92,886 matches
-
fără rost, Klam !), după ce își amestecă personajele fictive printre amintiri, M.H. Simionescu sfidează bunul-simț, povestindu-și vizita la Goethe !! Pentru derutarea cititorilor, autorul descrie în detaliu cum a dorit să-i cumpere scriitorului german, mort cu exact 137 de ani înainte, un cadou, cum a trebuit să renunțe la un Pallady din lipsă de bani și alte amănunte menite să facă credibilă inadmisibila mistificare. Lipsa de respect pentru valorile consacrate ale literaturii universale este limpede. Să mai adăugăm detaliul reprobabil că
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
o pagină se face broscuță solniță avion coperta întâi e tot mai palidă cartea mea se visează Laroussse dicționar explicativ pagini aurii mersul trenurilor s-o răsfoiești în fiecare zi între două anotimpuri mamei mele, Cornelia cineva a închis cartea înainte să încep să citesc a pus punct înainte să încep să vorbesc a sfâșiat coala albă fără să apuc să scriu ceva m-a lăsat răstignită între două anotimpuri - să împingi în tăcere bucata ta de stâncă altfel nu va
Poezii by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/14376_a_15701]
-
întâi e tot mai palidă cartea mea se visează Laroussse dicționar explicativ pagini aurii mersul trenurilor s-o răsfoiești în fiecare zi între două anotimpuri mamei mele, Cornelia cineva a închis cartea înainte să încep să citesc a pus punct înainte să încep să vorbesc a sfâșiat coala albă fără să apuc să scriu ceva m-a lăsat răstignită între două anotimpuri - să împingi în tăcere bucata ta de stâncă altfel nu va rămâne nimic din tine să iubești bucata de
Poezii by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/14376_a_15701]
-
de confort interior, o oarecare liniște; de unde? N-am dorit deloc să fiu patetic. Am scris pentru a mă liniști, pentru a trece asupra altuia povara unei clipe prea grele. Nu trebuie să vă speriați, voi continua ca și mai înainte. "Spărtura" asta e întîmplătoare. A mă văita, ce lucru lipsit de gust! Stau la etajul V. Ieri, Tamara Nikolaevna, nici mai mult nici mai puțin, a aruncat pe fereastră, un scaun!! Gest superb, dar el n-a căzut pe jos
Mă atîrn de un creion și-o coală de hîrtie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14371_a_15696]
-
vorba în fond știi preabine că niciodată nu mă voi putea detașa de nimic și nici exclude ceva eu nu sunt gazelă eu nu pot sări peste nimic și niciodată nu voi accepta ideea de transfer de sens sau ca înainte de toate ideea de pasaj aici sunt fanatic de zic sau peste tot rai sau nicăieri iad eu nu cred în acest treptat-spiralat și din ce în ce și din cine în cine eu sunt punctual - oceanic om om om
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
cădeau într-o stare visătoare, plăcută - având destul timp să caște, întinzându-și picioarele în pat, cu mâinile frumos împreunate deasupra capului, un mod de o satisfacere interioară. Un timp de marasm filozofic, inventat de mult de oameni, cu mult înainte ca Beckett să aibă plăcerea nebună să scrie "În așteptarea lui Godot". Rakel și Zoltan deschiseseră deja ușa locuinței lor. Am oprit taxiul și am pornit-o și eu pe jos cu mulțimea de bărbați și femei care se îndreptau
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
și petalele florilor formând clopoței aveau aerul fragil al porțelanului chinezesc cu pete verzi, umbre în care se desfășura poate adevărata viață a primelor flori ale anului. Nu era nici o floare care să semene întru totul cu alta. Astero alerga înainte și înapoi, de la Zoltan spre mine, lingându-ne la amândoi fețele. Apăruse și Rakel cu un pled roșu punându-l pe umerii lui Zoltan, care părea închis într-un cocon, exact așa cum îl văzusem eu în Templul Coral din București
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
rîs năvalnic și cotropitor, care îi antrena toată ființa, cu toate împlinirile și neîmplinirile, cu toate iubirile, tăcerile, cu toate aplauzele din lume. Valul acesta nu s-a mulțumit cu atît. De ziua Poetului, a luat o poetă. De acum înainte ne va fi greu să-l sărbătorim pe Nichita Stănescu fără să o plîngem și pe Mariana(Mady) Marin. Nu pot să spun că am cunoscut-o bine, că am stat de vorbă zile și nopți în șir. Îi știam
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
mi s-a comunicat vestea, sumbră și ireversibilă ca acele patru note de ciocan cu care începe Simfonia Destinului, o clipă m-a străbătut gîndul nebunesc că e o farsă de întîi aprilie. Dar era 31 martie... Cu o zi înainte, în ziua de ieri a sfîrșitului, îmi telefonase - îmi telefona des. Mă informase că a participat la demonstrația anti-Saddam Husein din Piața Universității - entuziasmele ei adolescentine! -, mă întrebase cînd sînt dispusă să începem o suită de convorbiri pe care intenționa
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
lui Arghezi și Simple întîmplări cu sensul la urmă, pe care le-am citit cu încîntare înainte de publicare și pentru care, întîmplarea face, am scris o succintă prezentare pentru coperta a patra. Îl cunoscusem pe Alexandru George cu cîțiva ani înainte prin Mircea Ivănescu și deveniserăm prieteni, făceam plimbări împreună, aveam lungi discuții, nu mai știu dacă-mi vorbise sau nu despre Oameni și umbre, în mod sigur însă nu-mi oferise manuscrisul spre lectură. Mi-a oferit ediția incompletă cînd
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
volume a fost nevoie pentru a-l avea pe Caragiale în versuri. O singură întrebare pentru autor: Nu ți se pare d-tale că te faci mai catolic decît Papa? Timpul de după Caragiale Întrebarea cu care încheiam recenzia de mai înainte era, firește, din Caragiale. I-o pune Tipătescu, supărat, lui Farfuridi. Dar nu din O scrisoare pierdută am desprins-o, ci dintr-un calendar Caragiale pe care o să vi-l prezint acum. Nu vă așteptați la un calendar de festivități
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
de aspectele materiale: pensii acordate unor scriitori încă valizi, risipa de fonduri (bani dați unor scriitori ca să-și întrețină amantele etc.) Burtică a ascultat cu o ureche complezentă aceste acuzații, iar rezultatul a fost amînarea Conferinței. Cu vreo cîteva săptămîni înainte, într-o ședință a Biroului sau a Consiliului Uniunii, Bogza l-a atacat vehement pe Barbu ca neofascist, -el, Bogza, revendicîndu-și un singur merit, acela de a fi un veteran al luptei antifasciste. Atacurile lui Barbu, care vizează clar actuala
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
pornește înainte de a se face semaforul pietonilor verde. Scrutează strada ca un comandant de oști. Cea mai vagă bănuială că ai putea avea nevoie de el și de tramvaiul lui îl face să aștepte calm, apoi să-ți deschidă ușile înainte să apuci tu să apeși pe buton. întrebați-l, vă rog, orice: cît e ceasul sau cine a ieșit la alegeri sau ce spune buletinul meteo. Nu există om mai cumsecade decît vatmanul vienez. Vocea încet-încet te obișnuiești cu vocea
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
o consider mai mult decît o simplă carte. E poate un obiect de artă. Parfumul ușilor Personajul lui Süskind din Parfumul, Jean-Baptiste Grenouille, cel născut cu harul de a simți și de a memora toate mirosurile pămîntului, reușește, după ce mai înainte nu distilase decît esențe florale, să smulgă lumii un miros a cărui existență nici n-am bănui-o. Mirosul de clanță de ușă. Dacă ar fi avut zece mii de uși ar fi putut obține, gîndește naratorul din roman, esența absolută
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
dunărene (1850), Mișcarea românilor din Ardeal (1851) și Românii sub Mihai Vodă Viteazul - lucrare fundamentală rămasă din păcate neterminată, ce relevă o concepție înaintată cu privire la istorie și lupta poporului pentru libertate, dreptate și independență, singura în măsură să asigure mersul înainte și, concomitent, devenirea plenitudinară a poporului român. Stăpânit de nădejde, călăuzit de credința nestrămutată în viitorul neamului și al popoarelor lumii, el exclama cu ardoare și nestăvilită speranță: sufletu-mi te slăvește încă, înzeită libertate și, deși oamenii sângiuirilor au
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
Simțurile percep alterat realitatea, liniile, formele îi joacă în fața ochilor, ca sub acțiunea unei vrăji: "Colina se ridica mereu, se umfla ca o bășică uriașă; pământul se legăna; se lăsa în jos; se scufunda. Vasile Catrina se scutură și porni înainte plin de mânie: "Ei! Ce, m-au găsit dracii?!..."". Un moșneag ciudat îi iese în cale, ivit ca din senin, întâlnirea amplificându-i eroului spaima, starea de angoasă. În Amiază de vară același aer halucinant și aceeași ciudățenie a întâmplării
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
deosebi unul." Tot așa T. Maiorescu i-a scris lui I. Negruzzi (scrisoare din 26 febr. 1878): "...Portretele lui Rosetti și Mandrea le tot execut și nu mai izbutesc. Cu Eminescu am să mă duc eu mîine la fotograf, mai înainte însă la bărbier să se radă. La Bohème roumaine." Este a doua fotografie din cele patru păstrate, executată la București în atelierul lui Franz Duschek, ce figurează în al doilea tablou (medalion) al Societății "Junimea", alcătuit de T. Maiorescu și
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
-i spună, corect, unde se află Danemarca. în fine, fragmentul din capitolul despre Maiorescu descrie ședința Junimii bucureștene din 2/14 mai 1884, la care Nyrop a avut prilejul să participe. Titlurile aparțin autorului danez. Sosire la București Se înserase înainte să ajungem la București. Plecasem, în zori, de la Orșova, și zburam acum cu viteza trenului peste frumoasele și mănoasele câmpii valahe. Soarele ardea foarte puternic, iar în cupeuri era o căldură cruntă, deși ne aflam abia în luna aprilie. (...)Am
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
contraparte a unei femei care copiază un faimos portret de Mignard făcîndu-și, fără să-și dea seama, autoportretul. Scena e memorabil descrisă într-o singură frază - și semnificația ei nu poate fi recunoscută decît la (re)lectură: "Cu doi ani înainte văzusem în sala franțuzească a muzeului o cuconiță care copia după Mignard pe Maria Mancini și avea o așa izbitoare asemănare cu modelul, încît ai fi crezut că, privindu-se în oglindă, își zugrăvește, împodobindu-l, propriul ei chip" (p.
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
moarte, o dovedește faptul că se referă la el ca sfinx: "Sfinxul își păstra taina neștirbită" - p. 50, deși aici sfinxul conotează în primul rînd noțiunea de enigmă indescifrabilă.) Aparent inocentă, total întîmplătoare e și precizarea temporală, "Cu doi ani înainte". Dar dacă ne gîndim puțin la numerologia mateină numărul "doi" devine mai puțin inocent: căci e numărul dublului, al duplicării și dedublării, al duplicității și al imitației (copie, replică etc.), al primei repetiții și al bipolarității, simbolizînd totodată opoziția și
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
sau adevărurile - nu neapărat ficționale - pe care le conține. Ne vom întreba: cine este, în definitiv, Aubrey de Vere? Aș răspunde pornind de la fraza despre femeia care copia portretul Mariei Mancini de Mignard din Kaiser Friederich Museum, cu doi ani înainte ca naratorul să-l vadă pentru prima oară Aubrey, "acel chip ce părea desprins însuflețit dintr-o cadră veche". În treacăt, aș nota că în imaginarul vizitatorului de muzee de la începutul secolului trecut, chipul Mariei Mancini avea aureola romantică a
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
planul pe care i-l prezentasem. Nu mai puteam da înapoi. În ziua următoare, am părăsit Bucureștiul, grăbind să ajung în casa părinților mei la Sibiu, unde mă aștepta fetița mea în vîrstă de cinci ani, pe care o trimisesem înainte cu două săptămîni, însoțită de guvernantă, scoțînd-o din arșița capitalei. M-am integrat cu rapiditate în atmosfera familiei mele numeroase, în care fetița mea Milena se simțea alintată, fiind înconjurată de frații mei mai mici, care animau jocurile, cu neașteptate
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
o masă, unde apăru îndată un ospătar recomandîndu-ne fripturi la grătar. Dinspre pădure năvălea aerul proaspăt al Dumbrăvii și un șopot se ridica din exclamațiile bucuroase ale clienților. Mi s-a părut că mă aflu undeva în Elveția, unde poposisem înainte cu cîteva luni, într-o călătorie făcută cu soțul meu. Totul era curat, frumos și îmbietor, iar inima mea tresălta în piept de bucuria plăcerii pe care mi-o dădea prezența Maestrului E. Lovinescu. Deodată de la o masă aflată în
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
Găsisem cea mai adevărată motivație, care pornea din sentimentele de prețuire ale Maestrului și, poate, dintr-o afecțiune a lui, care se raportau nu numai la tinerețea mea, ci mai cu seamă la izbînda ce se săvîrșise cu cîteva luni înainte, prin apariția în librării, a romanului meu de debut Bogdana. Cursul pe care pornise discuția noastră părea că luase un drum neprevăzut, care schimbă înțelesul cuvintelor rostite pînă atunci. Lovinescu s-a oprit, uitîndu-se la mine, ca și cînd era
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
de ani, din adîncul memoriei mele, care spre mirarea mea a înviat cu o forță de evocare trezită pe neașteptate, a răsărit amintirea acelei călătorii pe care am reconstituit-o verbal și cu ușurință, exact așa cum ea s-a desfășurat înainte cu peste 65 de ani, săvîrșită într-un elan de tinerețe, stîrnit cu naivă îndrăzneală de către mine și pe care E. Lovinescu o acceptase.
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]