1,331 matches
-
din alte cauze decât cele naturale. 5. Statele membre pot desemna zone sau aglomerări în cadrul cărora valorile limită ale PM10, stabilite în secțiunea I din anexa III, sunt depășite din cauza concentrațiilor de PM10 din aerul înconjurător datorate resuspensiei macroparticulelor în urma împrăștierii de nisip pe șosele în timpul iernii. Statele membre trimit Comisiei liste ale tuturor zonelor sau aglomerărilor de acest fel, împreună cu informații asupra concentrațiilor și surselor de PM10 din cadrul acestora. Când informează Comisia în conformitate cu art. 11 alin. (1) din Directiva 96
jrc4090as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89253_a_90040]
-
membre sunt obligate să aplice planuri de acțiune în conformitate cu art. 8 alin. (3) din Directiva 96/62/CE doar acolo unde valorile limită stabilite în secțiunea I din anexa III sunt depășite din cauza nivelelor PM10, altele decât cele produse de împrăștierea nisipului pe șosele în timpul iernii. Articolul 6 Plumbul Statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că și concentrațiile de plumb din aerul înconjurător, evaluate conform art. 7, nu depășesc valorile limită stabilite în secțiunea I din
jrc4090as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89253_a_90040]
-
aplicare 1. Statele membre aplică prezenta directivă în cazul oricărei depozite de deșeuri care corespunde definiției date la art. 2 lit. (g). 2. Fără a aduce atingere legislației comunitare actuale, din domeniul de aplicare al prezentei directive se exclud următoarele: * împrăștierea nămolurilor, inclusiv a nămolurilor de canalizare și a nămolurilor care rezultă din operațiile de dragare, precum și a materialelor similare pe sol în scopul fertilizării sau îmbunătățirii acestuia, * utilizarea deșeurilor inerte care sunt adecvate pentru activitățile de reamenajare/restaurare și umplere
jrc4091as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89254_a_90041]
-
dB/km), permițând utilizarea fibrelor optice ca mediu practic de telecomunicații. Ei au arătat că atenuarea din fibra optică disponibilă la acea vreme este cauzată de impurități care pot fi înlăturate, și nu de fenomene fizice fundamentale, cum ar fi împrăștierea. Această descoperire i-a adus lui Kao Premiul Nobel pentru Fizică în 2009. Nivelul crucial de atenuare de 20 dB/km a fost atins pentru prima oară în 1970, de cercetătorii Robert D. Maurer, Donald Keck, Peter C. Schultz și
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
în interior. Atenuarea este un factor important de limitare a transmisiei unui semnal pe distanțe mari. Astfel, s-au făcut numeroase cercetări atât pentru limitarea atenuării, cât și pentru maximizarea amplificării semnalului optic. Atenuarea este cauzată în primul rând de împrăștiere și absorbție. Propagarea luminii prin miezul unei fibre optice se bazează pe reflexia internă totală a undei de lumină. Suprafețele neregulate, chiar și la nivel molecular, pot reflecta razele de lumină în direcții aleatoare. Aceasta se numește reflexie difuză sau
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
și absorbție. Propagarea luminii prin miezul unei fibre optice se bazează pe reflexia internă totală a undei de lumină. Suprafețele neregulate, chiar și la nivel molecular, pot reflecta razele de lumină în direcții aleatoare. Aceasta se numește reflexie difuză sau împrăștiere, și este caracterizată de regulă de o mare varietate de unghiuri de reflexie. Împrăștierea luminii depinde de lungimea de undă a luminii împrăștiate. Astfel apar limite ale scării de vizibilitate, în funcție de frecvența undei incidente și de dimensiunea fizică a centrului
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
totală a undei de lumină. Suprafețele neregulate, chiar și la nivel molecular, pot reflecta razele de lumină în direcții aleatoare. Aceasta se numește reflexie difuză sau împrăștiere, și este caracterizată de regulă de o mare varietate de unghiuri de reflexie. Împrăștierea luminii depinde de lungimea de undă a luminii împrăștiate. Astfel apar limite ale scării de vizibilitate, în funcție de frecvența undei incidente și de dimensiunea fizică a centrului de împrăștiere, care este de regulă o trăsătură microstructurală specifică. Întrucât lumina vizibilă are
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
este caracterizată de regulă de o mare varietate de unghiuri de reflexie. Împrăștierea luminii depinde de lungimea de undă a luminii împrăștiate. Astfel apar limite ale scării de vizibilitate, în funcție de frecvența undei incidente și de dimensiunea fizică a centrului de împrăștiere, care este de regulă o trăsătură microstructurală specifică. Întrucât lumina vizibilă are o lungime de undă de ordinul sutelor de nanometri și micronilor, centrele de împrăștiere vor avea dimensiuni similare. Astfel, atenuarea provine din împrăștierea incoerentă a luminii pe suprafețele
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
scării de vizibilitate, în funcție de frecvența undei incidente și de dimensiunea fizică a centrului de împrăștiere, care este de regulă o trăsătură microstructurală specifică. Întrucât lumina vizibilă are o lungime de undă de ordinul sutelor de nanometri și micronilor, centrele de împrăștiere vor avea dimensiuni similare. Astfel, atenuarea provine din împrăștierea incoerentă a luminii pe suprafețele de contact interne. În materiale (poli)cristaline cum ar fi metalele sau ceramica, pe lângă pori, majoritatea suprafețelor interne sunt de forma limitelor intergranulare care separă regiuni
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
dimensiunea fizică a centrului de împrăștiere, care este de regulă o trăsătură microstructurală specifică. Întrucât lumina vizibilă are o lungime de undă de ordinul sutelor de nanometri și micronilor, centrele de împrăștiere vor avea dimensiuni similare. Astfel, atenuarea provine din împrăștierea incoerentă a luminii pe suprafețele de contact interne. În materiale (poli)cristaline cum ar fi metalele sau ceramica, pe lângă pori, majoritatea suprafețelor interne sunt de forma limitelor intergranulare care separă regiuni mici de cristal. Dacă dimensiunea centrului de împrăștiere se
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
din împrăștierea incoerentă a luminii pe suprafețele de contact interne. În materiale (poli)cristaline cum ar fi metalele sau ceramica, pe lângă pori, majoritatea suprafețelor interne sunt de forma limitelor intergranulare care separă regiuni mici de cristal. Dacă dimensiunea centrului de împrăștiere se reduce sub dimensiunea lungimii de undă, împrăștierea nu mai are o amploare semnificativă. Acest fenomen a dat naștere producției de materiale ceramice transparente. Similar, împrăștierea luminii în fibră de sticlă este cauzată de neregularitățile la nivel molecular ale structurii
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
contact interne. În materiale (poli)cristaline cum ar fi metalele sau ceramica, pe lângă pori, majoritatea suprafețelor interne sunt de forma limitelor intergranulare care separă regiuni mici de cristal. Dacă dimensiunea centrului de împrăștiere se reduce sub dimensiunea lungimii de undă, împrăștierea nu mai are o amploare semnificativă. Acest fenomen a dat naștere producției de materiale ceramice transparente. Similar, împrăștierea luminii în fibră de sticlă este cauzată de neregularitățile la nivel molecular ale structurii sticlei. Sticla este văzută de unii fizicieni ca
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
de forma limitelor intergranulare care separă regiuni mici de cristal. Dacă dimensiunea centrului de împrăștiere se reduce sub dimensiunea lungimii de undă, împrăștierea nu mai are o amploare semnificativă. Acest fenomen a dat naștere producției de materiale ceramice transparente. Similar, împrăștierea luminii în fibră de sticlă este cauzată de neregularitățile la nivel molecular ale structurii sticlei. Sticla este văzută de unii fizicieni ca un simplu caz-limită de solid policristalin. În acest context, „domenii” ce prezintă diverse grade de ordine pe scară
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
context, „domenii” ce prezintă diverse grade de ordine pe scară redusă devin blocurile de construcție ale metalelor și aliajelor, precum și sticlei și ceramicii. Există defecte microstructurale distribuite printre și în cadrul acestor domenii, defecte ce furnizează majoritatea punctelor ideale pentru apariția împrăștierii luminii. Același fenomen se observă ca factor limitator al transparenței domurilor de rachete cu infraroșii. La puteri optice mari, împrăștierea poate fi cauzată și de procesele optice neliniare din fibră. Pe lângă împrăștierea luminii, atenuarea poate apărea și din cauza absorbției selective
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
sticlei și ceramicii. Există defecte microstructurale distribuite printre și în cadrul acestor domenii, defecte ce furnizează majoritatea punctelor ideale pentru apariția împrăștierii luminii. Același fenomen se observă ca factor limitator al transparenței domurilor de rachete cu infraroșii. La puteri optice mari, împrăștierea poate fi cauzată și de procesele optice neliniare din fibră. Pe lângă împrăștierea luminii, atenuarea poate apărea și din cauza absorbției selective a anumitor lungimi de undă, într-o manieră similară cu cea răspunzătoare pentru apariția culorilor obiectelor: 1) La nivel electronic
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
defecte ce furnizează majoritatea punctelor ideale pentru apariția împrăștierii luminii. Același fenomen se observă ca factor limitator al transparenței domurilor de rachete cu infraroșii. La puteri optice mari, împrăștierea poate fi cauzată și de procesele optice neliniare din fibră. Pe lângă împrăștierea luminii, atenuarea poate apărea și din cauza absorbției selective a anumitor lungimi de undă, într-o manieră similară cu cea răspunzătoare pentru apariția culorilor obiectelor: 1) La nivel electronic, depinde dacă orbitalii electronilor sunt spațiați de așa natură încât să poată
Fibră optică () [Corola-website/Science/297270_a_298599]
-
a Pământului, cercetări recente sugerează că în faza premergătoare, datorită pierderii de masă, orbita Pământului va fi împinsă mai departe, prevenind astfel înghițirea Pământului (totuși atmosfera Pământului se va evapora și împrăștia). Faza de gigantă roșie va fi urmată de împrăștierea straturilor exterioare ale Soarelui datorată intenselor pulsații termice, dând naștere unei nebuloase planetare. Soarele se va transforma apoi într-o pitică albă, răcindu-se în timp. Această succesiune a fazelor este tipică evoluției stelelor de masă mică spre medie. Lumina
Soare () [Corola-website/Science/296586_a_297915]
-
mulți nu erau la început de origine germană, ci au fost asimilați în cultura germană, formau clasa superioară. Ei au dezvoltat trăsături culturale distincte, caracterizate prin influențe letone și germane, care au supraviețuit în familiile germane baltice până astăzi, în ciuda împrăștierii lor în Germania, SUA, Canada și alte țări la începutul secolului al XX-lea. Majoritatea letonilor autohtoni nu au participat însă la această viață culturală. Astfel s-au conservat tradițiile țărănești locale, predominant pagâne, și parțial fuzionate cu unele tradiții
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
a fost adoptat ca neologism din limba engleză și este de gen neutru (un quarc, două quarcuri). Până în anul 1968 n-au existat dovezi experimentale ferme de existența quarcurilor. Atunci, ciocniri de înaltă energie de electroni cu protoni (experiențe de împrăștiere) au indicat că electronii sunt împrăștiați de trei constituenți punctuali (quarcurile) din interiorul protonului. În final, în 1995, quarcul „top” a fost observat la Fermi National Accelerator Laboratory (Fermilab) în SUA, și deci toate aromele de quarcuri au fost astfel
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
31 °F), și îngheață la 54, 36 k (-218,79 °C, -361,82 °F). Și oxigenul lichid, și cel solid sunt substanțe limpezi de culoare albastru-deschis cauzată de absorbția în roșu (în contrast cu culoarea albastră a cerului, care e cauzată de împrăștierea Rayleigh a luminii albastre). O lichid foarte pur e obținut de obicei cu ajutorul distilației fracționale a aerului lichefiat. Oxigenul lichid poate fi produs, de asemenea, prin condensarea acestuia din aer, folosind azot lichid ca răcitor. E o substanță foarte reactivă
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
Talmudului. În Evul Mediu ebraica a fost folosită ca limbă de comunicare între evrei din diferite țări, în special în domeniul comerțului. Limba ebraică a fost, împreună cu aramaica, o limbă a rugăciunilor și a studiilor religioase iudaice. Istoric, datorită diasporei, împrăștierii poporului evreu, legătura dintre diferitele comunități păstrându-se aproape exclusiv, în scris, au apărut deosebiri de pronunțare: Pronunția askenază este mai frecventă în rândurile credincioșilor așkenazi ortodocși. Pronunția sefardă este uzitată astăzi în Israel în ambele rituri : așkenaz și sefard
Limba ebraică () [Corola-website/Science/297509_a_298838]
-
protecție a martorului, identitatea acestuia nu a fost dezvăluită publicului. Inițial, un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne afirmase că tânărul a decedat în urmă intoxicației cu un gaz neidentificat, fiind posibil vorba de gazul folosit de poliție pentru împrăștierea manifestanților. Ulterior, s-a emis un comunicat al procuraturii: „Conform rezultatelor autopsiei, leziunile corporale primite, si anume fractură unei coaste, nu se află în legătură cauzala cu cauza morții.” La numeroasele cereri și demersuri prezentate în perioada 17 aprilie - 8
Valeriu Victor Boboc () [Corola-website/Science/317040_a_318369]
-
nu este de acord cu politica partidului, nu vrea să se facă vărsare de sânge, adică în cazul că unele persoane ar încerca să se organizeze și să treacă la acțiune armată, el va semnala ca să se ia măsuri de împrăștierea lor și nicidecum măsuri pentru arestarea acestora” . Așadar, Dejeu camufla acțiunile ostile contra regimului, ale sale și ale apropiaților săi, prin acceptarea în mod formal a colaborării cu Securitatea. În seara de 7 decembrie, la o zi după arestarea lui
Alexandru Dejeu () [Corola-website/Science/319545_a_320874]
-
și susține sănătatea cardiovasculară. Testele au arătat ca Curcumin a făcut ca celulele de cancer melanom de piele să se autodistrugă mai mult printr-un process numit apoptoza. Aceeași echipa de cercetare a descoperit că Curcumin a ajutat la oprirea împrăștierii celulelor cancerului de sân la plămâni la șoareci. Curcumin a suprimat două proteine utilizate de celulele canceroase pentru a fi imortale. Studiile ce evaluează rolul Curcumin în cancer continuă să avanseze rapid. Proprietățile de luptă anticancer ale Curcumin vin de la
Curcumin () [Corola-website/Science/319259_a_320588]
-
structura sistemului și de condițiile externe. Măsura în care valorile unei variabile aleatorii se îndepărtează de la valoarea medie și între ele este dată de rădăcina pătrată din valoarea medie a pătratului abaterii de la valoarea medie, numită "abatere pătratică medie", sau "împrăștiere statistică": Determinări experimentale precise au arătat că mărimile mecanice macroscopice din termodinamică pot fi identificate cu valorile medii calculate de mecanica statistică. Ele au detectat și existența unor "fluctuații" ale acestor mărimi, de ordinul de mărime al abaterilor pătratice medii
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]