1,401 matches
-
crape ochii Care l-au deochiat Pe(cutare). Iar capul celui deochiat Să rămână luminat Curat, de boală scăpat. Rețeta: se descântă în apă cu creangă de mătură și cu cuțitul, punând 9 cărbuni aprinși în apă și numărându- i îndărăt. Cu apa se spală pe trup bolnavul de deochi (mai ales copilul) de trei ori și apoi bea din ea tot de trei ori, după care apa se toarnă în urechea unui câine sau pe un par de la gard. “Doftorii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cruciș (cu ochi încrucișați, chiombi, spanchii, sașii), adică cei ce caută “cu ochii la slănină și altu la făină”, mai ales că au și ei puterea de a deochia. De aceea, femeia gravidă se ferește de a turna cuiva “apă îndărăt”, căci va face copii cu ochi încrucișați. Capătă ochi încucișați și copii care se uită prin sită ori ciur. - La noi, când ți se bate ochiul drept e semn de bucurie. - Când ți se bate cel stâng - te vorbesc dușmanii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
foarte ușor. Ca să nu piară, se pune în mijlocul lor un ou de la Paști. - Mai pot fi deochiate grânele, legumele, pomii roditori. - Chiar și alauatul pentru pâine ori cozonac poate fi lovit de această forță ocultă. Nu mai crește și dă îndărăt. - Până și laptele vacii poate să sece, prin simpla uitătură răutăcioasă a omului. Cum ne ferim de deochiul periculor? - Cel mai sigur mijloc este să nu te miri de frumusețea ori de alte calități ale copilului, animalului, plantei sau obiectului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
crape ochii Care l-au deochiat Pe(cutare). Iar capul celui deochiat Să rămână luminat Curat, de boală scăpat. Rețeta: se descântă în apă cu creangă de mătură și cu cuțitul, punând 9 cărbuni aprinși în apă și numărându- i îndărăt. Cu apa se spală pe trup bolnavul de deochi (mai ales copilul) de trei ori și apoi bea din ea tot de trei ori, după care apa se toarnă în urechea unui câine sau pe un par de la gard. “Doftorii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cruciș (cu ochi încrucișați, chiombi, spanchii, sașii), adică cei ce caută “cu ochii la slănină și altu la făină”, mai ales că au și ei puterea de a deochia. De aceea, femeia gravidă se ferește de a turna cuiva “apă îndărăt”, căci va face copii cu ochi încrucișați. Capătă ochi încucișați și copii care se uită prin sită ori ciur. - La noi, când ți se bate ochiul drept e semn de bucurie. - Când ți se bate cel stâng - te vorbesc dușmanii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
foarte ușor. Ca să nu piară, se pune în mijlocul lor un ou de la Paști. - Mai pot fi deochiate grânele, legumele, pomii roditori. - Chiar și alauatul pentru pâine ori cozonac poate fi lovit de această forță ocultă. Nu mai crește și dă îndărăt. - Până și laptele vacii poate să sece, prin simpla uitătură răutăcioasă a omului. Cum ne ferim de deochiul periculor? - Cel mai sigur mijloc este să nu te miri de frumusețea ori de alte calități ale copilului, animalului, plantei sau obiectului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
au fost făcute, Hitler a depus pe 14 jurământ de credință pentru nemodificarea situației din Balcani și a alianței germano-sovietice, iar satisfacerea pretențiilor revizioniste ungare nu îi părea posibilă decât într-un viitor mai îndepărtat. Teleki a încercat să dea îndărăt, dar insistența pe care o arătase față de problemă a indicat Berlinului vulnerabilitatea politicii ungare oferindu-i în cele de mai târziu o bază pentru șantaj. Primii pași care au dus la cel de al doilea Dictat de la Viena s-au
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de la legitimul și adevăratul său proprietar, care era Moldova, și transmisă de către cel ce nu avea drept s-o cedeze la acel ce nu avea drept s-o ia. În nici un caz n-a fost cucerită căci Rusia, atunci chemată îndărăt de invazia napoleoniană, se retrăgea în grabă, și încă și mai puțin cucerită de la populația musulmană-tătărască locuind sub corturi. (În numărul nostru de vineri, "Timpul", 19 februarie 1878). Poetul ține, nu o dată, să amintească celor gata să accepte alegațiunile ruso-austriece
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
singura garantă a bunăstării. Se nasc grele și de necalificat întrebări: "La ce folos sunt atunci toate îmbunătățirile și tot progresul dacă ele se soldează cu însuși existența poporului nostru? Știm bine că, odată intrați pe calea aceasta, orice pas îndărăt e greu, dacă nu cu neputință. Cu toată Constituția liberală, dar mai cu seamă egalitară, suntem mai departe decît oricînd de adevărata libertate, mai departe decît oricînd de aceea facultate a poporului de a-și fixa singur dările în proporție
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
vede cum totul ne scapă din mînă și că avocații și politicienii noștri sînt cu desăvîrșire prinși de curentul de a înstrăina, prin toate mijloacele, țara lor, pentru acela perspectiva unui viitor mai bun pentru poporul românesc nu există. Rămas îndărăt din cauza nestatorniciei istoriei sale, trebuind să deprindă a priori și prin școală oarecum ceea ce alte popoare au deprins prin tradiție și experiență proprie, fără putere de a rezista în afară, subminat de o imigrație lacomă, numeroasă și disprețuitoare de țară
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și cu vrafuri de cărți alăturea. Nu mai e viu parcă. Se topește în sufletul larg al cărților și trăiește prin ele. Cînd urci sus și-l găsești așa, te jenezi parcă să-l deranjezi. Ai vrea s-o iei îndărăt. Dar stai așa, înlemnit în tăcerea bibliotecii pînă cînd ridică ochii el să te vadă. - Aicea erai? Bată-te să te bată! Șezi colea... Și te bate pe umăr, întinzîndu-ți o mînă caldă și prietenească. I.E. Torouțiu nu cunoaște "jena
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nenorocita mea soție la București, unde a și murit; pentru a nu muri acolo, am fost nevoit a da Dlui Suykens 200 procent pentru 200 capital dându-i un bilet de 200 [...] am scris 200 lei, iar când am venit îndărăt la Bruxelles voind a-mi lua bijuteriile după ce i-am plătit cum vedeți în acest bilet aci anexat că o chitanță nu mi-a eliberat biletele până nu îi voi da și restul de 200. Fiind chemat telegrafic am anunțat
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
cumpănă în care ai dori să rămâi pe veci, nemișcat, în această rumoare a unor zori ce numai ochii cântători ai spiritului în veșmântul slavei îi pot cuprinde, ochiul se întoarce, se rotește asupra lumii în contemplație", "se simte chemat îndărăt să întoarcă fața, să se întoarcă spre lume, să contemple lumea din înalt și să se umple de ea"36. Din piscul adorației fără cuvânt, mută de uimire și de slăvire, privirea se întoarce spre chipul uitat al lumii, într-
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cu starea de contemplare bucuria se desăvârșește, începutul începe cu adevărat lumea, o deschide chipului și o arată după asemănarea cu prototipul 38. "Abia cu treapta contemplativă începe făptura graiului", iar omul "numai când se întoarce, numai când întoarce capul îndărăt spre lume, când trece din adorație în contemplație devine poet"39. Trecerea pragului înspre starea de vârf a adorării echivalează cu smulgerea vălurilor de pe lucruri, dar totodată cu lipsa de chip a acestora în lumea uitată, absentă din icoană. Lumea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vederea - se așază pe fața depărtării, cheamă pe drumul întors al dezvăluirii. Vederea se răsucește pe calea prevestitoare a strălucirii, suferă convertirea, vede nevăzând. Merge înapoi, se retrage pe urmele celui retras, niciodată atins. "Drumul e totul, pururi neajuns": "Drumul îndărăt", " Calea Focului spre cenușile mume./ Drumul înapoi"52. Nevăzutul este departele dinapoia vederii, calea întoarsă în originar, resorbită în izvorul din care tot văzutul începe să ființeze. "Totul curge-ntr-acolo": "Curge muntele și abisul, steaua curge către/ Stingerea sa
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de vizibil care ar mai invoca imaginea. Și totuși acolo - dincolo - ceva strălucește, se arată fără să fie văzut. Mai mult: strălucește fără să fie, în pustiul determinațiilor ființării. "În zarea drumului" totul se îndreaptă către această zare: "Roțile curg îndărăt", "pe cumpăna acelui ceas/ Din care toate sunt uitare"54. Nu e vorba de o întoarcere în timp, în locul și în clipa din care ai plecat; vederea se întoarce în ea însăși în nelocul și în netimpul în care niciodată
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ființei, principiul de itineranță: "De-aș pleca într-o lungă călătorie/ Câmpii cenușii urmărind cum se pierd/ Înghițite de noapte acolo în nord,/ Unde sirenele de neguri se jeluie-n zori/ Când apele oceanului temute se duc/ După vechea poruncă-ndărăt la-ntâlnirea/ De taină". Vechea poruncă, cea a originarului ca imperativ al orientării spre orientul creșterii, pune începutul în posibil, impune întoarcerea, cheamă nu la sinele reiterat al reflectării mimetice, la natura care se sfârșește în lucrul săvârșit, ci la
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fugise în lume, până se-nspăimântase groaznic de libertatea-i mistuitoare, ce nu-i ieșea propriu-zis în cale, ci îl mușca lăuntric, făcând ca lumea să se surpe cu încetineală de clepsidră prin sinele său rupt. Cum de nu era tras îndărăt și revendicat ocrotitor de ai lui, se întreba? Cum de își permiteau să rămână insensibili la pierderea de efective tocmai oameni atât de nevoiași? Nici nu-i ziceau "Du-te învârtindu-te!", dar nici nu încercau să-l împiedice de la
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
istorii cu locuri de casă sau grădini pe care unii și-au clădit casele lor demult, alții recent, fără să se sinchisească că adevărații proprietari sunt În viață. Niște neamuri din satul natal s-au trezit, când și-au cerut Îndărăt pământul, că via și livada plantate de tatăl lor au fost „preschimbate” de niște hapcari din sat, oameni de bine ai Începutului de tranziție, care și-au turnat vile pe un loc care știau, și ei, și satul, că nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ale „pariului cu agricultura”, nu vor putea fi descâlcite niciodată. Unii responsabili pentru acest dezastru produs al psihologiei colective se Întreabă cu uimire de ce, oare, unii „pământeni” țin cu strășnicie să recupereze locurile lor, de ce le vor cu atâta strășnicie Îndărăt, de ce fac crize de identitate atunci când constată că nu le mai pot recupera pentru că s-au risipit, vândute de cine nu le avea sau dăruite de autorități unor apropiați, schimbate, pierdute definitiv. Nu atât valoarea economică a acestor terenuri Îi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
se Încadreze”. Părinții și cei patru copii locuiam Într-o promiscuitate dezolantă. Nu ne găseam locul. De Paști ne-am dus cu toții În satul „nostru”, la cimitir, la mormântul bunicului și apoi la moșul nostru Costică. Când am luat-o Îndărăt, pe jos, spre noua noastră reședință, cale de cinci kilometri, ne-am Înșirat pe drum, mai Întâi copiii, apoi părinții. Noi, cei mai mari, aveam cu noi un aparat de fotografiat vechi, cu burduf, cu care se puteau face numai
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
stropit cu vin roșu sau alb, În carafe, ambele bune. Felul de bază se prezintă sub forma unor platouri cu carne de pui și de iepure. Sătul deja, gust numai iepurele, foarte bun. Cafele și, ca desert, prăjitură sau Înghețată. Îndărăt În Franța, ne oprim undeva În munți, pe malul unui râuleț foarte limpede. Vinerea, Înainte de plecare, o petrecem la Collioure, În plimbări de rămas-bun. Urcăm până la moara de vânt, Încercăm să ajungem mai sus la castel, dar ne prinde o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
adio. Sâmbătă la zece vine Răgis să ne conducă, mai ales să ia bagajele care nu Încap. Rulează cu 150 de km la oră pe autostradă, În două ore și ceva suntem la aeroport la Barcelona. Facem plinul, predăm mașina, Îndărăt pe ruta Barcelona-Milano și apoi Milano București. Ne așteaptă microbuzul, petrecem noaptea la un hotel al sportivilor (caut la tV știri din țară, parcă aș fi lipsit o lună, nu o săptămână). Dimineața, În drum spre Iași, oprim Înainte de tecuci
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
intrat în țintirim și cu săniuța agățată de niște cruci, am văzut când am dat să o descurc, dar la început am știut că sunt strigoii. Reluându-mi mersul cu gând să ies din cimitir și cu ochii mai mult îndărăt la strigoi, când, din față, aud un hămăit scurt, uscat și dintr-o groapă saltă o dihanie mare neagră și dispare în negură. Să fi fost câine, să fi fost lup? Nu știu, așa cum n-am știut cum am ieșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
relatarea servitorului căruia i-a încredințat cândva copilul spre a-l ucide, Iocasta îl imploră să nu mai cerceteze taina întunecată a originii lui, însă regele nu se lasă înduplecat : Zeii din cer/ de m ar ruga, și nu dau îndărăt ! (scena 10). După ce află în sfârșit ce s-a întâmplat cu el și cum toate acțiunile lui au contribuit la împlinirea sorții amarnice, transformându-l în jucăria divinităților crude, eroul continuă să lupte cu puterile ostile : abia acum/ pot să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]