2,835 matches
-
Cu sete-mi jurai veșnicii de argint împreună, Iar în carul cu stele-aurii, numai noi, tu și eu, Din patima palmelor calde, sub clarul de lună Îți curgeai fiori străvezii, către sufletul meu. Mă scăldai în privirile-ți mult prea încinse De pofte-ascunse adânc, printre tainele tale, Mă torturai lăsându-mi dorințele-aprinse Și plecai! Ce dor îmi lăsai iubite și ce jale! Îngenunchiată în lacrimi te rugam să rămâi, Dar îmi lăsai numai dorul de tine aprins, Aș fi dat orice
DE NU TE-AȘ FI PIERDUT... de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369259_a_370588]
-
multe ori cu sete. Trupurile noastre goale deveniseră instantaneu un tot unitar, aflat într-un acord perfect cu întregul univers. Doar eu și cu ea. Nimic și nimeni altcineva. Seara debutase cu un dans frenetic pe plaja cu nisipul încă încins după canicula de peste zi. Ea purta o rochie ușoară, care îi scotea perfect în evidență formele minunate. După ce glandele noastre sudoripare s-au revoltat îndeajuns pentru o singură seară, din pricina muzicii mult prea ritmate, tinerești, ne-am retras discret pe
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
o va așeza între țărmuri și din cuvânt în cuvânt se vor naște poeme povești pământene cu amintiri de demult vântul solar îi va purta embrionul ascuns în cozi de comete va trece de spațiu de multe planete prin focuri încinse magneți nevăzuți atracții irezistibil pătrunse în simț spre a ajunge esență de vorbă și scris eternitate râvnită de visători în abis de AZED Anghel Zamfir Dan Referință Bibliografică: semințele vorbei / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1538
SEMINȚELE VORBEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374229_a_375558]
-
compozitoare a zeci de melodii, gâștele și rațele din ogrăzile gospodarilor care singure știau drumul până la apa Buzăului, au fost lumea mea de vis pe care nu știu să o uit vreodată. Pe malul Buzăului căutam un prund uscat și încins de soare. Acolo îmi făceam un culcuș ca și când aș fi fost așezată pe cel mai scump divan și priveam liniștită la formele copacilor, contemplând în mintea mea cele mai mari săli ale unor muzee de artă, unde doar marii maeștri
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
începeau totdeauna cu zeci de ani în urmă, în vremea copilăriei părinților lui. Generos, căuta subiecte care să ne atragă și să ne mențină atenția. În zilele de duminică, după ce se bărberea, își punea o cămașă bună pe el, se încingea cu un brâu alb țesut la război și lua o vestă de culoare închisă în spate. Pe cap purta pălărie, iar în picioare opinci din piele, cu o cusătură trainică pe margine. Când îl priveam mi se părea grandios, cu
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
material, românilor le-au mai rămas doar bogăția spirituală”, etc. Nicholas Buda este nu doar un scriitor și jurnalist talentat ci și un româno-american, un moț și ardelean foarte patriot, care crede în destinul istoric al românilor din creasta Carpaților, încinși cu brâul milenar al Dunării și binecuvântați cu sărutul tainic al Mării Negre. (MARIAN PETRUȚA, Președinte North American Romanian Press Association, Chicago, Statele Unite ale Americii) COLECȚIA LIRIK ***1. DEBUT EDITORIAL: LEPPA NICOLE (Adjud, Vrancea): LACRIMI DE STELE (versuri, A5 manșetat, 132
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362173_a_363502]
-
Cu aripi strălucitoare. Cu bagheta lor de aur Aprind flacăra iubirii Și-n al cerului tezaur Arde focul nemuririi. În Empireu e desfătare, Cântări de harpe și alăute Și tună zeii -n Carul Mare Sorbind carafe neîncepute. Și nunta cerului încing Cu dans din vremuri revolute, Sub arșița iubirii sting Ghețari din suflete pierdute. Serafimi și îngeri teferi Cern clepsidre cu iubire Și brodează prin luceferi Fluvii lungi de fericire. Cad din candele cu miruri, Stropi de rouă și de mană
NUNTA COSMICĂ de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362215_a_363544]
-
izbucnit, miracolul poetic, intitulat sugestiv- Poeta metaforei în flăcări, un diamant sufletesc, poetic și uman, prețios, alături de care am avut marea fericire și responsabilitatea civică să mă aflu. Pe bună dreptate, poeta, omul de artă și cultură, Renata Verejanu a încins, prin forța ei poetică, universul poeziei, astfel încât nu este cazul, citindu-i și penetrându-i arta poetică, să ne lăsăm flatați și umiliți în fața vreunui curent literar în vogă etc.. Atașată de reverberațiile clare și concludente ale procesului de sincronizare
OMAGIU POETEI RENATA VEREJANU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378666_a_379995]
-
opțiunea verișoarei, fiindcă Mira-Mică îi relatase cearta cu sora Marietei, intrigată și ea de etalarea surprinzătoarei simpatii. De la Marieta aflase apoi că, uluită, sora ei se minunase fără menajamente, totuși nebruscând pe nimeni verbal. Și Mira fusese înștiințată că se încinsese o discuție conducând la ruptura definitivă cu familia mătușii culpabile... Marieta, se pare, nu intervenise, pe de-o parte, temându-se de fata intempestivă, pe de alta, fiind lipsită de capacitățile necesare să-și exprime vreo opțiune politică. Așa să
CAPITOLUL 6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378643_a_379972]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > CINE SĂ NE ÎNCINGĂ ÎN SACRU? Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1952 din 05 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cine să definească vrerea închisă sub carapacea emoțiilor pătimașe? Cine să bifeze aripile noastre în cosmos? Cine să vină la țărm din marea
CINE SĂ NE ÎNCINGĂ ÎN SACRU? de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378815_a_380144]
-
e Cineva să ne supună. Deși murim, untdelemnul vibrează în luntrea extaziată, iar noi înotăm în acest oazis sfânt. Cine să ne aducă focul, în proaspătă joie? Cine ne inspiră, să-I dăm toată sarea din mare? Cine să ne încingă în sacru, dacă nu tăcerea nepregătită a Mântuitorului... Dezvelindu-ne de acest înveliș îngrozitor, să palpăm spiritul palid al mării, ce a secat, și în strălucirea solzilor să ne numim serafimi, căci și oamenii suferă de solzi, și de mare
CINE SĂ NE ÎNCINGĂ ÎN SACRU? de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378815_a_380144]
-
îngrozitor, să palpăm spiritul palid al mării, ce a secat, și în strălucirea solzilor să ne numim serafimi, căci și oamenii suferă de solzi, și de mare, și de timp, și de moarte. Cine să ne definească? Cine să ne încingă în sacru? Lilia Manole (Drepturile de autor îmi aparțin) Referință Bibliografică: CINE SĂ NE ÎNCINGĂ ÎN SACRU? / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1952, Anul VI, 05 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lilia Manole : Toate Drepturile
CINE SĂ NE ÎNCINGĂ ÎN SACRU? de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378815_a_380144]
-
ne numim serafimi, căci și oamenii suferă de solzi, și de mare, și de timp, și de moarte. Cine să ne definească? Cine să ne încingă în sacru? Lilia Manole (Drepturile de autor îmi aparțin) Referință Bibliografică: CINE SĂ NE ÎNCINGĂ ÎN SACRU? / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1952, Anul VI, 05 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CINE SĂ NE ÎNCINGĂ ÎN SACRU? de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378815_a_380144]
-
minute gustarea era gata. Soția cabanierului le aduse ceștile cu ceaiul fierbinte. - Să bem repede ceaiul că ni se răcește țuica! - glumi John. - Nuntă fără lăutari nu se poate! - râse soția lui nea Binder și porni muzica. După cină se încinse dansul, iar într-un târziu când spiritele se potoliră, studenții trecură la culcare. Dimineața următoare anunța o zi minunată, plină de farmec. Peisajele de basm ale brazilor împodobiți cu zăpadă și ale crestelor ce străluceau în soare au fost imortalizate
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
erau peste zece pisici maidaneze și numărul lor varia de la an la an, în funcție de cantitatea de hrană asigurată de „sponsorii” iubitori de feline. Eu eram “sponsor” din aprilie și până prin noiembrie, deoarece peștele mic îl dădeam felinelor, între care se încingea o bătaie mare pe guvizi, de fiecare dată, dar oricum, fiecare pisică avea porția sa asigurată. Pentru puii de câteva luni, fără dinți puternici care să sfârtece corpul sau capul guvidului, trebuia să le tai bucățele mici, cât pot înghiți
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
pot mînca nimic din ce a fost gătit de alții. Un servitor indian poate să-i ducă apă stăpînului său, însă nu trebuie să ia paharul înapoi după ce stăpînul a băut; altminteri s-ar contamina. Nici un indian nu se poate încinge cu harnașamente de piele pentru că acestea ar putea fi din piele de vacă; nici unul nu poate să ia ceva din mîinile altui indian, dacă nu este din aceeași castă cu a sa. Un servitor al lordului Hastings povestește că în timpul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
progres. Câteșitrei termenii se aplică la muncă, privindu-se capitalul de orice natură: pământ, bani, unelte ca un instrument al ei. [ 23 februarie 1880] ["ZIARUL "ROMÎNUL", CU O SOLICITUDINE PATERNĂ... "] Ziarul "Romînul", cu o solicitudine paternă pentru adepții săi, a încins o polemică foarte aprigă cu "Binele public" relativ la afacerea Mihălescu. După ce, în articolul său de la 19 curent, afirmă din nou urbi et orbi că partidul liberal, îndată ce un fiu al său cade într-un păcat, îl sacrifică pe altarul patriei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
câștig în socoteala altora va rămânea. Vom reveni asupra cestiunii educației în școalele noastre, precum și asupra rolului ce l-ar putea avea, deși nu-l are, studiul clasicității pentru creștere. Deocamdată observăm numai că cearta care-n Apus s-a încins între partizanii educației și aciia ai utilitarismului la noi nu există, pentru că nu există nici educație, nici utilitarism în învățămînt, ci o grămădire nesistematică de tot soiul de obiecte, o încărcare a programelor cu tot soiul de materii, din cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Viena, pe de alta la Petersburg, sânt de vină astăzi la prevențiunile Austriei și a ungurilor îndeosebi contra românilor din monarhia învecinată și din Principat. [ 2 octombrie 1880] {EminescuOpXI 354} ["O DISCUȚIE CAM ZADARNICĂ... O discuție cam zadarnică s-a încins între noi și "L'Independance roumaine". Din mărturisirea noastră limpede și sinceră că, în opoziție fiind, nu facem politică esterioară ziarul francez deduce că un partid "care n-are program și nu face politică esterioară renunță prin asta chiar la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
retragerea zeului) în "vremuire". Ei nu mai așteaptă sfârșitul apocaliptic, ci ies în calea lui provocând, încercând să smulgă revelația, "cifrul" întocmelii celei rele, pentru a o corija: "La tronul cel etern pe scări deschise Stau mândre genii cu lumină-ncinse; L-a Lui picioare în genunchi s-așterne Și-ndreaptă ruga-i milei cei eterne." (Fata-n grădina de aur) Calea genunchiului plecat, a milei, e înrădăcinată în formele creștinismului voievodal din care și-a extras poetul actanții. Dramele eminesciene
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Viața-mi se scurge ca și murmura Ce-o suflă-un crivăț peste pustii." (Amicului F.I) " Pe inima pustie zadarnic mâna-mi țiu Ia bate ca și cariul încet într-un sicriu." (Melancolie) sau: "O, capul meu, capu-i încins cu fortune O, capul meu, capu-i ruină" (variantă, Mortua est, Opere, vol. 1, 309) Numai prin această reglare a presimțirilor pustiului din afară cu vidul interior, ca o depresurizare, "un înstrăinat de sine însuși" poate deveni propriul contemplator: "Simt
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
învățătura Noului Testament care spune că "dacă ochiul tău cel drept te smintește" trebuie să-l smulgi, să-l "arunci din tine" (Matei, Cap. 5, 29, Predica de pe Munte). E "pipăire" în privirea lui Eminescu, care curge ca un ulei încins pe trupul gol al iubitei: " Știind că nimeni nu e în lume să te vadă, Ai fost lăsat în valuri frumosul păr să cadă. În orbitele-adânce frumoșii ochi ce-ncântă, Pierduți în visuri mândre, priveam fără de țintă. Și tu zâmbeai
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
la un Campari. Vreau să-i povestesc filmul. Atît. Doar să i-l povestesc. 31 decembrie Telefon. La miezul nopții? Ridic și aud: Or fi strigoi, făpturi divine și îngerești, ce dintr-un craniu/ De cîntăreț își fac arenă, să-ncingă jocul lor cel straniu". Răspund: da, recunosc, Heine, dar nu și pe dumneata, cine ești? Dacă ar fi o voce stridentă, aș închide, nu, e una plăcută, de pe altă lume, oricum plăcută, mai ales că se transformă imediat într-o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un dezastru pompeian. Și pînzele temerarei pictorițe. Un trup de femeie, prins în lene de serai, dar, dar aici... aici... alături, era una din încăperile în care intra doar o cadă și unde ciolănosul băieș, cu mijlocul, doar cu mijlocul, încins într-un cearșaf (nu putea fi pictat decît de Daumier sau de Goya), îmi pregătea covata emailată ce urma să mă redea, frăgezit, orașului. Altă pictură: o pereche el roșu, ea albă pe un rips cînepiu, aici, aici, lîngă intrarea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dosare. Este imposibil ca un om care este urmărit să nu știe că se cer mii și mii de referințe despre el de la cei din jurul lui”. Toate acestea au fost aruncate în față conducerii Securității și Ceaușescu părea că se încinge pe măsură ce rememora faptele: „Am văzut că sunt și fotografii și de prin străinătate, inclusiv de la ultima mea vizită din Cehoslovacia și eu am întrebat pe tovarășul Stănescu și vă întreb și pe voi, pentru cine au strâns toate aceste date
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]