74,982 matches
-
cele cu inculpați minori, sunt judecate de judecători desemnați în condițiile prevăzute de lege). În situația teoretică în care o instanță ar dispune o soluție dată în competența unei alte instanțe ar exista un caz de greșită aplicare a legii, încălcare pentru care însă în momentul de față nu mai este prevăzut un remediu procesual. În punctul de vedere transmis, inculpatul T.M. a apreciat că problema a cărei dezlegare se solicită nu constituie o veritabilă și dificilă chestiune de drept, aplicarea
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară: 1. respinge plângerea ca tardivă sau inadmisibilă; ... 2. verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancționează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii și: a) respinge plângerea ca nefondată; ... b) admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală; ... c) admite plângerea, desființează soluția atacată și dispune începerea judecății cu privire la faptele și persoanele
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
de Senat, ceea ce contravine dispozițiilor art. 61 alin. (2) din Constituție, sens în care se invocă jurisprudența Curții Constituționale, în special Decizia nr. 377 din 31 mai 2017. Totodată, se arată că Legea nr. 14/2018 a fost adoptată cu încălcarea art. 79 alin. (1) din Constituție, prin lipsa avizului Consiliului Legislativ asupra formei diferite pe care a căpătat-o proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților. ... 6. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, se arată, în esență, că prevederile
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
fiind obligate să cheltuie resurse pentru instituirea curatelei în străinătate pe cale judecătorească, iar ulterior pentru recunoașterea efectelor pe teritoriul României în cadrul procedurii judiciare de exequator. Un alt aspect al discriminării generate de prevederile de lege criticate îl constituie încălcarea obligației prevăzute de art. 7 din Constituție privind românii din străinătate. Rațiunea prevederilor art. 10 din Legea nr. 21/1991 este conformă intențiilor legiuitorului declarate în art. 1 alin. (3) din Constituție, de a adopta măsuri prin care să reducă din
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
alin. (1) din Constituție, sens în care se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009. ... 9. Judecătoria Sectorului 1 București - Secția a II-a civilă și-a exprimat opinia în sensul temeiniciei excepției de neconstituționalitate, prin prisma încălcării art. 16 din Constituție, având în vedere că, din analiza prevederilor Legii nr. 119/1996 și a metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă, situația prevăzută de dispozițiile de lege criticate este unica în care
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
Curtea constată că autoarele excepției de neconstituționalitate aduc atât critici de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la Legea nr. 14/2018, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă referitoare la dispozițiile criticate din Legea nr. 119/1996. ... 17. Referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă privind încălcarea principiului bicameralismului, Curtea constată că Legea nr. 14/2018 a aprobat, cu modificări și completări, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind actele de stare civilă și actele de identitate ale cetățenilor români
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar însemna limitarea rolului său constituțional, iar caracterul decizional atașat acesteia devine iluzoriu. Prin urmare, nu se poate susține încălcarea principiului bicameralismului, atât timp cât legea adoptată de Camera decizională se referă la aspectele principiale pe care le-a avut în vedere propunerea/proiectul de lege în forma sa însușită de Camera de reflecție. În acest sens, modificările aduse formei adoptate
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
actului normativ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 229 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 9 iulie 2020, paragrafele 46-51). ... 23. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, ce vizează încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5), ale art. 16 alin. (1) și ale art. 24 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că, potrivit art. 4 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
actelor de stare civilă se depune personal de către titulari sau reprezentații legali ai acestora, în termen de 90 de zile de la data depunerii jurământului de credință față de România. ... 25. Referitor la critica de neconstituționalitate intrinsecă ce vizează încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea reține că aceasta este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat este clar și previzibil, legiuitorul având atribuția de a reglementa procedura de înscriere/transcriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
cetățenilor care au redobândit cetățenia română sau cărora li sa acordat, dispozițiile de lege criticate nu încalcă dreptul persoanei de a beneficia de asistență juridică, în condițiile reglementate prin legislația aplicabilă acestei forme de activitate juridică. ... 28. Cu privire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că și această critică este neîntemeiată. Astfel, legiuitorul a reglementat în mod unitar, pentru toți cetățenii care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română, la cerere, aceeași regulă, cea
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
zile de la data depunerii jurământului de credință față de România. Faptul că legiuitorul nu a instituit aceeași regulă și pentru cetățenii care au dobândit cetățenia română prin naștere, în temeiul art. 5 din Legea nr. 21/1991, nu constituie o încălcare a principiului egalității în fața legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție. Așa cum a statuat Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, principiul constituțional al egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
sunt în aceeași situație juridică cu cei care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetățenia română, numai aceștia din urmă depunând un jurământ de credință față de România. Astfel, reglementarea diferită a situațiilor juridice diferite nu conduce la încălcarea principiului egalității în fața legii. ... 29. Cât privește discriminarea invocată de autoarele excepției față de cetățenii români prevăzuți la art. 7 din Constituție, se reține că această normă constituțională nu are incidență în cauza de față, întrucât se referă la
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt. ... 30. Având în vedere acestea, nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 53 din Constituție, acestea neavând incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu este incidentă ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată. Totodată, dispozițiile constituționale
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
și această cerere de recuzare se realizează cu celeritate. Astfel, cererea de recuzare a expertului se soluționează de îndată, în camera de consiliu, iar încheierea astfel pronunțată poate fi atacată odată cu fondul, fără ca acest aspect să aibă semnificația încălcării principiului constituțional al accesului liber la justiție. Așadar, dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură, edictate de legiuitor în temeiul mandatului său constituțional conferit de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală. În sensul jurisprudenței Curții Constituționale
DECIZIA nr. 733 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251449]
-
de atac prevăzute de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 410 din 16 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 15 septembrie 2016). ... 15. În aceste condiții, Curtea nu poate reține încălcarea dispozițiilor art. 21 din Constituție, cu atât mai mult cu cât procedura de atacare a încheierii prin care instanța judecătorească se pronunță asupra cererii de recuzare a unui expert se justifică și prin faptul că soluționarea acesteia nu reprezintă un
DECIZIA nr. 733 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251449]
-
de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile art. 38 din Legea nr. 10/2001 reglementează explicit răspunderea contravențională pentru încălcarea obligațiilor prevăzute de acest act normativ în sarcina conducătorului autorității ori entității căreia îi revin aceste obligații, iar faptul că în cuprinsul legii nu sunt prevăzute compensații financiare pentru întârzierea în îndeplinirea anumitor obligații nu încalcă dispozițiile Constituției privitoare la
DECIZIA nr. 741 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251436]
-
reglementate de acestea. De asemenea, se mai apreciază că împrejurarea că Legea nr. 10/2001 nu cuprinde dispoziții prin care să fie sancționată conducerea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății pentru aplicarea abuzivă a legii, prin soluționarea prioritară a unor dosare, cu încălcarea ordinii de înregistrare, nu poate conduce la concluzia neconstituționalității acesteia, raportat la domeniul special de reglementare al acesteia și la faptul că răspunderea pentru fapte de natura celor invocate poate fi atrasă în temeiul legii penale, care reglementează inclusiv repararea
DECIZIA nr. 741 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251436]
-
referitor la dreptul de proprietate privată și art. 46 - Dreptul la moștenire. ... 15. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorii acesteia susțin neconstituționalitatea Legii nr. 10/2001, în ansamblul ei, în esență, pentru că legea nu prevede o sancțiune pentru încălcarea obligațiilor de restituire, prevăzute în actul normativ criticat, respectiv, nu sunt prevăzute anumite compensații financiare pe măsura prejudiciului cauzat prin întârzierea acordării măsurilor reparatorii prevăzute de lege. În acest sens, se arată că Legea nr. 10/2001 trebuia să cuprindă un
DECIZIA nr. 741 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251436]
-
deciziei de a investi în titluri de stat, investitorilor li se recomandă să se bazeze pe propria evaluare a termenilor și condițiilor emisiunii, inclusiv a oricăror beneficii și riscuri aferente acesteia. Emitentul nu va fi responsabil în niciun fel pentru încălcarea de către investitori a normelor juridice aplicabile și/sau a prevederilor prezentului prospect. ... Articolul 15 Procedurile privind subscrierea și rambursarea titlurilor de stat destinate populației, prin intermediul unităților operative ale Trezoreriei Statului, sunt prevăzute în Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.139/2017
ORDIN nr. 118 din 3 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251405]
-
celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 14. Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 115D/2020, apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Relevă că nu se poate reține încălcarea art. 16 și 21 din Constituție, întrucât normele supuse controlului de constituționalitate se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Totodată, în deplină concordanță cu art. 126 alin. (2) din
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
al art. 126, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Ca atare, potrivit Constituției, revine exclusiv legiuitorului stabilirea prin lege a competenței și a procedurii de judecată. Totodată, nu se poate reține nici încălcarea art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție, întrucât textul de lege criticat nu îngrădește dreptul părților interesate să apeleze la instanțele judecătorești și să se prevaleze de garanțiile procesuale în cadrul unui proces public, judecat de o instanță
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 2 august 2013, sau Decizia nr. 942 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 12 noiembrie 2007). ... 20. Astfel, cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 16 din Constituție, Curtea a statuat, în esență, că textul legal criticat nu cuprinde norme contrare principiului egalității în drepturi. Statutul special al funcționarilor publici conferă acestora anumite avantaje și garanții față de personalul contractual, cum ar
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
contractual, cum ar fi, de exemplu, stabilitatea în funcție, ceea ce justifică un tratament juridic diferit în ceea ce privește instanța competentă să soluționeze litigiile ivite în legătură cu raporturile de serviciu ale acestora, fără a se putea susține, așadar, încălcarea principiului egalității în drepturi a cetățenilor. ... 21. Totodată, astfel cum a reținut Curtea Constituțională în jurisprudența sa, principiul egalității nu presupune uniformitate, ci, dimpotrivă, situațiile obiectiv diferite justifică și chiar impun instituirea unui tratament juridic diferențiat. Or, funcționarii publici se
DECIZIA nr. 807 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251398]
-
un act normativ. ... 23. Pe de altă parte, prin decizia menționată, Curtea a mai reținut că atribuirea, în temeiul textului de lege criticat, a competenței instanțelor judecătorești de a soluționa acțiunea în stabilirea hotarelor unității administrativ-teritoriale nu are semnificația unei încălcări a dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat și în art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului. Pronunțând hotărârea prin care soluționează acțiunea în stabilirea hotarelor unității administrativ-teritoriale, instanța de judecată nu
DECIZIA nr. 734 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251452]
-
legislative și alte măsuri considerate necesare pentru a incrimina ca infracțiune, potrivit dreptului său intern, accesarea intenționată și fără drept a ansamblului ori a unei părți a unui sistem informatic. O parte poate condiționa o astfel de incriminare de comiterea încălcării respective prin violarea măsurilor de securitate, cu intenția de a obține date informatice ori cu altă intenție delictuală, sau de legătura dintre încălcarea respectivă și un sistem informatic conectat la alt sistem informatic. Directiva 2013/40/UE a Parlamentului European și a
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]