1,779 matches
-
nu la suratele lui și... s-a apucat de pescuit, adică, după obiceiul păsărilor de baltă, să caute cu ciocul prin apa mică larve, icre și peștișori. Cum între timp, lansasem în apă cu toții tot ce aveam la noi, eram îngrijorați că ne-ar putea încurca firele de nailon. - Nici o grijă, ne-a liniștit moșul, cunoaște regulile nescrise ale pescuitului sportiv mult mai bine decât mulți alții ca noi, oamenii. Și așa a și fost, nu ne-a stânjenit cu nimic
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
știți să-i țineți lângă voi mai abitir pe cei ce cârtesc decât pe cei ce vă sunt supuși. Să mergem. La prânz domnul nu mâncă mai deloc. De băut nici atât. Doamna îi arunca din când în când o privire îngrijorată. Fusese chemată și doamna Stanca la masă, lucru cu totul neobișnuit, pentru că domnul mânca de obicei doar cu beizadelele și cu dregătorii cei mai apropiați. Din ochi, cele două femei se înțeleseră că ceva nu este în ordine, așa că Stanca
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
minut scurs. Fiecare simțea nevoia să-și spună părerea, să se facă auzit. Și părerea tuturor era că vodă nu fusese chemat de sultan cu gând bun. Brâncoveanu, pe tronul lui, se simțea izolat de ceilalți, îi vedea agitându-se îngrijorați, dar îi și auzea vorbind despre el cumva la persoana a treia, parcă încercând să se scuture de orice implicare. Simțea cum îi ard obrajii, o durere binefăcătoare îl țintuia în jilțul domnesc, simțea că nu poate să se ridice
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
68. James Dobson, a cărui emisiune de radio este ascultată de milioane de oameni din zeci de țări, a catalogat conferința drept "cea mai mare amenințare la adresa familiei care a existat vreodată în istoria lumii"69. Conform declarațiilor organizației Femeile Îngrijorate din America, "Hillary Rodham Clinton a venit la Conferința Femeilor cu un avion plin de lesbiene și feministe radicale"70. În realitate, am călătorit în același avion cu ea. De altfel, principalele priorități ale noastre și ale celor mai mulți dintre delegați
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
Deși amploarea lor a fost diferită, aceste acte de teroare erau similare din punct de vedere al pasiunilor pe care le-au stârnit și al imaginilor pe care ni le-au imprimat în memorie: fum, fețe pline de sânge, salvatori îngrijorați, rude plângând în hohote, lumânări aprinse și mormane dezolante de flori. Așa cum era de așteptat, tragediile i-au apropiat pe americani și europeni, dar această solidaritate a fost eclipsată de certuri. Liderii au căzut de acord asupra obiectivului urmărit prevenirea
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
factorii de decizie americani sunt deseori acuzați că neglijează Africa, am vizitat acest continent de șapte ori în perioada în care am lucrat pentru guvern, oprindu-mă în aproape douăzeci și patru de țări, inclusiv în Sudan, în primăvara anului 1994. Eram îngrijorată, pentru că aceasta era prima mea misiune diplomatică pe lângă un guvern considerat ostil. Totuși, grupul nostru a fost întâmpinat destul de corect de președintele Omar al-Bashir, un fost ofițer militar care venise la putere cu câțiva ani în urmă printr-o lovitură
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
avu loc un fapt destul de grav. Un convoi de arme, plecat de la manufactura din Tula (Rusia) cu destinația Serbia, traversa Principatele. Armele se îndreptau spre Turnu-Severin (Mica Valahie), iar de aici ele trebuiau să treacă Dunărea. Înalta Poartă se arătă îngrijorată. Sultanul amenință cu trimiterea a 30 000 de oameni în Principate și a tot atâția în Serbia pentru a se opune trecerii armelor. Domnitorul Cuza adună în mare grabă câteva trupe pentru a proteja litoralul. La inițiativa agenților Angliei și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
După plecarea lui, mama ne învață cum să facem decorațiuni pentru hanuka cu sclipici, lipici și celofan colorat. Mama a fost profesoară de arte. Le lipim pe geam ca să semene cu vitraliile evreiești. Sînt priceput la asta, dar mama pare îngrijorată. Văd asta în ochii ei. Figura 2 "Keynahora", spune ea în idiș, ceea ce înseamnă: Ochiul Rău să te ferească. "Ai mîini de chirurg, Keinahora, iar la sfîrșit de săptămînă poți fi artist". Această povestire, ca și pictura din care face
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
băiatului iese la iveală: majoritatea celor care au citit această carte cunosc situația, cu atracțiile și lipsurile ei, din experiență sau nu, din trecut sau prezent. Capitalizarea ironică: "A fost profesoară de Arte", care presupune reflexia scriitorului adult, umple ochiul îngrijorat al mamei cu un dublu trecut. Confruntarea care se construiește subtil nu este doar una între părintele dominator și copilul neajutorat, ci se hrănește și din sacrificiul mamei care renunță la propria carieră, situație similară cu ceea ce nu va accepta
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
act al focalizatorului extern. Privirile celor patru figuri reprezentate evidențiază focalizarea internă ce ajută la construcția fabulei. Doi dintre putti schimbă priviri cu Alegoria Artei, reflectînd astfel, în povestirea înrămată, confruntarea dintre mama și fiul din textul lingvistic: "mama pare îngrijorată. O citesc în ochii ei". Putto 3 nu privește către spectator, așa cum ne-am aștepta, ci departe în zare, în afara cadrului picturii, de parcă ar prezice viitorul copilului de șase ani. Această privire poate fi ușor interpretată ca o dublă focalizare
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
unde tatăl cîntă la Bar Mitzvah. Procesele sînt schimbări ce apar în, prin intermediul și printre obiecte; cu alte cuvinte, evenimentele. În povestirea noastră, atunci cînd sora îl face pe băiat să-și descopere fața din spatele mîinilor ridicate; plecarea tatălui, remarca îngrijorată a mamei. Cuvîntul proces accentuează ideea de dezvoltare, succesiune, schimbare și interrelație între elemente. Atît obiectele cît și procesele sînt indispensabile construcției fabulei. Ele nu pot opera unele fără celelalte. 2: Evenimentele Selecția Evenimentele au fost definite în acest studiu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Preda artele" împlică o perioadă lungă de timp: între momentul în care "preda artele" și situația curentă, în care mama nu se ocupă decît de gospodărie. Între încercarea surorii de a-l speria pe băiat acoperindu-și ochii și remarca îngrijorată a mamei, pauza de narațiune este indicată prin expresia "după cină". În al patrulea rînd, locațiile la care au loc evenimentele pot conduce de asemenea la formarea unei structuri. În concordanță cu fabula în chestiune, folosirea unor locații contrare poate
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
patului se zbenguia levitând, o luminiță galben strălucitoare, care se îndrepta fulgerător spre ferestră ieșind afară penetrând sticla groasă de cinci milimetri. A doua zi inginerul povesti soției sinistra peripeție nocturnă. -Dragul meu ce să spun!Sunt stupefiată și foarte îngrijorată. Ar fi bine să mergi la medic. Asemenea fenomene, par a fi desprinse din filmele de groază. Sinistre, lugubre. -Voi consulta un medic, dar amintește-ți vechimea casei. Are o sută de ani. Nu cunoaștem întâmplările petrecute sub acest acoperiș
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
avea să iasă, dacă lucra în schimbul doi, avea să vină, mi-a explicat portarul. Nu mi-am dat seama nici când s-a făcut ora trei, nici când a venit. M-am pomenit apucat de braț. I-am văzut chipul îngrijorat: - Ce e cu tine, zise. Nu mai trăiesc cu Ilie. S-a întîmplat ceva? - Nu s-a întîmplat nimic, i-am răspuns eu ferm, înțelegînd într-o clipă că își închipuia că m-o fi trimis frati-meu. A înțeles
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
strigat intră, dar fără să se ridice. Intră o pereche. Bărbatul șters, dar femeia, o brunetă, era de o frumusețe curioasă, între vampă și intelectuală, ceva fascinant. Ea se duse drept la Miron, se așeză lângă el pe pat și, îngrijorată, îl întrebă ce are. Îi puse mâna pe frunte și îl întrebă dacă n-are un termometru, fiindcă i se părea că îi ardea fruntea. Miron răspunse că are 37 cu 2-3, i se întîmplă adesea să aibă aceste stări
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
eram. Am luat un taxi și am mers la o rudă În Voluntari, unde stătusem Înainte de a mă muta la Nelu. A doua zi nu am putut merge la serviciu, nu am avut putere. Colegii m-au căutat la telefon, Îngrijorați; nu știau nimic despre mine. Cu ultimile puteri, a treia zi am ajuns la serviciu și le-am povestit totul, fără opreliști, știau de intenția mea de a mă căsători cu Nelu. Am fost Înconjurată cu dragoste și căldură de
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
dintr-o convingere liberă... Apostol, în sufletul său, credea că cel mai bun lucru ar fi să ignoreze războiul, ca ceva anormal. Da, dar dacă mâine va fi chemat și el în armată? ― Vezi, dragul mamei, îi zise doamna Bologa, îngrijorată, dacă ne ascultai pe noi și te duceai la teologie, azi ai fi preot și nici capul nu te-ar durea de războiul lor... Pe când acuma, Dumnezeu știe... Mai mult ca să se ispitească pe sine însuși, Apostol răspunse: ― Zilele acestea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
frică până ce, cu o lucire de fericire nestăpânită, se poticniră. Pe peron, în același loc unde rămăsese, ca și cum vreme de patru săptămâni nici nu s-ar fi clintit de acolo, stătea Ilona, scormonind, cu priviri din ce un ce mai îngrijorate, prin toate vagoanele, pe rând, încît fața ei, în încordarea așteptării, părea mai aspră și slăbită. Apoi deodată, zărind pe Bologa, i se aprinse în ochi o flacără sălbatică, și buzele îi încremeniră într-un surâs speriat... Apostol Bologa sări
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
venise din capul ei la mine... Domnii de aici hotărâseră să-ți trimită un preot militar, de altfel tot slujitorul Domnului... Ne-am rugat cu toții și am înduplecat pe domnul căpitan să fie milostiv... ― Părinte! zise deodată Apostol, grăbit și îngrijorat. Am vrut să scriu mamei și uite, colo, hârtia neîncepută... n-am fost în stare... din pricina... Vestește-o tu, Constantine, pe urmă, după ce voi fi... după ce... Spune-i tu cum am... Să aibă grijă de logodnica mea... să aibă mare
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
s-a întậmplat cu el astă-noapte, dar sper să se liniștească. Ortansa suspină adậnc. Își vedea feciorul din zi în zi mai abătut, mai slab, mai împovărat de griji și de supărări. - Yoane, ce-o să se întậmple cu tine? întrebă îngrijorată femeia. Dar Yon nu se grăbi să răspundă. Într-un tậrziu, cu privirile pierdute parcă în hăul durerii, mărturisi: - Mă cheamă la ea în fiecare noapte!... Mă așteaptă acolo!... Femeia începu să plậngă: - Măi, băiatule, măi! Te chinuie duhurile necurate
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
însă era obosit, încet gândurile se răvășiră, dansând cu mulțimea de licurici și greieri grăbiți să prindă aeronava de pe portalul 17! Glasul bunicii se pierdu citindu-i o poveste complicată la microfon... Atac la frontiere Radu, comandantul aeronavei se gândea îngrijorat; ceilalți nici nu bănuiau prin ce pericol treceau... o gaură neagră de mărimea unui năsturaș se apropia cu de trei ori viteza luminii! Dezastrul era cu atât mai mare fiindcă oricine știe... dezastrul care urmează e invers proporțional cu mărimea
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
pași îi prinde mânuța și-o întreabă, - Mioara, ce făceai cu lemnul ăsta? - Eu dădeam na-na lui bebe că nu mănâncă ! De ce o supără pe mama ? Părinții nici nu mai au putere să râdă sau să se sperie, sunt din ce în ce mai îngrijorați, dar ce pot face? Este Crăciunul. Slujba la biserică s-a terminat de mult; curând întunericul va pune stăpânire peste întreaga suflare; afară este un ger aspru și fulguiește. Orașul pare mai tăcut. Cei doi bărbați nu mai au speranțe
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
sînge" naționale, reprezintă, în ambele cazuri, o angoasă acută în fața viitorului, o nevoie patologică de refugiere în trecut. Astăzi eu, omul matur, vin zilnic în contact cu evenimentele prin intermediul mediilor de comunicare în masă. Urmăresc știrile la televizor consternat și îngrijorat. Cât de departe sânt acum de mine adânca reverie a copilăriei (spațiu pur oral, în care trăiam prin vocea mamei poveștile despre niște Balcani binecuvântați de Dumnezeu, ținut feeric în care leul și gazela trăiau în veșnică armonie), ca și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
CAPITOLUL I De patru nopți, neamurile negre așezate în oazele dintre marele deșert și valea rodnică a fluviului Hapi își pierduseră liniștea. Sunetul îngrijorat al tobelor de la miazăzi arăta că nici celelalte neamuri nu mai trăiau ca odinioară. Dacă numeri patru nopți îndărăt și te gândești la viața lor dinainte, e drept, adevărata liniște tot n-o vei găsi. La miazănoapte sunt așezați statornic
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
mai bine. Strigă: - Auta, apă... a leșinat! Auta tălmăci repede, sculîndu-se, iar străinul cu înfățișare feciorelnică veni cu un fel de minge legată de o cutie înaltă, și plimbă mingea în dreptul inimii bătrânului un răstimp. Tefnaht și Auta o urmăreau îngrijorați. Dar bătrânul își veni în fire și zâmbi, zicînd: - Auta, fiule, adu-mi apă să beau. Sclavul porni spre ușă, tălmăcind străinilor din mers după ce se duce. Tefnaht îl opri: - De ce pleci? Ia apă de la ei! Ajuns lângă ușă, Auta
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]