2,507 matches
-
ore? Ceea ce Înseamnă că... m-am dilatat deja vreo cinci centimetri, poate? — Te-ai dilatat cinci centimetri? se holbează Luke la mine. Și asta ce Înseamnă? — Înseamnă că mai am puțin și nasc. Deodată, glasul Începe să-mi tremure de Încîntare. — Înseamnă că o să avem un copil! — Iisuse Christoase. Luke Își scoate imediat mobilul și Începe să formeze un număr, cu gesturi grăbite. — Alo? Serviciul de ambulanță, vă rog. Repede! În timp ce el le dă adresa, simt că mi se clatină genunchii
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
În după-masa asta! — Nu se poate! spune Suze stresată. Nu Înainte de petrecere! Imediat ce-a rostit aceste cuvinte, Își duce mîna la gură. Petrecere? Vrea să zică... petrecerea copilului? — Îmi organizați o petrecere surpriză pentru copil? nu-mi pot stăpîni Încîntarea. — Nu! sare Suze imediat. Eu... asta nu e... n-a fost... eu nu... S-a făcut roz bombon la față și Își Încolăcește un picior pe după celălalt. Suze e un antitalent Înnăscut la mințit. — Ba da! — Bine, ok, zice repede
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să caut iute În agenda telefonică și, cînd găsesc numărul În memorie, Îl formez. Sună de patru ori, apoi Îmi răspunde cineva. — Dave Sharpness. — A, bună ziua, domnule Sharpness, zic. SÎnt Becky Brandon. — Doamnă Brandon! glasul răgușit se binedispune brusc. Ce Încîntare să vă aud din nou! Sper că totul e bine, da? — Ăă... da, mulțumesc. Pe lîngă mine trec două fete și mă refugiez Într-un colțișor gol, după un stativ cu peruci. — Vă pot ajuta În vreo altă problemă? spune
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
sînt veritabil șocată cînd văd atîtea chipuri familiare la un loc. Suze, Jess, mama, Janice, Danny... și cine-i aia, Kelly? — Doamne! scap revista, fără să vreau. Ce Dumnezeu... — E petrecerea ta! Suze e trandafirie la față și radiază de Încîntare. — Surpriză! Te-am păcălit! Hai, intră, bea un pahar de Buck’s Fizz... Mă poftește În salon - și nu-mi vine să cred ce schimbat e locul. Peste tot sînt baloane roz și albastre, pe o măsuță argintie e un
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
literară”. Dincolo și dincoace de rampă (1982) reprezintă mărturia interesului și admirației autoarei pentru slujitorii scenei, actori și regizori: „Faptul că îi cunoșteam, că participam zi de zi, minut cu minut, la elaborarea spectacolului nu reducea elementul de surpriză, de încântare pe care-l încercam privindu-i, admirându-le talentul, nebănuitele nuanțe, sensibilitatea și vibrația pe care le transmiteau spectatorilor, acelora care nu pot bănui câtă migală, câtă pricepere, câtă osteneală și câtă disciplină sunt necesare actorului.” După șapte interviuri cu
FIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286986_a_288315]
-
în ziarul local din Bacău. Volumul de început este Recital, apărut în 1976. Colaborează la „Viața studențească”, „Scânteia tineretului”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „România literară”, „Steaua”, „Tomis”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Familia” ș.a. Debutând cu o poezie modulată de melancolii, dar și de încântări adolescentine, exprimate într-un vers melodios sau grav încordat, F. evoluează spre o expresie simplificată prin distilări succesive și chiar spre o anume încifrare a patosului inițial. Această evoluție a fost văzută de Gheorghe Grigurcu ca o treptată despovărare a
FILIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286994_a_288323]
-
poetici a sensibilității, ce presupune impresie eliptică, densități suave, contururi vagi, cultivarea nuanței. Axul tematic central e cel al comunicării dintre intimitatea ființei și lume, concepută ca o traversare armonioasă prin peisajele imaginației, stârnite de cuvinte și devenite prilej de încântare, sau, dimpotrivă, ca o înaintare spre expresia rigidă, austeră. Notele generale ale acestei poezii sunt candoarea, discreția, aerul auroral, fragilitatea, reveria, toate exprimând disponibilitatea deschiderii ființei lăuntrice spre lume. Tonalitățile de cantilenă, ca și preferința pentru imaginile florale permit stabilirea
FILIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286994_a_288323]
-
de jafuri și omoruri, apăsată de o teroare de coșmar. „Impresii fugitive” de voiaj așterne M. în reportajul București-Sakkarah (1913). Vestigii, moschei, muzee, maiestuos-enigmaticele piramide sunt descrise în cuvinte simple de călătorul în drum spre Sahara, ale cărui tresăriri de încântare rămân departe de pragul expresivității. Mai puțin rutiniere ar fi notațiile din Ierusalim (1914), cărticică unde autorul reconstituie, fără pretenții de stil, itinerarul său de pelerin la Locurile Sfinte. Minuțios ca îndeobște, atras de detaliul care cât de cât semnifică
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
lui G. se relevă tocmai în dezinvoltura jovial-uimită cu care este asimilat, ca sensibilitate, un univers ciudat, dar nu agresiv. Lexicul însuși se civilizează, neologismul, expansiv, se încorporează firesc într-un limbaj desprins definitiv de stereotipiile tradiționalismului. Există, apoi, o încântare ironică în descoperirea celeilalte sensibilități, precum în această ingenioasă reificare a idealității, o poezie simptomatică atât pentru înclinația spre ludic a autorului, cât și pentru modelul de percepere dereglată a realului: „Umbrela mare și neagră, umbrela mică și roză / umblară
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
epigon al lui Octavian Goga, iar contemporanii îl vor identifica și îl vor aprecia aproape exclusiv pentru locul de unde provenea. Afirmându-și originea țărănească, el încearcă să schițeze frumusețea aspră a copilăriei, farmecul satului și al naturii sau „relatează” cu încântare nostalgică mici întâmplări. Înstrăinarea e doar constatată, nu trăită ca o dramă. Cu adevărat dramatice sunt conștiința acută a oprimării, sentimentul de revoltă față de stăpânitori, credința în ziua izbăvirii, care dau uneori poeziilor sale accente vaticinare. Nu lipsesc versurile care
ROTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289390_a_290719]
-
este un tânăr cercetător în domeniul istoriei; el a fost invitat să susțină o conferință în fața profesorilor de istorie dintr-un sector al Capitalei. Fiind prima conferință pe care o susține, dl ștefănescu a primit propunerea cu un sentiment de încântare, dar și cu emoție. Deși subiectul îi era familiar, el a petrecut mult timp în bibliotecă și consultând Internetul, strângând ceea ce i se părea lui un material relevant pentru tema în cauză. A strâns astfel, un volum impresionant de notițe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
concrete ale respectivei acțiuni. A. Cardon (2002) observă că înlocuirea unuia dintre interlocutori în cursul unui proces de negociere este adesea o metodă de a-l dezechilibra pe „adversar”. Astfel, relatează autorul, în unele organizații, negocierile încep prin acte de încântare și seducție (folosindu-se din belșug cuvinte cu impact emoțional ca „încredere”, „cooperare” etc.), la aceste prime contacte participând interlocutori fermecători. În momentul negocierii propriu-zise, atât interlocutorii, cât și discursul se schimbă. Substituirea îngăduie abandonarea acordurilor tacite, renunțarea la promisiunile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Ș. către negustorul sibian Hagi Pop, trimise din Karlsbad, sunt interesante și ca document psihologic. În orașul apusean, unde petrecerile se țin lanț, frecventând o societate care i se pare strălucitoare, boierul oltean nu își mai revine din uimire și încântare. Luxul îi ia ochii, civilizația apuseană îl impresionează, atenția cu care se vede înconjurat, poate din simplă curiozitate, îl măgulește. Spiritul de observație nu îi lipsește și el are prilejul să constate, astfel, că portul românesc intrigă, dar și place
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
apariției nuvelei Cilică în „Revista Fundațiilor Regale”. După pensionare se dedică doar scrisului, dar nu mai reușește să publice decât spre sfârșitul vieții. A mai folosit pseudonimele Pădurarul Melinte, Serenus. În culegerea Dintr-un vârf de tufan Ș. observă cu încântare aspecte ale naturii, descrise în secvențe animate antropomorfic, dar fără efuziuni lirice. În proza scurtă - Regina balului (1946), Povestiri pestrițe (1974) - se poate constata mai degrabă atitudinea naturalistului, a cărui atenție e reținută de anumite cazuri, pe care vrea să
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
sfârșitului lumii: „Trebuie, dar, să ne amintim neîntârziat de Acela/ Care ne‑a promis darul vieții după moarte/ Și mai mult chiar, nemurirea/ Și bucuria vederii celor pe care ochiul nu le‑a văzut vreodată” (vv. 787‑790). Cutremur și încântare, teamă și bucurie, neliniște și fericire. Cutremur, provocat de gândul unui eventual eșec al existenței; dar și fericirea care vine din anticiparea unei împliniri. Iată, pe scurt, cadrul teologic și psihologic în care se înscrie secțiunea consacrată învierii și venirii
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
studia natura, proprietățile curative și modalitățile de folosire corectă a diferitelor substanțe medicinale - Își Închipuie că este de datoria lor să dea uitării plantele comune, dar totuși eficiente, ca pe niște lucruri pe care providența le-a creat exclusiv pentru Încântarea ochilor și care, desigur, ne-ar face rău dacă am Încerca să le folosim În scop terapeutic! Aproape toate plantele utilizate odinioară au Împărtășit această soartă. Mai folosim noi, oare, În ziua de azi Salvia, Ruta, Euphrasia sau Imperatoria 28
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
lungul Întregului zid, fără nici un rezultat, glisând la nesfârșit 2. În posteritatea textului, Eliade Însuși a revenit, inclusiv prin fragmente din jurnalul inedit de la Biblioteca Joseph Regenstein, Chicago (după 1945)3. La 30 ianuarie 1947 nota: „Am citit cu mare Încântare Secretul doctorului Honigberger În traducerea franceză a lui Jean Soucasse. Nu pot să spun cât de «frumoasă» e traducerea, dar știu că e corectă 4, și citind-o am simțit cât mi-a trezit interesul, cum m-a prins chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în câmpul literaturii se lansează într-o promptă și lejeră critică de întâmpinare, recenzând, în aprecieri succinte și în genere judicioase, fel de fel de apariții. Dacă mai și plusează, e pentru că nesațul, mărturisit, al lecturii îl predispune acceselor de încântare. Ceea ce îl face, câteodată, să nimerească alături sau să o ia razna. Răzleț, îi reușesc schițe de portret (G.Ibrăileanu, „marele senzitiv”, P. P. Carp, un „caracter de bronz”, V. Pogor, „un tip de faun”, C. Stere, „de ortodoxă și
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
spus. Încet nu puteți merge?»”. Schimbarea glasului („tulbure și însingurat”) anunță o modificare interioară profundă. Lumina pe care Moromete o descoperea în întâmplările și în faptele vieții se stinge, liniștea îl părăsește, iar fără liniște existența nu mai este o încântare, ci o povară: „Cum să trăiești, dacă nu ești liniștit?”. Moromete și Dumitru lui Nae, prieteni vechi, nu se mai văd, ei, care se vedeau de departe și totdeauna cu o mare bucurie. Ideea romanului este că omul creator e
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
aprecierea favorabilă a lui Titu Maiorescu. Debutase în 1861 la „Ateneul român”, colaborând apoi la alte reviste și ziare, precum „Convorbiri literare”, „Albina Pindului”, „Literatură și artă română”. Lirica sa este preponderent erotică. Emoțiile sunt mereu aceleași și derivă din încântarea poetului aflat pururea în fața „amorului”. Dar la Ș. cultul iubirii se degradează din cauza grandilocvenței și a galanteriei stereotipe. Producțiile i-au fost adunate postum în volumele Poezii (1902) și Poezii alese (1927). El stabilizează în literatura română un gen pe
SERBANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289636_a_290965]
-
spus, trăită de individ prin senzațiile și sentimentele pe care le declanșează. În sensul acesta, de acord cu M. Scheler, diferențiem patru grupe de sentimente legate de experiența suferinței: sentimentele sau senzațiile localizate la periferia organismului, manifestate prin durere, plăcere, încântare, mâncărime etc.; sentimentele vitale care aparțin organismului în întregime, și anume: dezgustul, prospețimea, senzația puternică sau slabă a vieții, calmul și tensiunea, angoasa, sentimentul de sănătate sau de boală etc.; sentimentele raportate imediat la Eu, la lumea prezentă; sentimentele spirituale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Mediterana, până la capătul lumii, în Țara de Foc. Traversarea Atlanticului, trecerea în Pacific prin strâmtoarea Magellan se soldează cu tot soiul de peripeții, cu întâmplări uluitoare, cu suspansuri, nu fără preluarea unor clișee ale literaturii cu pirați. Ceea ce procură însă încântare e călătoria, parcă nesfârșită, și aventura cunoașterii. Echipajul cunoaște pe viu locuri știute din cărți, de pe hărți și, descoperă tărâmuri ignorate, peisaje doar bănuite, populații primitive, cu obiceiuri ciudate, realități ce par din altă eră, dacă nu din altă lume
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
în 1906, uzând de motivul „jurnalului găsit” și de „ficțiunea străinului”, a avut la apariție o bună primire și ulterior mai multe suplimente de tiraj. Tradus în anul următor la București cu titlul În Bucegi, se citește până azi cu încântare, în ciuda unor dialoguri nefirești și pe alocuri a unor stângăcii de construcție cauzate, poate, și de faptul că fusese redactat în franceză. Dedicată lui André Theuriet, poet și romancier din operele căruia U. afirmă că deprinsese cultul naturii (probabil se
URECHIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
anotimpurile, momentele zilei - toate având conotații de auroral. U. este un sensibil poet al mirărilor și al gesturilor suave, aproape inextricabile; de aceea el și evită să le gloseze, limitându-se la momentul prim, de luare la cunoștință și de încântare. E o poezie exclamativă, nu și retorică, ci discretă: o lirică a confesiunii șoptite. Poetul e cel ce comunică semenilor apariția miracolului, epifania: „Auziți, se desfac / frunzele merilor, prunilor, / caisul își aprinde florile. / Oameni, e ceasul minunilor” sau: „Ascultați: își
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
îi consideră factori esențiali în succesul unei opere de artă. Investigarea lor l-a preocupat, de asemenea, insistent. De pildă, faima poemului Dumbrava roșie de V. Alecsandri s-ar fi datorat faptului că publicul, dezabuzat de imitații, a primit cu încântare un poem de profundă inspirație națională. Ca la toți junimiștii, preferințele se îndreptau către echilibrul și armonia clasică, către acele scrieri care înfățișează caracterul general-uman sub haina unei epoci determinate. Articolele lui V.-L. au susținut cu fermitate teoria junimistă
VARNAV-LITEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290436_a_291765]