4,962 matches
-
sesizare a instanței“, este constituțională numai în măsura în care nu se aplică în ipoteza schimbării încadrării juridice a faptei, ulterior citirii actului de sesizare a instanței, întro infracțiune pentru care legea a prevăzut în mod expres că este posibilă împăcarea. ... 15. În acest sens, prin decizia mai sus menționată, paragraful 57, Curtea a reținut că din textul de lege criticat rezultă, fără echivoc, lipsa de corelare între instituția împăcării părților, reconfigurată în optica noului Cod penal, cu instituția schimbării încadrării
DECIZIA nr. 26 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296673]
-
pentru care legea a prevăzut în mod expres că este posibilă împăcarea. ... 15. În acest sens, prin decizia mai sus menționată, paragraful 57, Curtea a reținut că din textul de lege criticat rezultă, fără echivoc, lipsa de corelare între instituția împăcării părților, reconfigurată în optica noului Cod penal, cu instituția schimbării încadrării juridice a faptei, nemodificată, în sensul că impunerea termenului-limită al citirii actului de sesizare a instanței împiedică producerea de efecte juridice proprii împăcării, atunci când, ulterior acestui moment procesual
DECIZIA nr. 26 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296673]
-
echivoc, lipsa de corelare între instituția împăcării părților, reconfigurată în optica noului Cod penal, cu instituția schimbării încadrării juridice a faptei, nemodificată, în sensul că impunerea termenului-limită al citirii actului de sesizare a instanței împiedică producerea de efecte juridice proprii împăcării, atunci când, ulterior acestui moment procesual, intervine situația specifică a schimbării încadrării juridice a faptei într-una pentru care împăcarea părților este posibilă, ceea ce contravine prevederilor art. 16, 21 și 24 din Constituție. ... 16. Având în vedere că, potrivit
DECIZIA nr. 26 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296673]
-
faptei, nemodificată, în sensul că impunerea termenului-limită al citirii actului de sesizare a instanței împiedică producerea de efecte juridice proprii împăcării, atunci când, ulterior acestui moment procesual, intervine situația specifică a schimbării încadrării juridice a faptei într-una pentru care împăcarea părților este posibilă, ceea ce contravine prevederilor art. 16, 21 și 24 din Constituție. ... 16. Având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-
DECIZIA nr. 26 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296673]
-
conformat benevol obligațiilor impuse. Instanța a mai reținut faptul că analiza temeiniciei unei cereri de înlocuire nu se rezumă doar la analiza rămânerii sau nu în pasivitate a petentului, la obligația de a nu se apropia de victimă, o eventuală împăcare sau a faptului că petentul regretă situația creată, ci presupune și analiza riscului de reluare a comportamentului avut anterior din partea agresorului“. ... 26. Învestit cu soluționarea apelului declarat împotriva sentinței pronunțate de prima instanță, apel declarat de reclamant, prin care
DECIZIA nr. 60 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296332]
-
prezentate metodologia de cercetare și planul de lucru al lucrării, după care este analizată practica pocăinței în Vechiul Testament, în Noul Testament și la Sfinții Părinți. Pocăința în Vechiul Testament se practica prin rituri de sacrificii inclusiv sângeroase, cu scopul de purificare și împăcare cu Dumnezeu (pag. 26 ș.u.). În Noul Testament, pocăința este concepută mai curând ca un remediu spiritual, ca o reconciliere cu sine, cu semenii și cu Dumnezeu și acestea înlocuiesc sacrificiile sângeroase din Vechiul Testament (pag. 34 ș.u.). În sfârșit
DESPRE SFÂNTA TAINĂ A SPOVEDANIEI (MĂRTURISIRII) PRECUM ŞI DESPRE ROLUL, LOCUL ŞI ROSTUL PĂRINTELUI DUHOVNICESC ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI PROTOS. DR. NECTARIE PETRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 168 [Corola-blog/BlogPost/340240_a_341569]
-
viață, pe propria mea biografie. A fost grea această rupere? Mulți din jur au fost, poate, mirați. Sigur că te întreabă unul și altul, dar, câtă vreme tu îți dai singur explicații, capeți o asemenea putere, un asemenea echilibru și împăcarea cu ceea ce faci e atât de mare, încât ce mai contează ce le spui celorlalți? Chiar ajunsesem la un mult prea plin cu gazetăria politică. Este imposibil ca atunci când în mintea ta sunt prezente cuvinte precum dezbaterea din comisii să
Am primit în dar de la familia mea libertatea. Lucrul ăsta nu are preț pe lume () [Corola-blog/BlogPost/338341_a_339670]
-
și ”a-i ține”, pur si simplu, captivi ai unei paradigme bune la vremea ei - azi, nici mai rea, nici mai bună, dar clar, în afara termenului de valabilitate. Tradiție și inovație În dezbaterile noastre de până acum, am ratat sensul împăcării între tradiție și inovație. Captivi ai dezamăgirii noastre profesionale față de niște copii care pur și simplu nu se mai adună prin clase, am ratat raționamentul inteligent care face intersecția corectă între constrângerile nevoii de a dezvolta operațiile gândirii și libertatea
Tinerii noștri fragili și inculți () [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]
-
la început, „o mare prostie despre prețuirea de sine” - îmi spunea mintea și o mai spune uneori și în prezent. Dar ce aveți de pierdut dacă încercați? Evident că pentru a afla răspunsul, cu toții avem aplicat ceea ce în terapie numim „împăcarea cu noi înșine” - proces prin care învățăm să renunțăm la obsesia pentru ordine, rezultate, statut, corp perfect, în schimbul unei vieți cu adevărat calitative și a unor relații sănătoase cu cei pe care-i iubim.
Nemulțumirea de propriul corp și de propria imagine, boala majorității în lumea minorității perfecte () [Corola-blog/BlogPost/338411_a_339740]
-
bătut la intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia. În vremuri de restriște ori de bucurie, oricum și oricând și oriunde, prin reverberațiile lui răscolitoare, clopotul a marcat un sfârșit ori un început, un strigăt de izbândă ori deznădăjduire, o împăcare cu soarta ori o chemare acasă. “Ar trebui să se tragă clopotul și în ziua lui Mihai Eminescu!” Mă dau pe lângă seminarist. Meluțu Andriesei. Face antrenament la biserică. La biserica “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al cărei preot-paroh este Mitică Luca
Clopotarii ţin aproape Veşnicia () [Corola-blog/BlogPost/339951_a_341280]
-
nu vorbește cu gura fără ea, cum se zice. Știe o sumedenie de poezii din creația populară orală, dar și cultă; se uită cu precizie și cu ochi iscoditori spre turla bisericii și spre clopotniță, caută și zice că găsește împăcarea cu sine, crede în porunca divină...” clopotul strigă lumea la biserică să-i aducă aminte despre cei care nu mai sunt, să-i însenineze ochii și sufletul, să ceară iertare de greșeală și păcate, să-și mărturisească și să-și
Clopotarii ţin aproape Veşnicia () [Corola-blog/BlogPost/339951_a_341280]
-
anulată însă. Titlul face legătura între lumea veche, închinătoare la zei, al cărei ideal sublim de frumusețe era Venus, și lumea de după Hristos. Poemul are o structură cu trei secvențe: comparația între Venere și Madona, critica iubitei și încercarea de împăcare. Comparațiile în afara celei menționate, sunt mai multe: între lumea veche și cea nou, între iubire și credință, între autor și Rafael. Prima secvență poetică ne dezvăluie ce a rămas dintr-o lume care a existat, o „dulce veste”. Poetul face
Mihai Eminescu: Venere și Madonă. Poem interpretat de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339300_a_340629]
-
conștientizarea și meditația adaugă noi trăsături formulei identitare a eului epic. Interiorizarea experiențelor duce la modificarea arhitectonicii identitare și la reglaje de optică. Fizicul este tratat metafizic. În urma discuției cu bunicul Constantin în care acesta își arată mulțumirea resemnată și împăcarea cu propria viață, se ia o decizie existențială: „De la acest răspuns, m-am hotărât să nu mai fiu nostalgic” (p. 52). Cinstea bunicului, se arată, „m-a orientat către lucruri la îndemână” (p. 70), pe care le împlinești. Moartea medicilor
Dan Ionescu: Umbra scrisului (Roman). The article refers at the book Dan Ionescu, Shadow writing () [Corola-blog/BlogPost/339420_a_340749]
-
de a vedea, de la înălțime, Necropola Thebei, Valea Nilului, Valea Regilor din fața Templului Hatchepsut”. Una dintre însușirile morale importante ale protagonistei, alături de capacitatea de a iubi pe omul drag, împotriva opreliștilor, este acomodarea în Egipt, țară cu altă credință. Numai împăcarea cu sine o ajută să observe toamna sau iarna din această țară și să le descrie: „Toamna se culeg strugurii, curmalele și bumbacul. Acum Nilul își revarsă mâlul fertil peste sol, după care începe lungul sezon al citricelor și apoi
Evelyne Stănescu – Elmasry: Lumea care ni se relevă. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339453_a_340782]
-
Vom adormi sub înaltul, vechiul salcâm”, la simbolistul Bacovia, iubiții vor adormi înstrăinați prin cimitire, în timp ce toamna va plânge peste ei, ca în Să ne iubim. Jalea erotică este absolută și poetul nu găsește în sentimentul iubirii izvorul tămăduirii, al împăcării, așa cum se exprimă în Din liră. Asemenea celorlalți poeți simboliști, iubita e mistuită de suferința sărăciei, de boală, ca în poezia Amurg, are o istorie misterioasă. Titlul Lacustră este o metaforă simbol. În vechime, „lacustra“ era o casă înălțată pe
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]
-
Constantin Pădureanu: Experiența împăcării de Ștefan Vlăduțescu Direcția în care ne conduce în esență romanul „Ierusalimul împăcării” (Craiova, Scrisul Românesc - Editura & Fundația, 2009) nu este aceea a religiozității, ci aceea a spiritualității. Păstrând proporțiile, se poate afirma că, precum în legătură cu Arghezi s-a vehiculat
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
Constantin Pădureanu: Experiența împăcării de Ștefan Vlăduțescu Direcția în care ne conduce în esență romanul „Ierusalimul împăcării” (Craiova, Scrisul Românesc - Editura & Fundația, 2009) nu este aceea a religiozității, ci aceea a spiritualității. Păstrând proporțiile, se poate afirma că, precum în legătură cu Arghezi s-a vehiculat ideea de a fi fost un „poet religios”, pe prozatorul Constantin Pădureanu unii
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
psihologice ale interacțiunii sociale, pe de alta, un reportaj ce nu pierde mulți pași din cei care se cer a fi marcați într-un ghid turistic. Concordanța, integrarea și convergența acestora o dă cerul înalt al spiritualității și omenescului, al împăcării sub cele două forme ale sale: împăcarea cu ceilalți și împăcarea cu sine. Împăcarea cu ceilalți este examinată în construcția socială. Aici se impune onorarea unor exigențe de a explicita temeiurile, de a justifica pozițiile și de a fi autoconsistent
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
un reportaj ce nu pierde mulți pași din cei care se cer a fi marcați într-un ghid turistic. Concordanța, integrarea și convergența acestora o dă cerul înalt al spiritualității și omenescului, al împăcării sub cele două forme ale sale: împăcarea cu ceilalți și împăcarea cu sine. Împăcarea cu ceilalți este examinată în construcția socială. Aici se impune onorarea unor exigențe de a explicita temeiurile, de a justifica pozițiile și de a fi autoconsistent (consecvent cu opiniile și acțiunile performante). Mecanismul
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
pierde mulți pași din cei care se cer a fi marcați într-un ghid turistic. Concordanța, integrarea și convergența acestora o dă cerul înalt al spiritualității și omenescului, al împăcării sub cele două forme ale sale: împăcarea cu ceilalți și împăcarea cu sine. Împăcarea cu ceilalți este examinată în construcția socială. Aici se impune onorarea unor exigențe de a explicita temeiurile, de a justifica pozițiile și de a fi autoconsistent (consecvent cu opiniile și acțiunile performante). Mecanismul principal de funcționare a
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
din cei care se cer a fi marcați într-un ghid turistic. Concordanța, integrarea și convergența acestora o dă cerul înalt al spiritualității și omenescului, al împăcării sub cele două forme ale sale: împăcarea cu ceilalți și împăcarea cu sine. Împăcarea cu ceilalți este examinată în construcția socială. Aici se impune onorarea unor exigențe de a explicita temeiurile, de a justifica pozițiile și de a fi autoconsistent (consecvent cu opiniile și acțiunile performante). Mecanismul principal de funcționare a epicului îl constituie
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
examinată în construcția socială. Aici se impune onorarea unor exigențe de a explicita temeiurile, de a justifica pozițiile și de a fi autoconsistent (consecvent cu opiniile și acțiunile performante). Mecanismul principal de funcționare a epicului îl constituie ruptura urmată de împăcare. Centrul lumii romanești se află în comuna Rudari, situată la 10 km de orașul Coveia. Vasile Geambașu și Ioana Magură, locuitori ai satului, studenți în Coveia, sunt prieteni și au plănuit să se căsătorească în toamnă. Acum, în a doua
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
Totodată, se desprinde o psihologie a satului, modală de ideea de „gura lumii”, de ce zice lumea. Ambele forme de investigare ne arată oameni care pun întrebări și își pun întrebări. Întrebările și acțiunile duc la rupturi, întrebările și acțiunile aduc împăcarea. Personajele lui Constantin Pădureanu sunt ființe interogative și ființe iertătoare. Fundamentele lor culturale sunt tradiționale, spiritualitatea lor este totalmente țărănească. Tinerii trăiesc tradiția alături de părinții lor. Istoria contemporană intră cu greu în Rudari. Acest lucru face ca localitatea să-și
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
Pavel Scarlat are o fiică Ileana și un fiu Radu. După ce este părăsit de Ioana Măgură, Vasile Geambașu are o relație cu Ileana Scarlat. Aceasta rămâne gravidă, iar el refuză s-o ia de soție. Ruptura este urmată de o împăcare. Finalmente, cei doi se căsătoresc. Tudor Scarlat (căsătorit cu Ioana) are o fiică, Florina. Aceasta este prietenă cu George Paraschiv și intenționează să se căsătorească. Este violată de trei pușcăriași, iar George nu mai vine în pețit. Are loc ruptura
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
Florina. Aceasta este prietenă cu George Paraschiv și intenționează să se căsătorească. Este violată de trei pușcăriași, iar George nu mai vine în pețit. Are loc ruptura. Ulterior, lucrurile se aplanează, tinerii se împacă și părinții dau semne că acceptă împăcarea. Același mecanism al rupturii-împăcării îl regăsim și în alte tipuri de relaționare decât cea erotică: în împărțirea pământurilor, în ideatica politică, la revenirea din străinătate etc. Mărin Croitoru îi spune Georgetei Cioroianu (sora Ioanei Scarlat): „Vreau să mă împac cu
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]