3,037 matches
-
cristalizează într-o adevărată lume istorică, atunci acel neam s-a integrat în devenirea culturală“, fapt ce l-a făcut întreaga viață autorul cunoscutei cărți “Istoria cărții vâlcene ( sec XVII-XVIII) “, apărută în anul 1981. Din cărțile lui am învățat că înaintașii noștrii ne-au iubit, dovadă este sângele pe care l-au vărsat pentru libertate. Am conștientizat că suntem o țară de oameni harnici, dar și de răzmeriți.Fiindcă toate triumfurile sunt morale. Am învățat din cărțile lui Costea Marinoiu că
DESPRE COSTEA MARINOIU NU TREBUIE SCRIS LA TIMPUL TRECUT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346794_a_348123]
-
și nu numai, am petrecut Vineri - 03 August anul 2007, în Catedrala Patriarhală din București - acolo (de) unde și-a desfășurat activitatea pastoral - misionară și culturală, și unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere - alături de alți trei mari înaintași, Patriarhi ai României - pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească al veacului nostru, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Spicuind doar fragmente și frânturi din impresiile și sentimentele de
CINCI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346971_a_348300]
-
ce luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo, deși probabil sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă ori să fie stins!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, suntem încredințați de faptul că ce este nobil rămâne
CINCI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346971_a_348300]
-
sâmbătă, până la Sâmbăta lui Lazăr, bunicuța Petra se ducea la biserică cu boboroade, colivă și vin pentru pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Pleca cu noaptea-n cap și revenea în zori. După ce preotul sfințea ofrandele din coșniță, întru pomenirea înaintașilor dar și a copiilor ei chemați la Domnul, bunicuța mergea în cimitir unde aprindea la crucile de pe mormânt, una sau mai multe lumânări, tămâia locul de veci apoi „împărțea” ceea ce adusese, la vecine, rude și cunoștințe. La fel făcea și
SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI LA PURANI DE VIDELE, JUD.TELEORMAN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347012_a_348341]
-
încununare sau ca un omagiu și prinos de recunoștință, adus Părintelui Alexandru Stănciulescu, mai cu seamă că anul acesta - 2013, a împlinit 60 de ani de autentică viață pilduitoare, se dorește a fi un pas spre revenirea la normalitatea cinstirii înaintașilor noștri așa cum se cuvine, aducându-ne, astfel, aminte „de mai marii noștri”!... Și totodată vrednicului autor - Părintele Dr. Alexandru Stănciulescu Bârda, pe care ținem să-l felicităm și pentru această lucrare - pe care o recomandăm tuturor cu toată căldura, îi
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
un material din care culeg fondul inspirațiunilor“( Ibidem, 8 nov. 1874, vol. IV, p.127). Pe marginea aceleiași poezii, își explică intențiile într-o scrisoare către Iacob Negruzzi, subliniind și insistând pe ideea de sinceritate naivă și de însuflețire a înaintașilor, ca Bolliac, Mureșan, Eliade, trecând oarecum cu vederea “meritul intern al lucrărilor lor “. În paginile corespondenței cu redactorul șef al Convorbirilor literare va da relații și despre substratul ideatic al operelor sale, ca de exemplu Naturi catilinare, unde își va
CORESPONDENŢA EMINESCIANĂ-MANIFESTARE DE FORŢĂ MAJORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346315_a_347644]
-
octombrie 2012 Toate Articolele Autorului La Cenaclul literar “Vasile Sav “ Medalionul literar “ Amurgul vieții ca un nou început-Gheorghe P.Lăzanu“ Avînd în vedere că ne aflăm în preajma zilei de 1 noiembrie când comunitatea de credincioși comemorează “Ziua Morților “, omagiu adus înaintașilor noștri, membri Cenaclului literar ”Vsile Sav “, din cadrul Centrului de Zi pentru Vârstnici nr.2,( coordonator Maria Bobină), au deschis ședința, condusă de Al.Florin Țene, președintele cenaclului, cu medalionul literar ” În memoria celor de sub brazde ce meditează pentru noi“.În cadrul
LA CENACLUL VASILE SAV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346350_a_347679]
-
tradițiilor , a culturii specifice poporului din care face parte. „Memoria, ca salcia se apleacă/ Răcorindu-și crengile/ În râurile mele interioare/” (Eu, asemeni lui Hermes). Cred că avem datoria dictată de acel câmp al subconștientului, să punem în lumină ceea ce înaintașii noștri au reușit să clădească în spirit - dintr-o înaltă și curată simțire - și să ne străduim să adăugăm o infimă parte din cugetul nostru, din ceea ce vedem cu cel de al treilea ochi, dând la o parte patimile, reliefând
TAINA SCRISULUI (38) – SCRIEREA, CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346352_a_347681]
-
tradițiilor , a culturii specifice poporului din care face parte. Memoria, ca salcia se apleacă Răcorindu-și crengile În râurile mele interioare. (Eu, asemeni lui Hermes) Cred că avem datoria dictată de acel câmp al subconștientului, să punem în lumină ceea ce înaintașii noștri au reușit să clădească în spirit- dintr-o înaltă și curată simțire- și să ne străduim să adăugăm o infimă parte din cugetul nostru, din ceea ce vedem cu cel de al treilea ochi, dând la o parte patimile, reliefând
SCRIEREA – CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346428_a_347757]
-
un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil rămâne
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
decât să li se alăture, lăudându-i, încurajându-i, sprijinindu-i cu tot ce i-a stat în putință, recunoscând că ,, Este nevoie ca în satul românesc portul, tradiția, folclorul sau obiceiurile să fie păstrate așa cum le-am primit de la înaintașii noștri. Dacă acestea nu se vor păstra, suntem condamnați pe viață!”, a mai adăugat părintele Mihai Ghiț. Așa stând lucrurile au pornit cu primul număr din revistă scriind fiecare după talentul, darul și harul primit de la naștere. Cititorii revistei se
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
clocotitoare ...” - și mă întreb, oare, ce-ar mai trebui spus, când lacrima și emoția nu-ți dau pace? Și lacrima este, uneori, un răspuns, parafrazez, gândindu-mă la tăcere! Noi, oamenii acestui secol, cu atâta știm să-i răsplătim pe înaintași - cu tăcere, iar după asta, desigur va urma uitarea. Și-ar fi mare păcat! Adevărat, zic! Doamne cât de frumoasă chemare pentru a ne cunoaște, zic eu, și mai bine, istoria! Dar cine-mi ascultă glasul? Câți își mai aduc
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
dorește s-o ascundă (operații estetice, tratamente geriatrice, comportament indecent sau promovare a unui stil de viață nonconformist, adolescentin - la vârsta senectuții, angajarea în muncă și după pensionare, invocând falsa penurie etc.). Trecutul nu-l mai interesează: cultul strămoșilor, cinstirea înaintașilor, ocrotirea părinților sau bunicilor au devenit tot mai rare (se caută cu disperare instituții de ocrotire - azile, unde să poată fi instituționalizate aceste „poveri” familiale). Viitorul este, la rândul lui, neinteresant pentru omul postmodern. Victimă a autosuficienței, el clamează necesitatea
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
și Radu Gyr . Citez : Din luptele și-nfrângerile noastre Așternem trepte noilor destine O scară de mărgean peste dezastre Să urce pașii lumii care vine!. ( Radu Gyr- Ofrandă) Dar azi, în ce s-a transformat viitorul acela luminos gândit de înaintași, la ce a folosit sacrificiul generațiilor anterioare? Lumea aceasta de azi formată în majoritate de cei care atunci nu erau născuți, ce vor? Se întreabă cineva? Vor reclame la televizor pentru produse cu E-uri? Vor haine luxoase pentru care
CE VREA BUCUREŞTEANUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348487_a_349816]
-
odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Teofil Părăian - cel care a ajuns acum alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin Acum, în încheiere voi susține că eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE S-A ÎMPLINIT ÎN LUNA OCTOMBRIE ANUL 2 [Corola-blog/BlogPost/344959_a_346288]
-
întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Teofil Părăian - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE S-A ÎMPLINIT ÎN LUNA OCTOMBRIE ANUL 2 [Corola-blog/BlogPost/344959_a_346288]
-
dintre cele mai importante în tabla de valori a omenirii. Societatea noastră, audiovizualul, nu reușeste să aducă în fața publicului larg modele demne pe care tinerii sa le urmeze. Din nepăsare, din neștiință sau din calcul mercantil, aceștia uită că avem înaintași dar și contemporani iluștrii în toate domeniile, la care ne putem raporta. Este necesar să impunem în conștiința publică valorile românești, care aduc contribuții dintre cele mai importante în tabla de valori a omenirii. Societatea noastră, audiovizualul, nu reușeste să
PREZENTE ACADEMICE ROMANESTI LA HARVARD de LIA LUNGU, NEW YORK, SUA în ediţia nr. 49 din 18 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345123_a_346452]
-
dintre cele mai importante în tabla de valori a omenirii. Societatea noastră, audiovizualul, nu reușeste să aducă în fața publicului larg modele demne pe care tinerii sa le urmeze. Din nepăsare, din neștiință sau din calcul mercantil, aceștia uită că avem înaintași dar și contemporani iluștrii în toate domeniile, la care ne putem raporta. La sfârșit de ianuarie, la Harvard, lumea academică românească s-a etalat printr-un grup de tineri profesori universitari de la Universitatea Spiru Haret din București. Conferințele de la Harvard
PREZENTE ACADEMICE ROMANESTI LA HARVARD de LIA LUNGU, NEW YORK, SUA în ediţia nr. 49 din 18 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345123_a_346452]
-
al Arhiepiscopiei Iașilor, Starețul Protosinghel Nicodim Gheorghiță, de la Mănăstirea Hadâmbu, Preotul Protopop Vili Dorosinca. Prin aceste titluri, cei 2089 locuitori ai satelor Ipatele, Bâcu, Cuza-Vodă, Alexești, din cele 940 de gospodării ale comunei Ipatele, și-au onorat nu numai celebrii înaintași, ci și invitații de marcă avuți. S-au spus cuvinte deosebite la acest ceas de aduceri aminte. De pildă, academicianul Valeriu Cotea, cel plecat în urmă cu 75 de ani de la Vidra, poarta Vrancei, pe care o păstrează în suflet
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
Articolele Autorului Pornim la analiza ce urmează de la însăși temelia democrației - dreptul garantat de Constituție pentru toți cetățenii care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, un drept pentru care au luptat și s-au jertfit atâția înaintași, astfel ca noi să fim stăpâni până la moarte pe vot, acel atom de putere pe care avem datoria moral-cetățenească să-l utilizăm cu maximă responsabilitate pentru binele nostru și al generațiilor viitoare, pentru prestigiul țării care ne-a născut și
VOTUL RAŢIONAL ÎMPOTRIVA VOTULUI INERŢIAL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376845_a_378174]
-
-n horă, iară... Spre lumea noastră pe treptele divine Suișului îți flutură steagul măreț Rugându-ne suav, cerului, pe îngheț, Cu vorbe tandre, dulci, simple și senine. La -Întâi Decembrie- ne duce gândul Bucurându-ne, țară scumpă, în zăpadă, Cum înaintașii au vrut să te vadă : Întreagă, bogată, liberă ca vântul... Ai fost legată de pământul strămoșesc Rămânând statornică, -firească urmare-, -Împotriva năvălirilor barbare- Prin grai, credință și-obiceiul românesc. Cum Mihai Viteazul te-a dorit întreagă, Te-ai pregătit istoric
PATRIA de LIA RUSE în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376927_a_378256]
-
un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil rămâne
LA ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA SA IN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A ÎMPĂRĂŢIEI PREASFINTEI TREIMI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376938_a_378267]
-
dumneavoastră, Camelia a tras un scaun aproape de birou. Un timp nu a scos nicio vorbă, doar privea bărbatul din fața ei, cum conspectează din hîrtiile pline de praf și istorie. Fiecare rând scris în acele acte, este un crâmpei din viață înaintașilor, din viața celor care au fot trăitori pe aceste meleaguri. -Vreți să bem o cafea? Mai faceți un pic de pauză, dacă mergeți în ritmul ăsta, mâine terminați, tot ce v-ați propus. -Interesul meu este, să rezolv, cât mai
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376969_a_378298]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Roman Braga - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
RELUAREA UNUI INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… DESPRE ADEVĂRATA RUGĂCIUNE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/377713_a_379042]
-
operei lui Alex Ștefănescu nu constă în noutatea absolută, cu toate că descoperim multe astfel de noutăți, ci în reașezarea și reformularea operelor contemporanilor săi. Din necesitatea, resimțită de critic, redefinirii, s-au născut filierele, originalitatea presupunând legături adânci și depedențe de înaintași.Adevărul, într-o concentrată frazare, este că “ideile literare sunt deci -originale- hic et nunc , în diferite condiții date, în contextual fiecărei culturi naționale, care parcurg în mod necesar mereu alte etape istorice“.( Adria Marino, Critica ideilor literare, Editura Dacia
IDEI LITERARE ŞI STIL ÎN OPERA CRITICĂ A LUI ALEX ŞTEFĂNESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377861_a_379190]