1,408 matches
-
aceste condiții, să ne acomodăm cu pluritatea de state și cu eventuale războaie 11". Putem să observăm în trecere că această indiferență a liberalilor doctrinari față de chestiunile politicii externe și, mai general, față de pluralitatea corpurilor politice este în mare parte împărtășită astăzi, postulatul ce domnește în Europa fiind acela că, sub diviziunile și frontierele moștenite din trecut, unitatea umană este pe cale să se realizeze inevitabil. Dacă "ultraliberalismul" este denunțat de către mulți, perspectiva finală a acestuia este împărtășită de majoritatea: umanitatea tinde
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
descurajată prin ilizibilitatea peisajului politic european. Mai radical, și prevăzând că i se va reproșa fără îndoială "clasicismul, dacă nu anacronismul analizei [sale]", subliniază ceea ce este specific, ireductibil, dificil și exigent în cetățenie, care nu este deloc inclusă în umanitatea împărtășită: Istoria a confirmat discriminarea între drepturile omului și cele ale cetățeanului. Drepturile pe care Declarația le desemnează aparțin (sau ar trebui să aparțină) unele oamenilor ca atare, altele cetățenilor, deci membrilor unei colectivități politice. Înțeleg prin acest termen o colectivitate
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
liberale". Neliniștea care le frământă și care se poate traduce prin conduitele cele mai nebunești, este semn că ele nu se pot resemna la absența dacă nu a unui adevăr comun, cel puțin a unui bine comun în mare măsură împărtășit. Însă, obstinându-se în scepticismul lor dogmatic, ele privează libertatea de elementele de orientare fără de care aceasta este condamnată să se ofilească mai devreme sau mai târziu. Putem primi aceste observații venite de la un martor atât de binevoitor. Cursul a
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
caracterul mai degrabă social decât material al structurilor sociale, ceea ce presupune că orice perspectivă este gândită de oameni, și nu predeterminată din afară. Statele, societățile sau indivizii nu sunt conduși de forțe imuabile, ci mai degrabă de o cunoaștere larg împărtășită care formează un mod sau altul de a intra în contact. Această cultură se construiește în timp și prin continue interacțiuni la toate nivelurile, fiind supusă unei permanente evoluții. Schimbarea este o condiție a socialului, iar motorul ei sunt ideile
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
rațională Între agenții implicați, instituțiile pot fi Înțelese fără să fie nevoie să se facă apel la entități externe de menținere a instituției sau la angajamente iraționale pentru respectarea unor reguli. Din această perspectivă, instituțiile nu există independent de credințele Împărtășite ale agenților și sunt un produs exclusiv al acțiunilor individuale. Abordarea instituțiilor ca norme pornește de la asumpția că multe modele de comportament au la bază percepțiile Împărtășite de către un grup de indivizi asupra comportamentelor adecvate și inadecvate În situațiile particulare
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și inadecvate În situațiile particulare. Pentru a Înțelege de ce anumite moduri de interacțiune există mai degrabă decât altele, este nevoie să mergem dincolo de evaluarea de tip mijloace/scopuri a agenților, ce stă la baza primei abordări, și să analizăm credințele Împărtășite ale grupului cu privire la obligațiile normative ce le revin. Abordarea instituțiilor ca reguli are la bază asumpția că multe modele de interacțiune interumană presupun Înțelegerea Împărtășită din partea agenților a faptului că acțiunile inconsistente cu ceea ce este considerat legitim vor fi zădărnicite
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Cosașu o evită cu toată puterea). Dar să luăm alte exemple. Fie, de pildă, următoarele fragmente citate, cu mențiunea că frazele sînt culese din diferite pagini ale celor două cărți citate : "Nu există confesiune la tine, niciodată, nu există nimic Împărtășit, niciodată, la tine nu există depoziție. Niciodată. Tu nu te mărturisești. Niciodată: tu doar pui În gardă. Asta-i tot. Scrisul e mai tare decît experiența. Despre ce vorbim? Eu Îți vorbesc despre mine. CÎnd cineva citește o carte de-
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
europeană cu multiple funcții „vecinătatea” a exercitat în viața comunităților, în mod constant, efecte de autoreglare a structurii morale a dreptului cutumiar român. Ca instituție cu funcție de control social ce atrăgea atenția în special asupra greșelilor morale, rezultată din practici împărtășite și întărite încă de la apariția obștilor sătești și continuate pe un alt plan, instituția „vecinătății” a avut o influență dominantă în viața socială a satului românesc din Mărginimea Sibiului. Prin natura lor, oamenii sunt sociabili. Tendința de a se organiza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
instituție europeană cu multiple funcții, „vecinătatea” a exercitat în viața sătească, în mod constant, efecte de autoreglare a structurii morale a dreptului cutumiar român. Ca instituție de judecată populară ce atrăgea atenția în special asupra greșelilor morale, rezultată din practici împărtășite și întărite încă de la apariția obștilor sătești și continuate pe un alt plan de instituția „vecinătății”, a avut o influență dominantă în viața socială a satului românesc din Mărginimea Sibiului. „Vecinătătatea” ca formă de organizare socială a putut să valorizeze
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
majoritatea cercetătorilor prin sublinierea aspectelor reglatoare ale instituțiilor, ale necesității conformării și ale legitimării acțiunilor sociale, ultima este o abordare relativ recentă și e „trăsătura distinctivă majoră a neoinstituționalismului în sociologie” (p. 79). Acest ultim pilon se focalizează pe „concepțiile împărtășite ce constituie natura realității sociale și cadrele prin care se produce semnificația” (p. 79). Aceste sisteme sunt operaționalizate, fiecare oferind o bază de supunere, un fundament al ordinii, mecanisme de impunere, o logică, o serie de indicatori și fundamente ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
La un nivel prescriptiv (39), ego-ul poate aștepta, totuși, o reacție socială pozitivă pentru „binele” înfăptuit. Femeile au o părere opusă celei a bărbaților (7) în legătură cu natura „dată”, ereditară, a fondului uman (bun sau rău). Aceste opinii sunt în general împărtășite și de interlocutorii sub 40 ani, cu o distribuție totuși mai echilibrată a răspunsurilor acestora la itemul 7. „Dreptatea” nu este, la nivelul aceluiași ego, un „bun” de câștigat prin responsabilitate personală, conformismul fiind aici atitudinea preferată (16); interesantă este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
se raliază și interlocutorii sub 40 de ani (10). „Divinitatea” este tratată diferențiat între bărbați și femei, atât ca „metafizică” a „binelui” (38), cât și a „răului” (13). Dacă majoritatea interlocutorilor susțin noncompromisul cu „diavolul”, aceasta este totuși o viziune împărtășită mai mult de femei și de tineri, în vreme ce bărbații au o majoritate clară în favoarea principiului opus (13). De asemenea, majoritatea celor sub 40 de ani (și multe dintre femei) tind să asimileze „așteptarea de la Domnul” cu „credința în Dumnezeu”; bărbații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
emoțiile și recunoaște emoțiile sale și ale celor din jur. în familie, în școală și toate celelalte sisteme sociale tangente familiei și copilului poate fi promovată o orientare care să țintească dezvoltarea unor acțiuni și atmosfere de cooperare, de bine împărtășit și armonie. Psihologia pozitivă subliniază faptul că eficiența umană este stimulată de starea de bine, de confort, în vreme ce disconfortul conduce 1 la cruzime, la violență, îngrădind creativitatea. Stimularea creativității, identificarea unor aptitudini și cultivarea lor produc oportunități de retragere într-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în timp a unor trăsături de comportament și conduită - ceea ce Fichte numește "caracter". Existența națiunii ca un "caracter" e ceea ce asigură o logică stabilă de dezvoltare în eternitate. Fiecare națiune are propria ei "lege", manifestată prin valori de comportament originale, împărtășite spontan de membrii comunității, și date de la începutul timpurilor până la sfârșitul lor. Astfel, definite ca lege, practicile naționale intră în inventarul mai larg al legilor divine și morale. Popor și patrie în acest înțeles - în înțelesul adică de purtătoare și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și colibe"146. Sau, altundeva, despre Andrei Mureșanu: "Poeziile sale cele mai escelinte se lățiră pe aripele zefirilor peste toate locurile locuite de români"147. Aici, pe linia de clivaj dintre ficțiunea demiurgică a unui autor și universul de reprezentări împărtășite ale unei națiuni, se realizează diferența dintre cele două politici ale genialității. Conceptul naționalist se baza pe existența unui singur univers, perceput de genii multiple. Conceptul care s-a aplicat ulterior lui Eminescu se baza pe posibilitatea unui număr infinit
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să strice totul. Președintele Asociației Editorilor din România (AER), Grigore Arsene, a declarat unei agenții de presă că e mulțumit totuși de afluxul de vizitatori și că „cine a dorit să cumpere carte, a venit“. O părere care nu este împărtășită, cu siguranță, de cele mai multe dintre editurile participante la Salon (din AER sau din afara acestuia). La bile negre, contabilizăm lipsa totală a publicității de tip outdoor, care i-a ajutat mult pe bucureșteni anul trecut să se îndrepte spre Romexpo în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
presa măsoară nivelul cultural al unei țări, precum și gradul de dezvoltare pe care aceasta l-a atins. Autoritatea papalității aflată la apogeul său s-a datorat existenței unui cler european cunoscător de limbă latină, precum și a unei concepții asupra lumii împărtășită practic unanim; conform acesteia, intelectualitatea bilingvă, mediind între limba locală și latină, mijlocea între pământ și cer. Declinul treptat și neomogen (mai întâi în Europa occidentală, ulterior pretutindeni) al reperelor interdependente care au stat la baza societății medievale, sub impactul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
context național 917. Ideea de a promova în exteriorul țării o opinie unitară a catolicilor despre realitățile din România (mai ales din punct de vedere politic) vizavi de evenimentele contemporane, a fost considerată esențială. Concepția greco-catolicilor nu a fost însă împărtășită total de romano-catolici. S-a observat o coordonare mai puțin coerentă și anumite diferențe între viziunea celor din diecezele de Iași și București și clerul unit, explicabile prin multiple motive (printre care faptul că nu puteau expune deschis ideea unui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
viclenie de dezvăluirea numelui, spunând că-l cheamă "nimeni", își înarmează oamenii și se pregătește de luptă. El este răzbunătorul celui care îl dezonorează pe Zeus Xenios. Conștiința unei violări reciproce a drepturilor și îndatoririlor de ospitalitate este pe deplin împărtășită și stă la originea a numeroase viitoare nenorociri. Inversarea rolurilor Întoarcerea lui Ulise este, de asemenea, construită după schema convențională a ospitalității. El se prezintă ca oaspete, dar stăpânii propriei sale case inversează și în acest caz semnele: ceea ce servește
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o moralitate în afara culturii [...], posedăm, în mod cert, o cunoaștere în afara culturii și moralității. Se întâmplă ca faptul acesta să fie atât norocul, cât și pierzania noastră. Este elementul central și, de departe, cel mai important al condiției noastre sociale împărtășite: orice sistem care îl neagă, așa cum este ‘antropologia interpretativă’, reprezintă o travestire dezgustătoare a situației noastre reale. Existența cunoașterii transculturale și amorale este o realitate a vieților noastre. Nu spun că asta e bine; dar sunt absolut sigur că e
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la adresa liderilor UCI, spre deosebire de cazul altor partide. Ambasadorul iugoslav la Moscova, Mićunović, arăta în acest sens că sovieticilor le este mult mai greu să atragă România în campania antiiugoslavă decât Bulgaria, Ungaria sau Albania: “în România există o convingere larg împărtășită, că pe măsură ce ar critica tot mai mult independența iugoslavă, cu atât mai puțină independență vor avea românii înșiși în relația cu rușii”. Considerațiile antiiugoslave ale lui Dej din timpul Plenarei nu au avut urmări pe plan practic, fiind destinate să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Mircea Eliade, considerată de unii preoți ca fiind pornografică, iar activitatea cenaclului a fost continuată în locuința lui Leonid Mămăligă, unde veneau, în anii ’70, și scriitori din România, printre care Nicolae Breban, Marin Sorescu, Bănulescu, Marin Preda, conform părerii împărtășite doar de unii dintre participanți că literatură de calitate se face și în România. în ceea ce privește finalitatea acestor întâlniri, Virgil Ierunca le aprecia ca fiind total ineficiente „pe câmpul de luptă al rezistenței intelectuale”, pentru că nu ofereau nici un mijloc eficient pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
un anume curaj de a spune clar lumii, asta îmi place, asta nu-mi place. Cu raționamentul celui care se știe onest, în primul rând față de sine însuși, dacă aduce argumente. Cu afecțiunea proprie scriitorilor care știu că, ales și împărtășit, cuvântul mai are poate o șansă de a opri lumea în loc pentru o clipă de reflecție. Cu o stăpânire de sine neverosimilă în preajma unor subiecte explozive. În cărțile sale, Abdelwahab Meddeb a ales să se dărâme odată cu turnurile din Manhattan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
putea fi pe măsura gândirii politice britanice (și nu este nici astăzi văzută altfel): frica de URSS, frica de Germania pe care o nutrea Franța și pentru care țara vecină continua să fie "pericolul cel mai important", frica, mai puțin împărtășită, de "puterea uriașă renăscută în Europa Centrală". Mai era frica de SUA, "aliatul indispensabil împotriva URSS, dar unul suspect pentru că nu te puteai baza pe el"117. Subevaluând puterea imperială a URSS asupra sateliților săi și totalitarismul regimului sovietic, istoricul
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
de primitivism și înapoiere. Fenomenul este important și pentru că este global. Multe state și întregi zone geografice pășesc, chiar dacă uneori cu neîncredere, pe acest drum. În spatele acestei cărți, pe fundalul dezbaterii pe care o provoacă, se află convingerea lui Hegel, împărtășită și de către Fukuyama, conform căreia omenirea are tendința, dată tocmai de acest proces universal de civilizare, să se adune în jurul unui proiect comun dat de dorința de prosperitate. Avem aceeași convingere. Capitalismul apropie și nivelează, construiește și modifică relații sociale
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]