1,380 matches
-
sub formă de fâșii paralele sau țesute sub formă de foaie, fie că sunt sau nu articole finite, excl. covorașele, rogojinile și ștergătoarele 4601.91 (.10 + .90) kg S 20.52.15.59 Împletituri și produse din materiale nevegetale pentru împletituri, îmbinate sub formă de fâșii paralele sau țesute sub formă de foaie, fie că sunt sau nu articole finite 4601.99 (.10 + .90) kg S 20.52.15.70 Obiecte împletite din nuiele, răchită și alte obiecte din materiale vegetale
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
97 Elemente din materiale plastice pentru instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsură, de control, de precizie, medicale sau chirurgicale S S1 NACE 26.11: Fabricarea de sticlă plană 26.11.11.13 Sticlă plană optică, fără inserție de împletitură de sârmă turnată sau laminată, colorată sau nu în masă, opacizată, sticlă dublă (alcătuită dintr-un strat transparent și unul opac/colorat) sau cu un strat absorbant sau reflectorizant, dar fără altă pregătire 7003 [.12.10 + .19.10] m2 S
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
masă, opacizată, sticlă dublă (alcătuită dintr-un strat transparent și unul opac/colorat) sau cu un strat absorbant sau reflectorizant, dar fără altă pregătire 7003 [.12.10 + .19.10] m2 S 26.11.11.15 Sticlă plană, fără inserție de împletitură de sârmă, turnată sau laminată, colorată sau nu în masă, opacizată, sticlă dublă sau cu un strat absorbant sau reflectorizant, dar fără altă pregătire (excl. sticla optică) 7003 [.12.9 + .19.90] m2 S 26.11.11.30 Sticlă plană
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
laminată, colorată sau nu în masă, opacizată, sticlă dublă sau cu un strat absorbant sau reflectorizant, dar fără altă pregătire (excl. sticla optică) 7003 [.12.9 + .19.90] m2 S 26.11.11.30 Sticlă plană optică, cu inserție de împletitură de sârmă, turnată sau laminată, colorată sau nu în masă, opacizată, sticlă dublă sau cu un strat absorbant sau reflectorizant, dar fără altă pregătire 7003.20 m2 S 26.11.11.50 Articole profilate din sticlă turnată sau laminată, cu
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
26.11.11.79 Sticlă trasă/sulfată, antică, horticolă și alte tipuri de sticlă 7004 [.20.9 + .90(.70 + .9)] m2 S 26.11.12.12 Sticlă plană flotată și sticlă plană cu suprafața șlefuită sau polizată, fără inserție de împletitură de sârmă, cu strat antireflectorizant 7005.10.05 m2 S 26.11.12.14 Sticlă plană flotată și sticlă plană cu suprafața șlefuită sau polizată, fără inserție de împletitură de sârmă, cu strat absorbant și reflectorizant, cu grosimea ≤ 3,5
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
și sticlă plană cu suprafața șlefuită sau polizată, fără inserție de împletitură de sârmă, cu strat antireflectorizant 7005.10.05 m2 S 26.11.12.14 Sticlă plană flotată și sticlă plană cu suprafața șlefuită sau polizată, fără inserție de împletitură de sârmă, cu strat absorbant și reflectorizant, cu grosimea ≤ 3,5 mm 7005.10.25 m2 S 26.11.12.17 Sticlă plană flotată și sticlă plană cu suprafața șlefuită sau polizată, fără inserție de împletitură de sârmă, cu strat
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
polizată, fără inserție de împletitură de sârmă, cu strat absorbant și reflectorizant, cu grosimea ≤ 3,5 mm 7005.10.25 m2 S 26.11.12.17 Sticlă plană flotată și sticlă plană cu suprafața șlefuită sau polizată, fără inserție de împletitură de sârmă, cu strat absorbant și reflectorizant, fără altă pregătire, cu grosimea > 3,5 mm, excl. sticla plană pentru horticultură 7005.10 (.30 + .80) m2 S 26.11.12.30 Sticlă plană flotată și sticlă plană cu suprafața șlefuită
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
în Germania. A reprezentat un cadou pentru împăratul Rudolf al II-lea din partea lui Mihai Viteazul. Astfel, pe fundal vișiniu (probabil purpuriu inițial) delimitat, sus și jos, de două benzi galbene, se află, într-un cerc albastru delimitat de o împletitură aurie, stema Brașovului, sub care scrie „CORONA” cu litere gotice. De deasupra și de dedesubtul cercului central pornesc panglici galbene către colțuri. În mod curent, acesta este expus astăzi în fața clădirii în care se află Consiliul Județean (respectiv Palatul Justiției
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
care de un an și jumătate s'a introdus între obiectele de învățământ ale seminarului pedagogic-teologic „Andreian" din Sibiiu, de mai multă vreme e introdus și în seminarul pedagogic al episcopiei gr.-cat. din Gherla. Cu deosebire se cultivă aici împletiturile de spetează și pipirig. Împletituri de aceste au fost expuse și la exposiția forestieră din anul trecut din Viena, obținând premiul prim al secțiunei, în care au fost expuse. Comitetul exposiției și și unii neguțători ar fi voit să aibă
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
jumătate s'a introdus între obiectele de învățământ ale seminarului pedagogic-teologic „Andreian" din Sibiiu, de mai multă vreme e introdus și în seminarul pedagogic al episcopiei gr.-cat. din Gherla. Cu deosebire se cultivă aici împletiturile de spetează și pipirig. Împletituri de aceste au fost expuse și la exposiția forestieră din anul trecut din Viena, obținând premiul prim al secțiunei, în care au fost expuse. Comitetul exposiției și și unii neguțători ar fi voit să aibă mai multe din aceste producte
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
țițeiul ce era scos manual la suprafață. Mai grea era munca în puțuri, în care, fiind strâmte (cu diametrul de 1 m) și uneori foarte adânci (peste 100 m), punea pe lucrătorul care-l săpa și-i aplica în jur împletituri de nuiele, într-o continuă nesiguranță. Lipsit de aer, care se pompa cu ajutorul unor foale de la suprafață, acesta avea deasupra sa mereu coșul cu pământ ce era tras de gurari afară, coș care nu rareori cădea peste lucrătorul din puț
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
I, Bogdan (fratele lui Alexandru cel Bun) și Bogdan (fiul lui Alexandru cel Bun). Între anii 1479-1482, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, pe mormintele celor șase prinți ai Moldovei sunt așezate lespezi frumos sculptate, decorate cu motivul obișnuit al împletiturilor și având inscripții în limba slavonă. Lăcașul îndeplinește în decursul timpului un rol istoric, religios și cultural deosebit. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), biserica devine reședință episcopală, episcopii de Rădăuți avându-și reședința în incinta mănăstirii. Tot din
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
ulei, Fabrica de produse lactate, întreprinderea de morărit și panificație, Avicola); industria textilă și de confecții (Filatura de bumbac, țesătoriile manuale de covoare din cadrul industriei locale și cooperației de consum, confecții textile); prelucrarea lemnului (fabrici de mobilă și ateliere de împletituri); construcții civile și industriale (IACMI, TMUCB); agricultură (IAS și CAP Slobozia); comerț cu ridicata (BATMA, BJATM, ICRA); comerț cu amănuntul (ICSAAP, ICSMI), la care se adăuga o gamă de servicii care satisfăcea toate nevoile populației. În decursul anului 1990, ponderea
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
Toculești și Lăculețe-Gară. Are 4954 locuitori, 1690 gospodării și 1604 locuințe. Suprafață totală a comunei este de 2508 ha, din care 2257,6 ha extravilan și 250,4 ha intravilan. Activitățile principale ale locuitorilor comunei sunt: mică industrie (tâmplărie, pielărie, împletituri) și agricultură. Locuitorii comunei beneficiază de servicii poștale, telefonie, cablu TV și transport în comun. De asemenea, comuna este racordata la rețelele de gaze naturale și apă potabilă. Comună Vulcana-Pandele se află în partea de nord a județului Dâmbovița, în
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
Ivestiul era un centru renumit al olăritului. Astăzi țiganii rudari din mahalaua stadionului « Nicu Nour » mai fabrică cărămizi subțiri pentru sobe și cărămizi. Până în 1856 când Iveștiul devine târg în localitate se practicau meșteșuguri casnice, pe la mijlocul secolului XVIX, centru de împletituri, sfoară.frânghii.săpun sau lumânări.Se mai fabrică cazane de rachiu erau fabrici de ulei și sucuri și esențe de fructe. Se mai găsesc silozul de cereale aparținând SC « CEREALCOM » GALAȚI cu o capacitate de depozitare de 37000 one de
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
cazane de rachiu erau fabrici de ulei și sucuri și esențe de fructe. Se mai găsesc silozul de cereale aparținând SC « CEREALCOM » GALAȚI cu o capacitate de depozitare de 37000 one de boabe și 50000t știuleți. Unități de artizanat și împletituri: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ivești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (75,95%), cu o minoritate de romi (18,2%). Pentru 5
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
anexe. Conform tradiției locale, denumirea localității vine de la turnul unei biserici, tradiție ce se pierde în negura istoriei. Cert este că prima datare istorică a unei biserici ortodoxe provine din anul 1759, când este pomenită biserica Sfântul Nicolae, construită din împletituri de răchită și lipită cu pământ, acoperită cu paie și aflată în stare de ruinare. O a doua biserică atestată în Turnu este cea închinată Sfântului Evanghelist Luca, construită în locul celei vechi și care a fost inițial biserică comună atât
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]
-
era făcută de "îmblăciu" și se numea firesc "îmblăcire"; întoloși= uni (căsători, asocia); înșiripa, înciripa= înfiripa, forma o acțiune, fenomen, etc ; împcilit= nedezvoltat normal pentru vârsta care o are (vietate, plantă). -"cu litera L" -lesă, leasă=panou, corp confecționat din împletituri de nuiele cu sau fără ramă folosite ca vramiță (=ușiță, poartă) de gard, pod provizoriu, uscat prune pe groapă, încropire coteț provizoriu pentru vite mărunte; loză=neam, rudă, dar și lăstari, vrejuri de plante; laciță=bentiță, fundă, material textil cusut
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
de calitate. După anul 1990 au apărut mici asociații agricole, unități comerciale pentru desfacerea mărfurilor cu amănuntul și de alimentație publică. In prezent activează 45 agenți economici. Mica industrie și serviciile către populație sunt puțin dezvoltate: funcționează un atelier de împletituri în satul Cotu și ghișeele Poștei și Romtelecomului. Infrastructura comunei este mediu dezvoltată, în sensul că cetățenii au acces la apă potabilă și canalizare, marea majoritate a locuințelor sunt racordate la rețeaua de energie electrică, iluminatul public funcționează în toate
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
lungul drumurile principale care străbăteau localitățile. Condițiile istorico-geografice specifice au făcut ca până pe la 1850, principala formă de locuință să fie bordeiul îngropat sau semi-îngropat. Un diplomat francez descria casele din Câmpia Brăilei ca fiind "gropi în pământ, câteva mizerabile împletituri de nuiele cu chirpici, acoperite cu pănuși de porumb. De câțiva ani, din motive de siguranță, casele au ieșit din pământ, dar tot construite din nuiele și chirpici." Aceeași situație va fi confirmată câțiva nai mai târziu de către un călător
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
au recoltat prin centrele de colectare importantecantiatati de fructe de pădure. Industrie, comerț, servicii Activitățile de tip industrial, reprezentate prin ramură de exploatare șiprelucrarea brută a lemnului. Sunt dezvoltate și activitățile de obținere a produselor de artizanat din ceramică, de împletituri de nuiele, tricotaje și broderie, toate acestea desfășurându-se în special prin munca la domiciliul săteanului pentru cooperativele meșteșugărești din municipiul Rădăuți. Industria meșteșugăreasca este o ramură de tradiție pe aceste meleaguri, perpetuând bogate tradiții folclorice, cunoscută fiind ceramică neagră
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
și pelinița, tufele de măceș, porumbar, păducel, soc și corn, rugii de mure, iar prin curți mai sunt tei, ale căror flori se folosesc pentru infuzii. Dintre plantele de apă trestiile se foloseau la acoperit șoproane și cotețe, papura la împletituri, cum ar fi rogojinile și vestitele sacoșe oltenești, papornițele, iar nuielele de răchită pentru împletit coșuri, garduri și pătule. Lintița și nuferii au dispărut odată cu lacurile. Despre faună se poate vorbi tot așa, la trecut și la prezent. Până la colectivizare
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
jos peste foc, la încins și folosită la copt pâinea -erau mai multe vase de lut și eventual căldarea de aramă, iar pe masă - străchini, linguri și blide din lemn. Ușa bordeiului se numea praftoriță și era de obicei o împletitură de smicele pe dârjală, adică nuiele pe un băț, care se mai completa iarna cu o cergă sau blănuri de oaie. Vitele stăteau în ocoale sau în staul, după averea fiecăruia. La răsărit de sat, către nord față de sediul fostului
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
apoi mânăstirească). Comuna Polovragi este cunoscută ca centru etnografic și istoric. Din punct de vedere al ocupațiilor tradiționale, Polovragiul este cunoscut ca zonă de practicare a pomiculturii, creșterea animalelor, artă populară tradițională (cusături - țesături, sculptură în lemn, cioplitură în lemn, împletituri), exploatarea și prelucrarea lemnului. Creșterea ovinelor și bovinelor continuă să reprezinte emblema locului. De asemenea trebuie remarcată poziția privilegiată din nordul Olteniei unde există cea mai mare concentrare de mânăstiri din țară, majoritatea din ele aflându-se în aproprierea Polovragiului
Comuna Polovragi, Gorj () [Corola-website/Science/300466_a_301795]
-
specii țări Diverse specii moi Ocolul silvic Români 2006 10,8 1,6 8,6 0,5 0,1 • Produse forestiere (cantități - volume) Ocolul silvic (nume) Masă lemnoasa pe picior Lemn și produse din lemn Fructe de pădure Ciuperci comestibile Împletituri din rachița Semințe și puieți forestier Români 13150 6 tone - - 350 mii buc. • Alte resurse naturale ale pădurii cu valoare economică: • Păduri - proprietari Obștea Izvoru Rece Proprietar - nume, adresa, telefon, reprezentant legal, administrator (Direcția Slivica, obști, alte prsoane juridice, persoane
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]