2,200 matches
-
am ajuns acolo după o împrejurare tristă din viața mea și cu foarte multe greutăți și cu foarte multe insatisfacții și, aș zice, chiar traume psihice. Am găsit în Șerban Țițeica un om de o noblețe spirituală extraordinară. Ne-am împrietenit și mi-a fost un model de viață și un model științific de muncă creatoare în știință. Am avut bucuria să ne vedem zilnic la o cafea, alte ori de două-trei ori pe zi să ne vedem la o cafea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
m-a rugat să-l las să se uite în partitură, la ultimele două acorduri. A spus că o asemenea superbă armonie n-a auzit niciodată. E un compozitor de valoare, Nicola Samale, e și dirijor, așa ne-am și împrietenit, cel care a terminat opera lui Brukner și Universal Edition a tipărit această ultimă simfonie, cu ultima parte scrisă de el și înregistrată la München. Deci acest muzician desăvârșit a venit înnebunit să vadă cum e scris în partitură, că
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
însă fără a ieși în evidență prin însușiri intelectuale speciale” (Aus dem Leben König Karls..., IV, p. 149). În capitolul dedicat corpului diplomatic din cartea sa de amintiri, Sabina Cantacuzino vorbește pe larg despre fiica ministrului turc, cu care se împrietenise, tatălui dedicându-i, în schimb, doar câteva cuvinte: printre diplomați, era „unul din cei mai originali”, „om civilizat, cu idei moderne”, care „fusese crescut în străinătate” (Sabina Cantacuzino, op. cit., p. 96). Sandro este diminutivul folosit de Carol I pentru Alexandru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
incredibil, căci era singurul loc din România în care cenzura s-a arătat, într-un fel generoasă față de legionari. Ce se petrecuse la Sibiu, ca legionarii să se bucure de acest tratament de favoare? Foarte simplu, șefii organizației s-au împrietenit cu șeful cenzurii, un ofițer; și acesta s-a declarat dispus, pe propriile sale riscuri, să autorizeze publicațiile legionare, fără a preveni guvernul de importanța lucrărilor supuse aprobării lui. Încurajați de această promisiune, șefii organizației din Sibiu s-au prezentat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dintâi vizită. Copilul însă nu vorbea nimic și se arăta foarte rezervat. Mai târziu a fost și el antrenat în căldura discuțiilor noastre și a început să devină mai familiar, până la sfârșit, vorbind una și alta, am ajuns să ne împrietenim. Era târziu și noi nu ne încumetam să ne despărțim. Maiorul, care asista și el la această întâlnire duioasă, se bucura și el de bucuria noastră. Eram dintr-o dată cufundat în atmosfera caldă a familiei. Mai lipsea de la această întâlnire
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
trebuia tipărit. Bătut la mașină și multiplicat, și-ar fi pierdut mult din efect. Problema a rezolvat-o Nae Mazilescu, student din Romanați, pe care l-am cunoscut în prigoana din 1938, când conducea studențimea legionară din București. El se împrietenise cu familia unui tipograf, care se nimerise a fi și simpatizant al mișcării. Acesta avea o mică întreprindere într-o mahala a capitalei, adică tocmai ceea ce ne trebuia nouă. Tipograful și-a luat angajamentul să culeagă textul noaptea, când lucrătorii
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
, Immanuel (14.III.1920, Cernăuți - 28.V.1979, București), traducător. Este fiul lui Isak Weissglas, jurist. După terminarea liceului, perioadă în care se împrietenește cu Paul Celan, acesta devenindu-i și emul în cucerirea măiestriei poetice, lucrează ca bibliotecar în orașul natal. Tot aici începe studii filologice la Universitate, dar le întrerupe din cauza izbucnirii celui de-al doilea război mondial. Un val de arestări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290677_a_292006]
-
înverșunați ai Electorului Friedrich. Sculteus, capelanul său, l-a însoțit la Praga. Altingius, care îi fusese perceptor, i-a rămas Electorului prieten până la moarte. Iar orientalistul Scapenius a devenit sfetnic apropiat al lui Friedrich. Deși tânăr, studentul Comenius s-a împrietenit cu aceste somități care l-au apropiat de Palatinat. Dar întâlnirile fundamentale le-a avut cu Andreae și cu frații Hartlib. Primul l-a ajutat direct să-și contureze sistemul pansofic și să-și clarifice ideile de reformă pedagogică universală
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
State University, recunoscute în epocă pentru promovarea ideilor puerocentriste și progresiviste. Colaborarea îndelungată cu W.W. Charters la Chicago l-a marcat. Dar în 1929 l-a întâlnit pe filosoful Boyd Bode la Ohio State University, cu care s-a împrietenit. Acesta din urmă l-a orientat în direcția unei gândiri curriculare mult mai comprehensivă, mai detașată de obsesiile eficientiste ale lui Charters și Bobbitt. Ralph Tyler a fost și studentul lui Bobbitt și, desigur, a fost influențat de modul acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
grădinițe, școli, licee, școli de arte și meserii, chiar și universități speciale, în care nimeni nu se simte segregat, toți au șansa de a se dezvolta plenar în ritm și limite individuale. În aceste instituții ei se întâlnesc, socializează, se împrietenesc, înțeleg că nu sunt singulari, că problemele pe cere le au sunt comune mai multor persoane și că pot depăși împreună greutățile, inhibițiile și limitările date de dizabilitate. Școala se constituie astfel ca modalitate de depozitare, păstrare și transmitere a
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
Brăilei, salahor la o pescărie și la o fabrică de frânghii. Se apropie de enigmaticul boem rus Mihail Mihailovici Kazanski, pe care îl va evoca în povestirile sale. În 1901 pleacă la Giurgiu, muncind aici ca hamal în port. Se împrietenește cu un alt salahor, armeanul Sarkis, și acesta devenind personaj în literatura lui I. Se întoarce la Brăila și începe să practice meseria de zugrav. În 1904, împreună cu Mihail Mihailovici Kazanski, se angajează ca agent într-un birou de plasare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
puține drepturi decât populația majoritară, dar au foarte puține drepturi față de conaționalii lor din țările respective, care au un nivel de viață mult mai ridicat și se bucură de multe libertăți. în țară la noi vin diferiți străini. Ne-am împrietenit cu unii din ei, lucru firesc, care duce la o înfrățire între popoarele Europei. Chiar și Actul final de la Helsinki încurajează acest lucru. La noi se fac totuși restricții severe. De ce? De ce nu poate sta la noi acasă un prieten
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dvs. caută să ascundă aceste fapte poporului, nu va reuși niciodată, și cu atât mai puțin în viitor, având în vedere că circulația cetățenilor se intensifică. Avem muncitori peste tot, turiști plecați și sosiți care văd, se interesează și se împrietenesc, cu toate restricțiile impuse, care de fapt sunt o absurditate, compromițându-vă pe dvs. și întreaga conducere de partid și de stat, ținând cont de declarațiile ce le faceți pretutindeni cu privire la colaborarea între toate statele și cetățenii tuturor țărilor, indiferent
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
primarul Timișoarei, domnul Ciuhandru, Vuk îmi vorbește calm, parcă ar fi vorba de altcineva în povestea sa. Acolo ne adunasem primarii marilor metropole din Europa ca să dăm o mînă de ajutor orașelor din Serbia, secătuită de un cumplit război. Mă împrietenisem rapid cu Vuk și-l ascultam cu compasiune. La despărțire îmi spune cu o voce stinsă, puțin tremurată: Pentru iarna asta, domnule primar, avem nevoie de un ajutor, că sîntem secătuiți. De la anul încolo vă asigur că ne vom descurca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tavă cu aperitivele noastre preferate. Este o lumină de spre seară cum doar în Cuba se întîlnește. Blîndă, caldă, suavă. O boare de vînt ne răcorește cu o mîngîiere timidă. Am impresia că pe Sikorski îl cunosc dintotdeauna. Ne-am împrietenit de la prima recepție la care am participat. A venit direct la mine și m-a abordat în franceză. Bună seara, excelență, sînt ambasadorul... Bună seara. Eu sînt ambasadorul României. O, nu-i nevoie, domnule profesor, vă știu. Rămîn contrariat! Mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
postură incomodă. N-am reținut nici măcar cum îl cheamă. Mă scoate din încurcătură elegant. Servește, de pe tava prezentată de un chelner, un whisky cu gheață și fără să mă întrebe, mai ia și pentru mine unul. De atunci ne-am împrietenit. I-am trimis la Paște o casetă cu vinuri românești. Am primit o sticlă de vodcă Zubrowka. Apoi ne-am invitat la masă și de aici încolo ținem o strînsă legătură, foarte amicală. Era plăcută seara aceea, răcoroasă și fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
apoi din spusele unui vânător care îl zărise. El trimite o curtezană care să-1 seducă prin farmecele sale și să-1 aducă la Uruk. Așa cum prevăzuseră zeii, cei doi luptători se măsoară de îndată ce se întâlnesc. Ghilgameș iese victorios, dar el se împrietenește cu Enkidu și face din acesta tovarășul său. La urma urmei, planul zeilor n-a eșuat; de acum înainte Ghilgameș își va arăta puterea în isprăvi eroice. Întovărășit de Enkidu, el se îndreaptă către o pădure îndepărtată și fabuloasă de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
3. De la epoca de piatră la Misterele din Elemis o numesc Pallas, " Fata", și la Atena, ea este "Fecioara" (Parthenos}. Dar ea este alt gen de zeiță-fecioară decât Artemis: nu ocolește bărbații și nu îi ține la distanță. Atena se împrietenește și îl protejează pe Ulise, pe care îl prețuiește pentru puternica sa personalitate și înțelepciune: el este bărbatul "bogat în sfaturi" (polymetis), singurul pe care oamenii îndrăznesc să-1 compare cu Zeus (Iliada, II, 169,407,636). În Theogonia (896), Hesiod
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
citit cu o prietenă dragă din Cluj, fata d-lui Felea, Cristina. M-am văzut și cu Mariana Marin (de fapt, în casa ei ne vedem de obicei, confundînd zilele cu nopțile și invers). Și am cunoscut și m-am împrietenit cu alți domni din literatură: George Țîra, T.T. Coșovei, Doru Mareș, Bogdan Lefter etc. Din păcate, în seara aceea, Manolescu n-a putut rămîne. Am fost bine primit, ciclul de poeme citit știam că va incita și deruta. Lui Victor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
fără voia noastră cu cele mai diverse piese muzicale interpretate "fortissimo", încât se duceau naibii și somnul, și odihna și liniștea noastră. Soluția se impunea de la sine. Și iarăși a început căutarea unei noi locuințe. Ultima locuință... Moș Danilov se împrietenise cu tata și acum ne însoțea până la noua locuință, care se nimerise să fie tocmai căsuța martor care participase la trei evenimente importante din viața familiei Aciocîrlănoaiei. De aici l-au arestat pe tata pentru o perioadă de nouă ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
fi ajuns nici măcar pentru o săptămână. Prin urmare, trebuia neapărat să meargă la muncă. Zilnic se cerea procurată hrana copiilor. Din ce bani? De unde? De când ne-am mutat în această a treia și ultima căsuță din comuna Gelu, mama se împrietenise cu o femeie în vârstă, liniștită și cumsecade, ce trăia singură și retrasă, neavând nici un suflet pe lângă casa ei. Nană Floare, știi ce s-a întâmplat: soțul meu a fost arestat. Am cinci copii și, uite la mine, îl aștept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
putere, cum-necum, și strămutarea aceasta forțată a reușit, în sensul că a avut loc. Tata fusese detașat pe șantierul localității model, numită Satul Nou. Aici el i-a cunoscut pe cei mai mulți dintre localnici, s-a apropiat de ei, s-a împrietenit cu ei și a aflat ce-i doare cel mai tare: că apele or să le acopere cimitirul și biserica. Cimitirul n-aveau cum să-l salveze, dar biserica - da. Acesta a devenit principalul țel al tatei, obsesia lui - își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Spaniolu. Și chiar am plecat, la mine-n sat am fost primu care-a plecat după nouăzeci. Numai că n-am ajuns unde-am plecat, m-am oprit în Franța. Ședeam într-o colonie de rulote lângă Paris, m-am împrietenit cu țigani de-ai noștri care-și făcuseră tabăra acolo: am stat cu ei. Nu departe, era un magazin mare, Carefur, bă mâncați-aș ochii, cât era de mare, m-am închinat, nu să ezistă așa ceva, să n-am parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
răniți, Z.I. 365. Noi, cei câțiva elevi concentrați acolo, prin 1941, le dădeam plosca, le aduceam masa de la bucătăria spitalului, care se instalase în localul liceului unde învățam încă cu o lună înainte de a se fi instalat spitalul. Mă împrietenisem cu Burcea, un ostaș, originar din Băilești. Lui Burcea îi scriam cărțile poștale pe care i le predam poștei. "Dragă Tată și Mamă și Lelă și Floricuță și frați și surori aflați despre mine că sunt rănit la picior, fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
suplimentar insului sărac. Această atitudine m-ar face inapt pentru justiție, dar profesia de medic, mai ales psihiatru, nu se poate exercita cu ochii legați, fiind concomitent obiectivă, dar și subiectivă. * Cu un trecut atât de precoce "revoluționar", m-am împrietenit cu trei colegi evrei, sigurii din clasă. Erau mulți evrei în Dorohoi și, firește, exista și o oarecare tendință antisemită. Nu în școala în care învățam; dimpotrivă, Doamna Andriescu, învățătoarea noastră, avea delicatețea de a-i scuti pe evreii din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]