orașul Vaslui în unitățile școlare frecventau 5367 elevi. Pe locurile unde au umblat Ștefan cel Mare, Dimitrie Cantemir, Nicolae Milescu-Spătaru, Eminescu, Enescu, A.I. Cuza sau Sadoveanu, Constantin Tănase ori Ion Adam, străjuiesc importante locuri și monumente istorice, cunoscute vasluienilor: Podul Înalt (1475), Movila lui Burcel, Podul Crasnei (1450), Ctitoria lui Ștefan cel Mare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din străinătate, fapt ce demonstra o evoluție a presei catolice. Articolul intitulat "Prigonirea Bisericii în Mexic" relata situația în care se afla Biserica în acest stat: "Mexicul se află de patru ani într-o revoluție neîntreruptă, provocată de francmasoni, care umblă după putere"622. Se identifica și "cauza conflictului", după care articolul enunța că până la înlăturarea dictatorului Diaz, deși existau "legi potrivnice Bisericii", ele nu s-au aplicat mai deloc și Biserica s-a putut dezvolta destul de bine. Se descria prigoana
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
34-39)44. Li se servesc măruntaie, vin într-o cupă de aur, și libațiunile încep atunci, urmate de un ospăț superb cu fripturi. Din acest moment oaspeții îndestulați pot fi întrebați: "Oaspeți, cine sunteți și de unde veniți de pe întinsul mării? Umblați voi cu o treabă, ori hoinăriți ca hoții și îi jefuiți pe oameni, cu primejdia vieții voastre?" (3.71-74)2, p. 61, I. Un astfel de interogatoriu despre identitatea oaspetelui este ritualic, tot așa cum ritualul cere ca gazda să nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cinste oaspeții vrednici și să-i trimită pe la vetrele lor" (19.316) 4*, p. 93 II. Toate aceste transgresiuni sunt detaliat descrise în sensul lor parodic. Pretendenții, care nu se tem de indignarea legitimă a oamenilor, nici de pedeapsa zeilor, ("umblați după nevastă-mea și n-aveți nicio teamă de zeii care stăpânesc cerul" (22.40))99*, sunt ființe fără sfială și fără rușine. În toată această orgie, libațiunile nu au nici un sens religios și arată doar că această manieră profană
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
încolo, n-am avut nimic, conștientă, nu mi s-a întâmplat nimic altceva, ei... m-au ridicat de acolo, m-au dus la... infirmerie, m-a pansat zice: „n-are nimic, poa’ să meargă mai departe”, dar stând pansat, dar umblând în apa, a început infecția, plus praful de cărbuni și nu știu ce, și curgea puroi așa încontinuu.... Persoanele intervievate de Radosav își amintesc incidente similare, în care au fost îngropate până la genunchi în cărbuni, ceea ce le-a afectat grav membrele inferioare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cadrele erau îmbrăcate gratuit din cap și până la picioare (pp. 85-91). Din următoarele documente răzbat crâmpeie din viața acestora: aflăm că la începuturile instituției mulți dintre angajați nu știau să scrie, dar cereau insistent avantaje materiale. O parte dintre ei umblau, vorba germanului, după „Wein und Weib”, după vin și femei (pp. 71, 145, 198, 201-203, 230, 234, 252), iar unii, mai excentrici, scriau proză (p. 232) sau îl citeau pe Baudelaire (p. 554). Viața este însă percepută diferit: un angajat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că aparține clasei muncitoare și a afirmat că nu a fost deloc la Iași În ziua pogromului, ci s-a aflat la țară, În județ, unde a rămas până la 9 iulie 1941. Dumitru Andronic XE "Andronic, Dumitru" „Împreună cu alți huligani, umbla cu bâta În mână, scoțând evrei din case, punându-i În convoi și mulți din ei nu s’au mai Întors”. El a năvălit Într-un adăpost, de unde a scos treizeci de evrei, pe care i-a predat unei patrule
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
locul de muncă. Focurile trase În evrei au continuat, după afirmațiile sale, aproximativ treizeci de minute, și „când am intrat În curtea garajului am văzut circa 7-8 evrei morți Împrăștiați În toată curtea iar pe Constantin Gavrilovici XE "Gavrilovici, Constantin" umbla cu arma În mână foarte agitat”. În curte se mai aflau șoferi și colegi de muncă - „I-am Întrebat ce s-a Întâmplat și atunci unul din ei... mi-a spus că evreii În timp ce trăgeau cu armele În ei În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Petrescu XE "Petrescu, Petroniu" au cerut soldaților să nu tragă până când nu ieșim noi din casă. Menționez că dl Petrescu XE "Petrescu, Petroniu" nu numai că nu a oprit pe soldați să nu tragă În evrei ci din contra au umblat după cei care erau ascunși, i-au scos afară aducându-i În față pentru a fi Împușcați. După aceasta am fost scoși pe aleea din fața curții noastre. Dna Petrescu dimpreună cu mine și cu altă doamnă Împreună cu un copilaș, ne-
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
că „soldați răzleți se dedau la jafuri”, iar prefectul a raportat despre continuarea execuțiilor de evrei de către soldați români și germani, precum și despre jafuri comise de soldați români care nu pot fi identificați. Faptul că soldații români au continuat să umble prin oraș, să aresteze evrei și chiar să-i omoare pentru a-i jefui, Însoțiți de civili români care-i Îndrumau - Într-adevăr, mai puțini decât Înainte -, a fost cauza hotărârii Consiliului de colaborare a autorităților din Iași de la 1
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
senzația de satisfacție În rândul celor care au Îndeplinit planul de reducere a numărului de evrei din oraș, pe de altă parte. Lili și-a notat impresiile imediat după pogrom: „Când a doua zi șdupă pogromț, luni, am Început să umblu pe străzi, să aflu ce s-a făcut cu cei patru ai mei dragi, sute de alte femei, Înnebunite și ele de groază, puneau aceiași Întrebare: «unde sunt ai mei». La Chestură ni s’a răspuns că toți au fost
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
mei dragi, sute de alte femei, Înnebunite și ele de groază, puneau aceiași Întrebare: «unde sunt ai mei». La Chestură ni s’a răspuns că toți au fost trimiși În lagăre. Pe străzi, Însă, erau zeci de cadavre, strânși grămadă... Umblu pe stradă ca biată... cineva Îmi strigă din urmă să mă dau la o parte din drum. Mă uit Înapoi și mi-a rămas mintea În loc, credeam că am halucinații. O minte omenească nu poate să-și Închipuie măcar ce
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Cu sforțări mari m’am descleștat din marea cadavrelor. Porțile vagonului au fost cândva deschise și din depărtare se striga să aruncăm cadavrele din vagon. Cei din afară nu se puteau apropia de vagoane din cauza mirosului. Cei care se apropiau umblau cu batistele la nas. Fiind zi de sărbătoare, țăranii din Împrejurimi au fost adunați ca să vadă pe comuniștii care au tras În trupele române și În armata germană, și de departe se auzeau strigătele lor: «Omorâți-i, ce-i mai
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
jandarmi se afla la Iași, iar acolo, cele două „ucrainiene” sperau să găsească ajutor de la evrei: „Am fost conduse de soldați români la Legiunea de jandarmi din Iași. Aici În Iași mama a fost bătută de jandarmi pentrucă nu putea umbla. Dela Legiunea de jandarmi din Iași, am fost trimisă la Târgu-Jiu XE "Târgu-Jiu" În lagăr, unde timp de săptămână ne-am dat drept lipovence... În București, la gara de nord am fost din nou condusă la comenduire, unde am fost
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
lor cu obloanele trase, iar apartul de Încasarea contribuțiilor Comunității, complectamente desorganizat prin dispariția, În aceleași condiții a funcționarilor Însărcinați cu perceperea contribuțiilor. Mii de văduve și orfani trebuiau ajutați, căci mureau de foame. Câțiva fruntași, conducători ai Comunității au umblat pe la acei ce-i știau ascunși În case și au putut colecta sumele necesare pentru Împărțirea primelor ajutoare văduvelor de dată recentă, precum și vechilor noștri pensionari și pensionare. Pentru o justă repartiție a ajutoarelor și pentru cunoașterea situațiunii fiecăruia la
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
fost majorată cu 50% pe timp de război. La acestea trebuie adăugate contribuțiile speciale, cum ar fi predarea de haine, echiparea spitalelor militare, prezentarea la muncă În folos obștesc ș.a. Ce se putea lua de la săracii Iașiului? „Acești agenți șfiscaliț umblau În cartierele evreiești, prin acele case unde nu erau decât văduve și orfani, scoteau de sub capul acestor nenorociți pernele și desbrăcau șde haineț și băteau până la sânge, iar lucrurile luau direcții necunoscute. Perceptorii acestor ștafete ale morții vârau groaza În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
jafuri și bătăi Îngrozitoare executate de trupele de toate categoriile și chiar de gardieni, scene care erau fotografiate de germani, evident numai acele În care nu figurau soldați germani. Starea de spirit era alarmantă. Soldații nu mai ascultau de nimeni, umblau izolați prin oraș, jefuiau și maltratau, schingiuiau și chiar omorau fără nici un frâu. Se formase o stare de anarhie indescriptibilă la care participau soldați români și germani; gardienii În special cei trimiși din alte localități și diferiți derbedei. Ceva mai
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
A.V. Cât de colorată, sau cât de alb-negru este imaginea Dumneavoastră despre Iași? Andrei Pleșu Nu, imaginea mea despre Iași e policromă, plină de un anumit frison sentimental. Și pentru mine, Iașul e o emblemă a culturii naționale, simți, umblând prin oraș că emblema asta nu-i o abstracțiune, ci un organism viu. Am mulți prieteni aici și, lucru decisiv, eu sunt, după tatăl meu, din Bârlad, sunt moldovean. Așa încât, atașamentele mele pentru Moldova și, cu atât mai mult, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
dărâmat, trebuie să dărâmăm. A.V. Unde se învață, unde se cultivă dreapta măsură? A.P. Acasă, până la 7 ani, și pe urmă, dacă frecventezi un cerc de oameni cât de cât normali. Altfel, nu te învață nimeni dreapta măsură, fiecare umblă după interese și idei fixe proprii. Bucureștiul este un oraș aproape părăsit, așa este impresia mea, și sper ca Iașul să evite un episod de anvergura asta. A.V. Despre Alexandru Călinescu ați afirmat mai înainte cu deplină dreptate că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
spuneți în legătură cu un anumit subiect, dar și pentru că sunteți o vedetă, în sensul bun al cuvântului. A.P. Da, poate că explicația, să zicem, psihologică a amplasamentului meu este convingerea mea că nu trebuie să te iei prea în serios. Când "umbli" la idei, la cărți, la cultură în general, ai tendința să crezi că ești cineva foarte special, că umbli într-un spațiu populat de nimfe, și că, prin urmare, trebuie să apari și tu drapat în sobrietăți ultime. Eu cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
că explicația, să zicem, psihologică a amplasamentului meu este convingerea mea că nu trebuie să te iei prea în serios. Când "umbli" la idei, la cărți, la cultură în general, ai tendința să crezi că ești cineva foarte special, că umbli într-un spațiu populat de nimfe, și că, prin urmare, trebuie să apari și tu drapat în sobrietăți ultime. Eu cred că statutul omului, condiția umană, în general, nu permite asemenea atitudini statuare, că e bine să păstrezi o măsură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
răului. Eu nu cred. Eu cred că patriotismul este ca și cum ți-ai iubi mama. Asta înseamnă patriotism, că iubindu-ți țara, o iubești pe mama ta. De la care ai învățat primele cuvinte, de la care ai învățat unde nu trebuie să umbli, ce trebuie să faci. La fel este cu țara. Țara te învață aceleași lucruri prin instructorii ei, care astăzi nu mai sunt... Noi nu mai avem instructori de formații artistice, nu mai avem regizori de teatru, decât foarte puțini, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]