1,738 matches
-
își gândește și scrie cărțile în mica sa așezare moldavă, Huși, departe de bătăliile aprinse de pe scenele literare și din culisele acestora, ceea ce nu înseamnă că ar fi străin de mizele dacă nu și de efectele acestora care animă asemenea înfruntări. Dintr-un interviu recent publicat la Chișinău reiese, de pildă, că Th. Codreanu a pus la punct, în 2002, nu mai puțin de cinci titluri aflate în diferite faze de tipărire. Unul dintre acestea a apărut la Fundația "Scrisul Românesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
voinicească, mi-i ficior! Ora 10,05, în personalul Deda Gheorghieni, în gara Deda, orice întoarcere cade potențialul distructiv echivalent ei, n-avem nici o șansă, greșiți genetic prin determinare, spunerea la rînd, troița ideogramă bisericii-șase-turle-ștei-în-luncă-Deda-Bistra, km 224 crîng, halta Androneasa înfruntarea cu mine muntele pe apă, prea verzi amîndoi balaurii, verdele letal apă, ea arămie, tulbure în ploi, capul adîncului, umerii șoseaua și calea ferată, mașinile ca să fugă românii spre vest, Lunca Bradului bradul de miros început, trenul Est în tunel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în timp ce suveranul își păstrează dreptul de investituri a bunurilor temporale ale episcopatului (prin sceptru). Compromisul de la Worms nu a pus decît provizoriu capăt "luptei dintre Sacerdoțiu și Imperiu". Timp de aproape treizeci de ani, Germania trece prin tulburări grave, datorate înfruntării a două clanuri rivale care-și dispută o putere regală foarte slăbită, cel puțin la momentul acela: guelfii, partizani, după cum am văzut, ai Welfilor de Bavaria, se opun ghibelinilor (de la Weiblingen, nume al unui castel aparținînd familiei adverse, de Hohenstaufen
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
interioară a catedralei, preferîndu-i pantele colinei Sainte-Géneviève sau abatia Sf. Germain-des-Pres: ei considerau apăsător controlul exercitat de agentul episcopal, cancelarul, căruia-i revine dreptul exclusiv de a conferi gradele (mai ales licentia docendi, licența de învățămînt). În 1200, în urma unei înfruntări între burghezi și studenți, urmată de intervenția starostelui și a santinelei care a făcut mai mulți morți printre cei dintîi, regele Filip August trebuie, sub amenințarea grevei, susținută de profesori, să pună să fie dărîmate casele burghezilor responsabili de încăierare
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
că conștiința națională la românii ardeleni își are geneza în miezul acestui climat confruntaționist, pe fondul polemicii pasionale cu teoriile partizane străine care discreditau pretențiile românești la egalitate politică revendicată pe calea reliefării nobleții originii poporului și limbii române. Din înfruntările asupra acestor chestiuni cu potențial inflamabil (originea, vechimea, continuitatea, prioritatea, latinitatea limbii române etc.) s-a degajat conștiința națională a românilor ardeleni. Conștiința națională a transilvănenilor a mustit în cadrul generației Supplex-ului sub presiunea unui "copleșitor istorism" care i-a purtat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
credinței răsăritene. Partea finală a Bucoavnei întocmește un catalog moral, un gen de inventar al categoriilor morale pe care învățăceii au a le însuși în desăvârșirea edificării lor sufletești cu cărămizile morale ale ortodoxiei (ca de exemplu, "înțelepciune", "direptate", "bărbăția", "înfruntarea poftelor" etc.). Analiza lingvistică a lexicului Bucoavnei bălgrădene relevă că vocabularul lucrării totalizează un număr de 768 de cuvinte titlu, repetate cu o frecvență totală de 4,531 de atestări (Goția, 1989, p. 113). Din distribuția statistică a acestora reiese
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
independenței naționale, începând cu istoria modernă, aceasta este indisociabil legată de Rusia, depictată ca singura susținătoare a cauzei românești. Secolele XVIII-XIX ale existenței istorice românești se desfășoară într-o lume maniheistă, în care Țările Române sunt plasate în mijlocul scenei de înfruntare a forțelor binelui (reprezentate de Rusia) și forțele răului (reprezentate de Turcia). Lupta pentru independența țărilor române este de neînțeles în afara acestui decor maniheist. De asemenea, ea ar fi fost imposibil de realizat în lipsa ajutorului primit de la Rusia. Dimitrie Cantemir
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se poate face doar prin asumarea critico-reflexivă a acestuia. Întrebarea care se cere a fi pusă este: a procedat statul român pe calea asumării reflexive a trecutului? Răspunsul nu poate fi decât unul categoric negativ: după tărăgănări prelungite și evitarea înfruntării, soluția de confruntare a trecutului pentru care s-a optat în cele din urmă a fost cea de criminalizare, judecare și condamnare a comunismului, proces căruia i s-au adăugat și unele elemente de demonizare a fostului regim. În locul unei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
păstrat pentru finalul acestei cărți metafora despre care credem că surprinde cel mai bine dinamica istorică a fenomenului memoriei. Face aceasta întrucât reușește să pună în evidență tensiunea funciară în care subzistă memoria colectivă, a cărei fizionomie este configurată de înfruntarea forțelor revizioniste ale prezentului cu forța rezistivă a tradiției trecutului. Este metafora palimpsestului. O considerăm mai relevantă decât celelalte din mai multe motive. În primul rând, fiind o metaforă livrescă, se potrivește de minune cu orientarea analitică a acestei cărți
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
un regim democratic se amplifică sau se diminuează spiritul democratic. După părerea lui Schumpeter, așadar, "metoda democratică este acea ordine instituțională prin care se ajunge la decizii politice, ordine în care unele persoane obțin dreptul de a decide, în urma unei înfruntări concurențiale pentru obținerea votului popular" [1947, 269]. Competiția între indivizi Cele mai frecvente critici la adresa definiției lui Schumpeter se referă la: 1) posibila reducerea a democrației la întrecerea electorală, 2) mandatul sau delegarea către o echipă (team) de persoane care
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
că există aprobarea lui și în caz că nu cred să dea telefon. Era ora șase și jumătate cînd rîmele au fost mulate pe ace și aruncate în apă, cu instrucțiuni clare să nu se întoarcă fără pește. Victor, avînd în grijă înfruntarea cu grănicerii, era îmbrăcat într-un superb costum, deschis la culoare și cămașa sa avea butoni din aur. În plus, buzunarul de la piept al hainei avea o batistă meșteșugit răsucită. Cravata era de culoarea cerului senin, iar pantofii erau din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
jerpeliți, mai costelivi, mai hulpavi. Intențiile lor erau clare și mi-au blocat orice posibilitate de scăpare. Ham, ham, dă osul, anafura mă-tii! țipă un dalmațian. Eram disperat că nu pot să-i înfrunt, erau prea mulți și o înfruntare cu ei era inutilă. Osul era în botul meu. Avea așa o catifelare, era atît de alb și mult mai dur decît colții mei. Cum să-l las? Cîinilor, fiți creștini! Parcă vă poate ajunge osul ăsta la toți? Dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și voi vedeți, la lumină slabă, economic, adică alb negru. Dar vrăbiile intră seara În alertă, prin dispariția vederii. Se adună la culcare făcând gălăgie, adică coordonându-și sonor adunarea. Exact de ce am nevoie eu pentru a le sili la Înfruntare: eu văzând, ele nu. Și-mi iau tributul seara sau dimineața. Peste zi, siestă și soreală, căci șansa... Spuneți-mi poftă bună - chiar am - ca să vă pot povesti - data viitoare - chestia cu radarul. Scuze, sonarul. „Meridian“, 23 februarie 2001, ora
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cât de curând preluată de un slogan electoral câștigător. Nevoia de liniște se Împletea deocamdată cu răgușeala precipitată a unor voci din care percepeai că toți venisră Într-un suflet de la fața locului pentru a povesti despre manifestații și contramanifestații, Înfruntări cu mineri și scutieri, manevre și destituiri și Înlocuiri și reveniri de o nerușinare strigătoare la cer, pregătind pas cu pas și prevestind suflul devastator al unei restaurații fățișe și incredibile. Un ins pirpiriu Într-o scurtă de vinilin verde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
comuniștii erau cuprinși de spaimă. De teamă, demnitarii comuniști nu se mai deplasau pe șosea, pe drumuri lungi, fără escortă bine înarmată. Baltă trăia o viață intensă, potrivită cu temperamentul său activ și nepotolit, în lupta pentru dreptate, mereu în înfruntarea cu primejdiile. Când nu se așteptau, cobora din munți în sate, singur ori în grup, și le „plătea” autorităților comuniste pentru faptele lor... Își schimba în permanență locul, de unde ataca, așa încât nu putea fi surprins de trupele de securitate. Cunoștea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ziua aceea de august trecu tot așa... ca atâtea altele. Baltă schimbă, cu camarazii, câteva păreri, privitor la retragerea de pe Hășmaș.. către nord, mai sus de Grințieș și Budacu, poate, chiar... până la Pasul Stânișoarei... să le piardă securiștii urma. În înfruntările cu trupele de securitate și miliție, mult... foarte mult întărite, le făceau față din ce în ce tot mai greu. Odată cu înserarea, Sofronie apăru strecurându-se prin pădure ca o umbră, pe versantul nordic... și ajunse la „Bârlog”. Avea fața
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
treizeci de ani, de loc dintr-un sătuc de pe valea Tărcuței, de la poalele Grindușului, familiarizat din copilărie cu munții Tarcău și Goșmanu, s-a alăturat grupului lui Baltă, ca un „nemulțumit” de regimul opresiv comunist... Și, remarcându-se în câteva înfruntări cu trupele de securitate le-a câștigat încrederea, atât lui Baltă cât și camarazilor săi. Cârțu a fost singurul, din grup, care-l privea pe sub sprâncene, cu neîncredere, și a vrut să-i spună căpitanului, în mai multe rânduri... „ - Gheorghiță
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
celor două grupuri au fost dezvoltate tipare relaționale diferite: primii au devenit mai cooperanți, iar ceilalți mai agresivi și mai competitivi. între grupurile aduse în contact, conflictul a escaladat rapid și abrupt, ajungîndu-se chiar la agresiuni fizice nemijlocite. Astfel, în înfruntările directe, "Red Genie" a cîștigat disputele reciproce parțiale, dar au fost învinși în competiția sportivă finală. în acest moment al înfruntării, băieții grupului "învins" au recurs la furturi și agresiuni fizice, iar la un moment dat au decis chiar să
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
între grupurile aduse în contact, conflictul a escaladat rapid și abrupt, ajungîndu-se chiar la agresiuni fizice nemijlocite. Astfel, în înfruntările directe, "Red Genie" a cîștigat disputele reciproce parțiale, dar au fost învinși în competiția sportivă finală. în acest moment al înfruntării, băieții grupului "învins" au recurs la furturi și agresiuni fizice, iar la un moment dat au decis chiar să fure cuțitele din bucătăria taberei și să-i atace pe cei din "grupul dușman", ajungîndu-se la adevărate "lupte de stradă". Intervenția
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
asociată cu integrarea distinctă a unei experiențe istorice de ruptură (precum experiența comunistă și "cotitura" constituită de Revoluția din decembrie 1989) va genera sau nu o schimbare atitudinală majoră, reflectată într-o serie de trăsături de personalitate. Pentru examinarea acestei "înfruntări" simbolice între cele două modele explicative, am selectat probele evocate, iar primul nivel al realizării designului cercetării a grupat o serie de atitudini fundamentale implicite: față de integrarea în rețelele sociale (interdependență independență INT-IND), față de sine și reușita de sine (stima
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
puteri europene, deoarece, până la Conferința și Tratatul de la Londra din martie 1883, ea va rămâne neschimbată, pricinuind astfel multe necazuri tânărului stat independent român (s.n.). Sintetizând în linii generale opera Congresului de la Berlin, putem afirma că el a reprezentat arena înfruntării celor două mari puteri rivale: Rusia și Marea Britanie, aceasta din urmă doritoare de a modifica prevederile Tratatului de la San Stefano și de a stopa înaintarea rusă spre Constantinopol și consolidarea influenței acesteia în Balcani prin crearea unei "Bulgarii mari", cât
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
atât mai mult cu cât deja comerțul exterior al României fusese lezat, iar "începuturile existente de industrie mare reduse aproape la imposibil 40" de convenția navală româno-austro-ungară din 1875. Pe tot parcursul acestei confruntări, diplomația britanică a urmărit cu pasivitate înfruntarea dintre București și Viena, făcând în cele din urmă jocul monarhiei habsburgice. Politica danubiană antirusă a monarhiei bicefale coincidea cu planurile sale de stopare a influenței Sankt Persburg-ului spre Balcani și de curmare a înaintării Imperiului țarist spre Constantinopol și
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
poate realiza decît printr-o asemenea îmbinare fericită a diversității culturale. XVI Scriitorii irlandezi și tentația politicului Scriitorii irlandezi au fost dintotdeauna implicați în realitatea complexă a insulei lor, iar secolul al XX-lea, cu tot cortegiul sau de violențe, înfruntări intestine, războaie coloniale și războaie civile, confruntări convenționale și guerile sîngeroase, a reprezentat vîrful icebergului problemei irlandeze (care nu a fost rezolvată în mod acceptabil decît odată cu Acordurile din Vinerea cea Sfîntă din 1998, dar și aceste documente sînt implementate
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
felul acesta ajungem să-i urâm pe cei care ne ajută prea mult. Un sens posibil pentru sentința "Mai binele e dușmanul binelui": o societate extrem de bine organizată conduce la însingurarea membrilor ei deoarece anulează șansa prieteniilor cristalizate tocmai pe seama înfruntării eficiente a factorilor aleatori. Prietenia solicită o formă de privilegiere a unui semen în detrimentul socialului. * Schimbarea pe care o produce teoria evoluționistă este una a orizontului de sens: omul trebuie să se compare cu toată lumea viului; privirea pe care o
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
accentul de apogeu dramatic și acel climat special, de superioară „teatralitate”, care marchează distinct finalul: distinct, dar pe temelii consolidate progresiv în articularea epică a textului, care conferă forță sfârșitului și o credibilitate substanțială. Soluția sadoveniană a ieșit, indubitabil, din înfruntarea unor riscuri estetice de felul celor discutate: însă a făcut-o cu o subtilitate viguroasă, nu evitând ciocnirea de asemenea îndoieli și mefiențe, ci primind „provocarea”, „pariul” etc. și câștigând. Caragiale, în Năpasta, a forțat; Sadoveanu, în Baltagul, nu. Drumul
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]