1,456 matches
-
internațională. În principiu, ele sunt structurale și la nivel internațional (Snyder: 1996:169). Așa cum o arată clar atât acest citat, cât și referirea anterioară la forța variabilelor, impactul real al normelor și instituțiilor este o chestiune empirică, nu teoretică. Valorile împărtășite și instituțiile pot, în cazuri particulare, să modeleze actorii chiar mai puternic decât structura (waltziană). Să luăm în considerare nu numai Uniunea Europeană, ci și țările nordice și relația SUA-Canada. Literatura despre comunitățile pluraliste de securitate (ex: Adler și Barnett 1998
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Rawls, pe de altă parte, este preocupat de măsura în care popoarele liberale și non-liberale pot fi participanți egali într-o "Societate a Popoarelor". El argumentează că principiile și normele dreptului și practicii internaționale "Dreptul Popoarelor" pot fi dezvoltate și împărtășite atât de societățile liberale, cât și de cele non-liberale sau decent-ierarhice, fără a ne aștepta ca democrația liberală să fie punctul terminus pentru toate. Îndrumările și bazele principale pentru stabilirea unor relații armonioase între popoarele liberale și cele non-liberale, reglementate
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
A doua, o societate "solidaristă" de state care au căzut de acord asupra unor scopuri morale substanțiale. A treia, un cadru post-westfalian în care statele renunță la o parte din puterile lor suverane pentru a instituționaliza norme politice și morale împărtășite. Aceste cadre alternative ale societății internaționale ar lărgi frontierele comunității politice, crescând impactul pe care datoriile către "cei din afară" îl au asupra proceselor de decizie și contribuind la ceea ce Linklater (1998) și Shapcott (2001) numesc "cosmopolitism dialogic". Linklater și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
normative sau ideaționale sunt la fel de importante ca și structurile materiale. Acolo unde neorealiștii scot în evidență structura materială a echilibrului puterii militare, iar marxiștii susțin structura materială a economiei mondiale capitaliste, constructiviștii argumentează că sistemele de idei, credințe și valori împărtășite au și ele caracteristici structurale, și că exercită o influență puternică asupra acțiunii sociale și politice. Există două motive pentru care ei acordă o importanță atât de mare acestor structuri. Constructiviștii argumentează că "resursele materiale capătă sens pentru acțiunea umană
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
structurale, și că exercită o influență puternică asupra acțiunii sociale și politice. Există două motive pentru care ei acordă o importanță atât de mare acestor structuri. Constructiviștii argumentează că "resursele materiale capătă sens pentru acțiunea umană doar prin structura cunoașterii împărtășite în care sunt înrădăcinate" (Wendt 1995:73). Spre exemplu, Canada și Cuba se află amândouă pe lângă Statele Unite, și totuși simplul echilibru al puterii militare nu poate explica faptul că prima este un aliat apropiat Americii, în timp ce a doua este un
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
au susținut îndelung că metodologia neopozitivistă apărată de neorealiști și de neoliberali este foarte puțin potrivită pentru studiul acțiunii umane, întrucât indivizii și grupurile analizate conferă sens acțiunilor lor, iar acest sens este modelat de un "câmp" preexistent de semnificații împărtășite, înrădăcinate în limbaj și alte simboluri, iar efectul unor asemenea semnificații asupra acțiunii umane nu poate fi înțeles tratându-le ca variabile măsurabile care determină comportamentul în vreun mod direct sau cuantificabil (Taylor 1997:111). Aceasta i-a făcut pe
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
materialismul și raționalismul teoriilor prevalente au lăsat prea puțin loc pentru dimensiunile sociale ale vieții internaționale, bineînțeles, cu excepția situației în care socialul este redus la competiția strategică motivată de putere. Materialismul a negat semnificația cauzală a ideilor, normelor și valorilor împărtășite, iar raționalismul a redus socialul la strategic și a ignorat particularitățile comunității, identității și intereselor. Re-imaginând socialul ca pe un domeniu constitutiv al valorilor și practicilor, și situând identitățile și interesele individuale într-un astfel de câmp, constructiviștii au plasat
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
globale omogene, în cadrul curentului ecologist se face simțită opinia conform căreia comunitatea are sens numai la nivel local ideea de "comunitate globală" este pentru ecologiști un nonsens, dacă nu un potențial totalitar (Esteva și Parkash 1997). Totuși, există un sentiment împărtășit că scopul teoriei este să promoveze emanciparea (Laferrière 1996; Laferrière și Stoett 1999). Alături de această respingere normativă a sistemului de state apare și o respingere a unei disocieri empirice clare între politica internă și cea internațională, întâlnită la pluraliști ca
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nimeni iubindu-l. („De când e lumea - ne spune un alt proverb -, n-a existat bărbat sugrumat de o femeie pentru că i-ar fi spus că o iubește.”) Când există dragoste, imposibilul devine posibil. (Sub imperiul fericirii date de o dragoste Împărtășită, suntem dispuși să credem și să facem orice: „Dragostea a făcut eroi, dar mai ales proști”; „Frigurile te trezesc,/ Dragostele te prostesc”.) Rațiunea e ultima la care apelează dragostea. (Poate pentru că rațiunea, invitând la măsură și la realism, este o
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
uită! Cum am putea, Într-adevăr, uita prima cunoaștere pe care am fost capabili să o realizăm exclusiv prin noi Înșine? Μ Ce Înseamnă a avea noroc În dragoste? Desigur, faptul de a vedea că Încrederea Îți este Întru totul Împărtășită. Μ Nu putem pretinde fidelitatea În iubire: respectul reciproc este acela care va impune, de la sine, nota de corectitudine În iubire. Μ Chiar și o mare iubire trebuie să-și Înnoiască hainele din când În când, adică să facă un
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
face din cartea lui Aristotel pretextul angoaselor sale În fața problemelor Bisericii, iar Baskerville vede În aceasta un element suplimentar În gândirea lui relativistă asupra credinței. Fantasme care au cu atât mai puține șanse să coincidă, dacă exceptăm cazul unei iluzii Împărtășite, cu cât nici unul dintre cei doi nu are, la drept vorbind, textul În mână. Pentru a ne convinge că fiecare carte despre care vorbim este o carte-ecran și un element de substituție În acest lanț interminabil care este seria tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Împărțim un univers cultural comun. Pregătindu-se să cunoască lecturile preferate ale Ritei și să pătrundă cât mai adânc posibil În universul ei intim, Phil se străduiește să dea senzația că că lecturile lor sunt identice. Și poate o dragoste Împărtășită În mod ideal ar trebui să dea Într-adevăr acces la textele cele mai secrete cu care s-a format celălalt. Însă numai o dilatare indefinită a timpului ar putea să le permită celor două ființe să-și facă știute
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Cosașu o evită cu toată puterea). Dar să luăm alte exemple. Fie, de pildă, următoarele fragmente citate, cu mențiunea că frazele sînt culese din diferite pagini ale celor două cărți citate : "Nu există confesiune la tine, niciodată, nu există nimic Împărtășit, niciodată, la tine nu există depoziție. Niciodată. Tu nu te mărturisești. Niciodată: tu doar pui În gardă. Asta-i tot. Scrisul e mai tare decît experiența. Despre ce vorbim? Eu Îți vorbesc despre mine. CÎnd cineva citește o carte de-
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Puterea practică, în acest caz, supravegherea ostentativă individualizată, delegându-și unul dintre slujitorii ei, experți în materie, pentru a-și îndeplini misiunea permanent și „pe față”. Programul elaborat de serviciile secrete va fi însă perturbat de urmările neprevăzute ale intimității împărtășite de către cei doi parteneri nedespărțiți. De data aceasta, supravegherea ostentativă eșuează tocmai pentru că nu a ținut seama de factorul uman... Teatrul ne vorbește și despre asemenea derapaje care iau prin surprindere mașinăria de Stat, blocată de alianțe imprevizibile și de
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
mașiniste". Interpretarea, la rîndul ei, este o soluție viabilă în măsura în care operează cu sensurile comune, sedimentate de-a lungul vremii, înrădăcinate în solul tradiției. Ideea autorului este că semnele nu se pot transforma, prin acumulare, în simboluri (care sînt sensuri socialmente împărtășite), fiindcă funcția simbolică precede semnele pe care ea le leagă. Așadar, "dacă interpretarea este parte integrantă a comunicării, și dacă, pe de altă parte, noi atribuim această interpretare funcției simbolice în măsura în care ea citește și leagă semnele între ele prin intermediul simbolurilor
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
în condițiile în care el se simte la rândul său tot un gen de centru (pentru propriile trăiri, percepții etc.), eul fiind simbolul cel mai cunoscut pentru această dispunere afectivo-rațională. * Oricât de straniu ar părea, jurnalul, această mostră de egoism împărtășit, este un puternic element de întărire a comunității, el făcând posibile forme ale împăcării cu sine mediate de cunoașterea altuia. Echivalentul său în viața cotidiană este destăinuirea reciprocă, ce deschide cele mai puternice comuniuni. * Nu am talent la dans poate
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
nevoia afirmării dorințelor și aspirațiilor sale de a trece dincolo de ele, În registrul spiritualității. Convergența reprezintă Împlinirea acestor aspirații ale persoanei prin Întâlnirea și completarea sa cu alte persoane. Convergența, ca Întâlnire, trebuie Înțeleasă ca o Întrepătrundere, ca o intimitate Împărtășită. Este nevoia de a comunica cu celălalt prin Întâlniri interioare. Realizarea deplină a convergenței o dă numai comuniunea mea cu celălalt. Aceasta mă Împlinește printr-o empatie reciprocă, dându-mi liniștea și echilibrul interior de care, atât eu, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
țările noi, sau în țările mai vechi după o revoluție sau chiar după ce la putere ajunge un guvern hotărât să întreprindă schimbări majore în politicile publice. Pe de altă parte, controlul va fi "intern" acolo unde valorile politice sunt larg împărtășite, iar schimbările în politicile publice sunt mici sau lente. Politicienii se bazează adesea pe presupunerea că aceste controale obțin "supunerea" necesară din partea funcționarilor publici. Acest lucru este probabil greșit, deoarece eficacitatea controlului nu este afectată doar de caracteristicile agențiilor de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
publică ar trebui să aibă un caracter mai puțin "amator" și că se face prea puțin în această privință este o dovadă că astfel de diferențe continuă să existe (Kellner și Crowther-Hunt, 1980: 23-45; Drewry și Butcher, 1988: 46-8). Valorile împărtășite Problema controlului asupra consilierilor cu rang înalt, a managerilor și a specialiștilor este de mare însemnătate pentru guverne, având în vedere că acești funcționari publici pregătesc deciziile sau domină serviciile pe care le conduc și sunt de fapt indispensabili. Din moment ce
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și în sistemele de tip cabinet, ajută într-o oarecare măsură la reducerea tendinței naturale a consilierilor, managerilor și specialiștilor de a exercita putere. Pe de altă parte, în alte țări, valorile de la vârful sistemului politic sunt adesea mai puțin împărtășite. În acest caz apar probleme fie pentru că politicienii nu vor să facă prea mult în direcția dezvoltării, iar funcționarii publici se simt frustrați, fie, dimpotrivă, pentru că politicienii doresc să facă prea mult și prea repede, iar funcționarii publici nu vor
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
un oarecare succes; alte state cu un singur partid au avut mult mai puțin succes în atingerea acestor scopuri prin intermediul partidului. De fapt, chiar și în Occident există un climat de profundă suspiciune între politicieni și funcționarii publici. Așadar, valorile împărtășite nu ar fi probabil de ajuns pentru a asigura relații satisfăcătoare, dacă managerii și mai ales specialiștii nu ar aparține de cele mai multe ori unor organizații diferite, situație care se întâmplă mai în lumea a treia, deoarece aceste sisteme sunt adesea
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fel ca în etapa expresionistă a poetului din Lancrăm, emulul din Homiceni intenționează să oficieze o poezie a misterului cosmologic, la care participă în gesturi avântate. Dintre formele sale de manifestare la miracolele firii nu lipsesc, desigur, beția senzorială, uneori împărtășită ("și ne întrebam după iubire/ dacă totuși neantul/ nu începe cu sarea din ochiul tău/ cu bezna din vintrele mele"; "sănii cu ochi de beții") și mai ales țipătul ("țipă vraja-n ochiul greu/ Doamne-i țipăt ochiul meu"; Doamne
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
saint-simoniene. "Elementul fundamental prin care se distinge o epocă organică, scrie Buchez, este unitatea ce domnește peste tot, în toate și pentru toate." În schimb, starea "critică" este aceea în care, potrivit definiției din Expunerea doctrinei lui Saint-Simon, "orice gînd împărtășit, orice acțiune colectivă, orice coordonare au încetat; este starea în care societatea nu apare decît ca o aglomerație de indivizi izolați ce se luptă unii cu alții." Or, așa cum am văzut, în plan intelectual și moral există un conflict aparent
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
asemenea, importanța descrierilor în povestirile științifico-fantastice. Este vorba aici, într-adevăr, de a crea lumi inedite care, rupte de experiența noastră cotidiană, sînt ordonate pe baza unor legi (fizice, biologice, antropologice, filosofice, etnice) străine de cunoștințele noastre pragmatice care trebuie împărtășite cititorilor, așa cum sublinia foarte bine Bellemin-Noël: [...] povestirea SF are o caracteristică bine stabilită: statutul descrierii este aici întru totul original. În măsura în care acest gen își propune să creeze, cu ajutorul extrapolărilor "științifice" un univers de la care se pretinde acceptarea realității, am putea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
grave"...) sînt expandate prin asimilări ce se reduc la nume proprii, adică, în principiu, "asemanteme". Pentru a înțelege descrierea, trebuie să te afli într-o conivență culturală cu jurnalistul, în măsura în care el face referire la cunoștințe ce trebuie în mod necesar împărtășite, deoarece sînt exterioare textului. EXERCIȚIUL A.2. Iată trei extrase diferite din același roman de Maupassant, Bel-Ami*, care descriu un peisaj văzut și comentat de către eroul romanului, în trei momente importante din viața sa: a) moartea prietenului său, b) prima
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]