1,889 matches
-
Se auzi ca un nechezat râsul lui Turculeț. Ajunseseră la un loc unde albia râului se lățea, era un fel de vad, iar pe malul celălalt se făcea un drum care intra în pădurea Cotrocenilor. — Să trecem dincolo, să ne înfundăm în lăstăriș, oprim caii, îi țesălăm ca să se usuce și-ți spun ce am de spus, că nu rabdă... Drumul, un fel de scurtătură, nu era deloc curățit, primăvara încă nu înfrunzise lăstărișul și crengile lăsate făceau anevoie călăritul. Opriră
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de la mânăstire la mânăstire, să afle de la credincioșii întâlniți pe cale dacă peste vreun popă se abătuse vreo nenorocire care să-l facă să nu poată sluji deniile și Sfânta Liturghie a Învierii. Și dacă afla una ca asta, bucuros se înfunda în acel loc uitat de lume și slujea cuvioșia sa, cântând cu glas îngeresc psalmii și cântările ca să nu lase credincioșii fără cuminecătură și fără amintirea Paștelui aceluia. Și sta la datorie păzind turma lui Hristos până ce vlădica hirotonisea popă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Am mai adăuga o a treia orientare de anchetă celor abia enunțate: reprezentările sociale ale populațiilor care nu sînt afectate sau implicate în lupta împotriva excluderii. Tocmai în aceste grupuri sociale puțin implicate am putea găsi reflexe psihosociale și ideologice, înfundate în istorie și în memoria colectivă, care se declanșează mai ușor în fața unor entități necunoscute sau greșit înțelese și de care factorii de decizie politică sau administrativă pot ține cont. 3.3.2. RS a sărăciei: abordare descriptivă În timpul unei
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
lungul lui și grămezi de pietre ce așteaptă un cilindru compresor asta-i tot66. Abia ieșit din Giurgiu, echipajul nostru se și avânta peste câmpuri, bărăganuri, coline, grabene, râpi, puhoaie și păduri. În eternele noroaie ale Valahiei, poștalionul nostru se înfundă până la butucul roții, iar căluții, până la pântece; bravele patrupede, îmboldite de vocea unui surugiu ager (un ungur), își sporesc eforturile în momentele dificile; șleaurile se rup, sunt reînnodate; atelajul nu se descurajează niciodată și ne scoate din toate încurcăturile; abia
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
dealurilor, se ciocnesc deasupra capetelor noastre și produc un întuneric profund. Fulgerele, loviturile de trăsnet se succed fără de răgaz; vântul suflă cu furie; mari cantități de grindină și de apă înghețată ne inundă. Drumurile erau desfundate din cauza torentelor, roțile erau înfundate în noroi până la butuc, caii refuzau să-și facă datoria și nu ne scoteau dintr-un făgaș decât pentru a ne băga în altul; surugii erau orbiți de fulgere și de grindină; apa ne șiroia pe corp și se aduna
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
o pot salva. Iată un mijloc puțin cunoscut pentru a-i face pe hoți să dea înapoi ce au furat; acesta e de resortul popii. Foarte puținii săteni care au adunat o mică agoniseală o ascund cu grijă și o înfundă de obicei sub capul patului. O companie de infanterie ajunge într-un sat deoarece schimbă garnizoana. Casa parohială nu e scutită de adăpostirea militarilor, iar camera popii e ocupată de sergentul major. Acesta era o persoană foarte experimentată, foarte la
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
unui crater tăiat în con răsturnat. Neofitul se înfioară, scuturat de frison. Lumina pâlpâindă a lămpii transformă pereții milenari de piatră, în pereți de oțel. Pas cu pas, caută raționamentul apt de a ajunge la țelul dorit. O scară se înfundă în neguri de infern. Groaza îl cuprinde. Coboară. Rațiunea îi dă sfat patern. Intră într-un puț secret numit, puțul fatalității implacabile. Ajunge într-o situație la culme, disperă. La stânga o crevasă. Descoperă drumul și merge sigur de el spre
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
arate pe noi, cei normali, cu degetul la tâmplă. Tocmai ei, despre care afli, azi despre unul, mâine despre altul, că și-a omorât nevasta, că a fost internat pentru reale turburări de comporta- ment pricinuite de sifilis, că a înfundat pușcăria, sau a ajuns pe cea mai umilă treaptă în profesiune din pricina beției sau a vreunei muieri oarecare... De ce îmi plăcea istoria? Fiindcă aveam sentimentul că trăiesc de atunci, de pe vremea egiptenilor și asirienilor. Aveam cincisprezece ani, dar îmi simțeam
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
coincidență prea mare. Trebuie să însemne ceva. MARIN, CARE ERA CRISPAT DE DURERE, SIMȚI NEVOIA SĂ SPUNĂ: "POATE CĂ EL ERA CHIAR ȚINTA". ÎȘI REPRIMĂ ÎNSĂ IMPULSUL ȘI SE MULȚUMI SĂ ÎNTREBE: \ ȘI DACĂ NU APARE? \ ÎN ACEST CAZ SE ÎNFUNDĂ ÎNCĂ O PISTĂ. MARIN ÎNCUVIINȚĂ. DE FAPT ERA INUTIL SĂ I SE SPUNĂ CEVA ATÂT DE EVIDENT, DAR DUREREA ÎI ÎNVĂLUIA MINTEA ÎNTR-UN FEL DE CEAȚĂ, CARE ÎI MICȘORA AGERIMEA OBIȘNUITĂ. AUZI LÂNGĂ EL VOCEA CONSILIERULUI: \ Sunt dovezi care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
tine, da’ tu să ai grijă, hăi. Ascultă ce ți-oi spune eu să faci. Saveta simți că o lăsau picioarele, iar ochii căutau a întuneric. Se lăsă cerul roșu, iar frigul aducea pe gospodari în case. Porcii erau bine înfundați în paie, iar din poiată nu se auzea nici un zgomot. Liniștea îi amorțise trupul. Se întinse în pat. O cuprinse visul și o purta în brațele sale. - Savetă, da’ tu vrei să te măriți? - Apoi de, tătucă, știu și
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
anume, rosti câteva vorbe în'limba aceea pe care Janine o auzise toată viața fără să ajungă s-o înțeleagă. - Ce s-a întâmplat? întrebă Marcel. Șoferul spuse, în franceză de astă dată, că fără doar și poate s-a înfundat carburatorul cu nisip, și Marcel blestemă încă o dată acele locuri. Șoferul râse, arătându-și toți dinții. Îi asigură că nu-i vorba decât de un fleac și că va desfunda pe dată carburatorul, după care își vor putea vedea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
vorba decât de un fleac și că va desfunda pe dată carburatorul, după care își vor putea vedea de drum. Când deschise ușa mașinii, vântul rece se năpusti înăuntru, înțepându-le obrajii cu mii de fire de nisip. Arabii își înfundară nasul în burnusuri, ghemuindu-se cât puteau de bine. - Închide ușa, urlă Marcel. Șoferul râse și se urcă în mașină. Luă pe îndelete câteva scule de sub tabloul de bord, apoi, fără să închidă ușa, dispăru din nou în ceață, undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
ridicase capul nici măcar o singură dată. - Bun venit, spuse Daru, când cei doi ajunseră în fața școlii. Intrați să vă încălziți. Balducci coborî greoi de pe cal, ținând întruna capătul frânghiei. Îi zâmbi învățătorului pe sub mustățile zbârlite. Ochii lui mici și negri, înfundați sub fruntea arsă de soare, și zbârciturile din jurul gurii îi dădeau o înfățișare atentă și sârguincioasă. Daru duse calul de căpăstru în magazie și se întoarse la cei doi oameni care-l așteptau acum în școală. Îi pofti în camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
știe bine de ce, își simțea sufletul nespus de pustiu și de vulnerabil. În acea clipă, de partea cealaltă a școlii, prizonierul tuși. Daru îl ascultă, aproape fără voie, apoi, furios, azvârli cu o piatră, care șuieră prin aer și se înfundă în zăpadă. Crima prostească a acelui om îl revolta, dar ar fi păcătuit împotriva onoarei dacă l-ar fi predat. Gândul acesta era de-ajuns pentru a-l face să se simtă umilit până la nebunie. Îi blestema pe ai săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
cerul spongios. Se auzea clipocitul apelor grele sub bac și, de pe cele două maluri, în răstimpuri, chemarea broaștelor sau ciudate țipete de păsări. Uriașul se apropie de șofer. Acesta, mic și slab, sprijinit de unul din stâlpii de bambus, își înfundase mâinile în buzunarele unei salopete, cândva albastră, dar care acum era îmbâcsită de praful roșu ce le scrâșnise toată ziua între dinți. Cu un surâs fericit pe fața lui tânără dar plină de zbârcituri, privea, fără să vadă, stelele istovite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
zbârcituri, privea, fără să vadă, stelele istovite ce mai pluteau încă pe cerul umed. Dar țipetele de pasăre se auziră mai limpede, amestecate cu niște cârâituri necunoscute și, aproape în aceeași clipă, cablul începu din nou să scârțâie. Negrii își înfundară prăjinile și bâjbâiră, cu mișcări de orbi, în căutarea fundului. Omul se întoarse către malul pe care-l părăsiseră. Era acoperit de noapte și de ape, nemărginit și sălbatic, ca și continentul de arbori ce se întindea dincolo de el, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
sprijini de fotoliul femeii, pipăi marginile de lemn, pervazul, închizătorul ferestrei, toate erau la locul lor... totuși strănuta, parcă și cu plăcere. Nasul aprins de vinișoare roșii devenise moale, apos. Băga și scotea când o batistă, când alta din buzunare, înfundându-și obrazul în ea, cu pumnii strânși. Dezarticulat de convulsii, rușinat. Femeia văzu, prin fereastră, lumina tot mai cenușie, subțiată. Trecuse, poate, nu-și dădea seama, mult timp. Fragilul bărbat își regăsi cu greu și după multe chinuri suflul. Pierduse
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
distilându-și veninul, puterile, subțiindu-le, pregătindu-le pentru aventurile unei noi zile. Primul venit : modestul domn Pasăre. Ochii micuți, gămălii negre. Chelia ca o farfurie. Aceiași pantaloni negri, lucioși. O găsește pe doamna Mitulescu la locul ei, cu capul înfundat în palme. Al doilea venit al acestui început de săptămână : tânărul inginer A.P. Insomnie, cine știe, sau o fi dormit adânc, trezindu- se devreme, într-o dispoziție de lucru, mai harnic decât altă dată ? Inginerul se așază pe locul său
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Asta-i, nu putem face nimic... La tranzistorul din colț se transmite muzică patriotică, la cel din fundul sălii o emisiune de versuri. Filatelistul arată vecinului scrisoarea de la un colecționar. Doamna veselă și grasă se întoarce roșie de la telefon, se înfundă în taburetul înalt, privirea coborâtă, plânge încet. Colegul din stânga reînvie la loc, se așază, se întoarce spre vecin. Îi spune că după meciul pierdut întreaga Brazilie a plâns. Fanatism mistic, dar real. — Poate ar trebui luat în serios... Vecinul ridică
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
cu luciri de oțel. Lutul ud, frământat de ploile toamnei, se agăța de cizmele locotenentului și plescăia la fiece pas. Bolta de nouri parcă stătea să cază pe pământul amețit de întunericul fără margini. Apostol Bologa, cu casca de fier înfundată pe cap, strâns în ulancă blăniță, cu gulerul ridicat, înainta cu băgare de seamă, ferindu-se de băltoace, cu barba în piept. Inima îi bătea atât de năvalnic, că nici nu simțea plesniturile ploii. Cunoștea drumul și terenul. De vreo
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
și pătrunzător, și parcă te ocăra chiar când glumea. Apostol se înclină ușor strângând mâna generalului și pe urmă îi povesti amănunțit, în fraze scurte, seci, militărește, cum a distrus reflectorul. Vorbind însă, băgă de seamă că nările generalului sunt înfundate cu păr și se gândi că trebuie să sforăie urât noaptea și că nu l-a mai văzut de la execuția cehului. Karg îl ascultă cu luare-aminte, dând din cap și măsurîndu-i uneori, cu priviri mulțumite, de sus până jos; apoi
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Se îngrozi. Groparul îl sărută pe obraji, apăsat, cu buzele și mustățile ude. ― La o parte! răcni pretorul, spăimântat, ridicând brațele. Apostol se urcă pe scaun și se lovi cu capul de ștreangul ce atârna de sus. Pălăria i se înfundase pe ochi. O scoase și o aruncă în groapă. În aceeași clipă izbucni un plâns gros, disperat, nestăpânit. "Cine plînge?" se gândi Bologa. Klapka se bătea cu pumnii în piept. Atunci Apostol fu împresurat de un val de iubire izvorâtă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
-n lume? mii de generații, "Popoare mândre sau obscure nații "De mult periră și pe-a lor cenușă "Trăiește... cine?.. ei! înmormîntații. "Moarte și viață, foae-n două fețe: "Căci moartea e isvorul de viețe, Iar viața este râul, ce se-nfundă "În regiunea nepătrunsei cețe. "Femeia goală, cufundată-n perne, "Frumsețea ei privirilor așterne; Nu crede, tu, că moare vre o dată "Căci e ca umbra unei vieți eterne. "Iubirea ta-i viață - a ei iubire "E viață iar și iar de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
inimi care nu știu să oxigeneze o iubire. Arta vrea să ne facă mai buni. Dar nu-i prea merge!. Din sufletul meu au plecat aproape toți. Iar cei buni nu s-au mai întors. Viață pasivă este principalul drum înfundat spre frumusețe. Insuportabilă, ca orice viață lipsită de examene. Din zvăpăiata dorință de zbor din copilărie, rămâne la bătrânețe o anemică speranță de mers. Nu-mi pot scoate viața la raport. Pentru că are foarte mulți nasturi lipsă. Și vegetarienii se
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
lui Iov. 12. V-am dat toată luarea aminte; și iată că nici unul din voi nu l-a încredințat, nici unul nu i-a răsturnat cuvintele. 13. Să nu ziceți însă: În el noi am găsit înțelepciunea; numai Dumnezeu îl poate înfunda, nu un om!" 14. Mie nu mi-a vorbit de-a dreptul, de aceea eu îi voi răspunde cu totul altfel decît voi. 15. Ei se tem, nu mai răspund! Li s-a tăiat cuvîntul! 16. Am așteptat pînă și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]