4,562 matches
-
au fost distruse până la temelii. După insuccesul din Italia, Droctulf a fost solicitat să lupte în Balcani și Tracia, pentru a respinge incursiunile slavilor și avarilor care pe atunci asediau Adrianopol (586). Bizantinii i-au conferit dreptul de a fi înmormântat în Bazilica Sân Vitale din Ravenna.
Droctulf () [Corola-website/Science/324724_a_326053]
-
familia Lahovary, la Sinaia. Simținduși sfârșitul, le-a cerut celor care-l Îngrijeau să-l Îngroape acolo, În pământul liber al țării, unde să poată aștepta Împlinirea visului de-o viață Întregirea neamului românesc. În august 1911 a murit, fiind Înmormântat la Sinaia. La căpătâiul său stă scris: ,, Aici doarme Badea Cârțan, visând la Întregirea neamului său”. <endnotelist> 1. „Mama trăiește, tata e mort de trei ani, Însurat n-am fost. 17 ani am fost cioban, am păzit pe Bărăgan câte
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
Statului Israel. În vara anului 1951, la 79 ani, a luat cuvântul la Congresul sionist de la Ierusalim, binecuvăntându-i pe participanți, ca unul din ultimii dintre Congresiștii de la Basel din 1897: Meir Ebner a decedat în anul 1955 și a fost înmormântat în Cimitirul Nahlat Itzhak din orașul Givatayim.
Mayer Ebner () [Corola-website/Science/320640_a_321969]
-
cu coturile și cu mori pe Moldova”, ultimele două fiind dăruite ulterior mănăstirii Probota. A deținut dregătoria de pârcălab până la 4 aprilie 1545, când a fost înlocuit de Borcea și Sturza. Nicoară Hâra a murit înainte de 17 septembrie 1545, fiind înmormântat în pronaosul Bisericii „Sf. Nicolae” a Mănăstirii Probota. Ca urmare a faptului că a murit fără urmași, averea sa a trecut în posesia descendenților lui Ion și Gherman (frații mai tineri ai lui Nicoară). Pârcălabul Nicoară Hâra (Hârovici) a construit
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
găseau următoarele rânduri despre zborurile lui Vlaicu: La 13 septembrie 1913, în timpul unei încercări de a traversa Munții Carpați cu avionul său Vlaicu II, s-a prăbușit în apropiere de Câmpina, se pare că din cauza unui atac de cord. Este înmormântat în cimitirul Bellu din București. În anul următor prietenii săi Magnani și Silișteanu finalizează construcția avionului Vlaicu III, și cu ajutorul pilotului Petre Macavei efectueaza câteva zboruri scurte. Autoritățile vremii interzic continuarea încercărilor; în toamna anului 1916, în timpul ocupației germane, avionul
Aurel Vlaicu () [Corola-website/Science/297363_a_298692]
-
cu Bertha von Lothringen (d. după 1162), din 1134. A doua să căsătorie a fost cu Maria de Boemia după 1141, care era fiica ducelui Sobeslav I de Boemia. Herman a avut următorii copii: Herman al III-lea a fost înmormântat în mănăstirea augustiniana din Backnang.
Herman al III-lea de Baden () [Corola-website/Science/328517_a_329846]
-
al colectivului de cercetare al Centrului din Ierusalim pentru probleme publice și statale. El a fost căsătorit cu Vera Ayal, originară din Ungaria, și a avut două fiice, Dafna și Mihal. Meir Rosenne a murit in aprilie 2015. A fost înmormântat la Cimitirul Kiryat Shaul din Tel Aviv.
Meir Rosenne () [Corola-website/Science/334172_a_335501]
-
mințile rătăcite, îl înjunghie mortal pe căpitanul Petrea și apoi se sinucide. Cu acest prilej, Nicoară află de la asaulul cazac Elisei Pokotilo și de la presvitera Olimbiada că bătrânul oștean era tatăl fraților Potcoavă. Cei doi luptători (tată și fiu) sunt înmormântați două zile mai târziu lângă biserica de lemn Sfântul Nicolae cel Sărac de sub dealul Copoului, organizându-se tot atunci și pomenirea lui Ion-Vodă cel Viteaz. După ospățul domnesc, Nicoară Potcoavă anunță că renunță la domnie și se întoarce la Pragurile
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
află și morminte ale unor membri ai familiei ctitorilor, între care poetul Sandu Tzigara-Samurcaș (1903-1987). În spatele bisericii se află cenotaful căpitanului Valter Mărăcineanu, căzut pe câmpul de luptă la Grivița, în timpul războiului de independență a României. În curtea bisericii sunt înmormântați, de asemenea, ziaristul progresist Alexandru Beldiman și actrița Frosa Sarandy. Întreg cimitirul mănăstirii este clasat monument istoric, fiind înscris în Lista monumentelor istorice 2004 - Județul Ilfov la nr. crt. 700, Cod LMI 2004: IF-IV-a-B-15274.02. Trei dintre mormintele din cimitir
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
urmă. Însă în scurt timp regele este asasinat de unul din fiii săi care îi succede, iar cu administrarea tezaurului regatului este numit chiar Ahiacar, nepotul lui Tobit. La masa festivă ocazionată de reîntorcerea din pribegie, Tobit continuă binefacerile și înmormântează, conform doctrinei evlavioase evreiești, un condamnat la moarte din neamul său israelit. Rămas orb datorită faptului că niște vrăbii "au lăsat necurăție" în ochii lui, Tobit rămâne sub îngrijirea lui Ahiacar. Ajuns la limita sărăciei, Tobit și-a reamintit că
Cartea lui Tobit () [Corola-website/Science/321002_a_322331]
-
facultate pentru a se căsători cu el. Cuplul a avut patru copii împreună, David James ("Jamie"), Shauna, Amy Redford și Scott Anthony Redford. Scott, primul lor născut (născut la 1 septembrie 1959 și decedat la 17 noiembrie 1959) a fost înmormântat la cimitirul din Provo City, statul Utah. Lola și Robert au divorțat în 1985. Cei doi au cinci nepoți, Dylan și Lena Redford (copiii lui Jamie), Mica și Conor Schlosser (copiii fetei lor Shauna) și Eden August (Amy). În iulie
Robert Redford () [Corola-website/Science/308893_a_310222]
-
cartea cu titlul "Le Moine et le Philosophe" (1997). A doua soție a fost jurnalista Claude Sarraute, fiica cunoscutei scriitoare Nathalie Sarraute. J.-F. Revel a decedat în noaptea de 30 aprilie 2006, în spitalul "Kremlin-Bicêtre" (Val-de-Marne) și a fost înmormântat în cimitirul "Montparnasse" din Paris.
Jean-François Revel () [Corola-website/Science/302616_a_303945]
-
i s-a permis accesul în cetate de către mama sa, relatată de Ion Neculce în ""O samă de cuvinte"", nu este adevărată din punct de vedere istoric. Mama lui Ștefan cel Mare, Doamna Oltea, murise în anul 1465 și fusese înmormântată în Biserica "Sfântul Nicolae" din Poiana Siretului. Pe piatra sa tombală adusă în anul 1904 la Mănăstirea Probota este următoarea inscripție: ""Acesta este mormântul roabei lui Dumnezeu Oltea, mama domnului Io Ștefan Voievod, care a murit la anul 6973 (1465
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
s-a bucurat de respectul acestuia. Probabil că a murit la Amarna și a fost îngropată acolo în necropola regală a lui Akhenaton, dar mumia sa nu a fost descoperită nici până astăzi. O altă ipoteză este că a fost înmormântată alături de soț, în Valea Regilor, deoarece mai multe ushabti cu reprezentarea ei au fost descoperite în mormântul WV 22. S-a speculat , atât pe baza caracteristicilor morfo-anatomice ale tatălui său ( a cărui mumie a fost identificată ), cât și pe baza
Tiy () [Corola-website/Science/313742_a_315071]
-
energie în apărarea Sevastopolului și, după căderea acestuia, în apărarea teritoriului de la nord de oraș, până la semnarea păcii. În 1856 a fost numit guvernator-general al Poloniei, înlocuindu-l pe prințul Paskevici. A murit la Varșovia în 1861 și a fost înmormântat, conform ultimei sale dorințe, la Sevastopol.
Gorceakov () [Corola-website/Science/303324_a_304653]
-
O lovitură cruntă pentru artist este războiul, invazia armatelor regelui Franței, Ludovic al XIV-lea, atrăgând după sine declinul economiei olandeze. În anul 1675, Vermeer se îmbolnăvește brusc și moare în decurs de câteva zile. Pe 15 decembrie 1675 este înmormântat în cripta familiei din "Oude Kerk" ("Biserica Veche") din Delft. Primele sale tablouri — în comparație cu operele de mai târziu — au un format mai mare și reprezintă scene religioase sau istorice. Vermeer pictează și două tablouri cu vederi din orașul său natal
Johannes Vermeer () [Corola-website/Science/305799_a_307128]
-
emerit al Artei, iar în 1996 a devenit cavaler al ordinului Gloria Muncii (1996). Petre Teodorovici s-a stins din viață pe 5 iulie 1997, la Chișinău, la vârsta de 47 de ani, fiind răpus de diabetul zaharat. A fost înmormântat în Cimitirul Ortodox Central din Chișinău. A lăsat în urma sa o fiică, Laurenția, care este economistă și lucrează la o bancă din Chișinău.
Petre Teodorovici () [Corola-website/Science/333117_a_334446]
-
poziție importantă de comandă, fiind în principal consilier militar și inspector al cavaleriei. După ce s-a pensionat la 70 de ani, el a trăit alături de soția sa bolnavă într-un apartament comun, alături de altă familie. A murit la Moscova, fiind înmormântat cu onoruri de stat în Cimitirul Novodevici, cu participarea reprezentanților "noii Rusii" (bolșevicii), cât și de cei ai "vechii Rusii" (clerul și câțiva foști burghezi). Soția generalului a socotit serviciul funerar unul simbolic, în care noua Rusie îngropa pe cea
Alexei Brusilov () [Corola-website/Science/304754_a_306083]
-
cu "soțul meu iubit". Joseph Bonaparte a murit în brațele ei la 28 iulie 1844 la vârsta de 76 de ani. Ea a murit opt luni mai tarziu, la 7 aprilie 1845, la vârsta de 73 de ani. Au fost înmormântați alături la biserică Santa Croce din Florența. Joseph și Julie Bonaparte au avut trei fiice:
Julie Clary () [Corola-website/Science/324102_a_325431]
-
de Domnul pentru trudă și mormânt.” Este hotărât să-și construiască o casă la Rohia, loc de reculegere și de creație, și amintește de dorința de a aduce aici manuscrise și cărți și, atunci când va veni momentul, de a fi înmormântat aici. În luna august se află la Rohia. Împreună cu familia vizitează localități din Maramureș: Budești, Sârbi, Călinești, Cornești, Fetești. Este inlcus în „Lexicon der Weltliteratur“ (Vol. I, Stuttgart), redactat de Gero von Wilpert.( Cf. „Secolul 20”, 1976, nr.4-5, p.
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
Parlamentului, n-a putut fi depus la Patriarhie... A poposit un timp la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, dar n-a putut să-și doarmă somnul de veci nici aici. Prin grija lui Bartolomeu Anania a fost dus și înmormântat la Mănăstirea Nicula. A plecat din Capitală și a străbătut țara într-o ultimă călătorie, prin plaiurile pe care le-a cântat în Imne, spre inima Transilvaniei, cu un popas mai lung de reculegere în Catedrala din Alba Iulia. În
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
de tragism în destinul ei, dar și conștiința unei răspunderi deosebite în fața lumii: Pe mine toți soldații lumii, plângând, m-au sărutat, / Și-am fost găsit în poze prin mii de buzunare, / Cu mii de tați în șanțuri am fost înmormântat, / Și moartea mea de-atuncea și-acuma mă mai doare.» (TCar, 7). Revirimentul liric datorat poeziei lui Ioan Alexandru, între anii 1965 și 1970, constă, așadar, în eliminarea manierismului, prin simpla, dar grava autenticitate a trăirilor mitice ale speței situate
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
Înainte de moartea sa, Ieyasu a promulgat un „Regulament în 13 capitole pentru samurai” (numit "Buke shohatto") și „Legile referitoare la Curtea imperială și la nobilime” ("Kinchū narabi ni kuge shohatto"), în 17 capitole. Moare pe data de 1 iunie 1616. Înmormântat temporar la templul șintoist "Kunō- zan Tōshōgū", lângă Shizuoka, rămășițele sale au fost mutate un an mai târziu la Nikkō, unde prin decret imperial a fost canonizat sub numele de "Tōshō Daigongen".
Ieyasu Tokugawa () [Corola-website/Science/315007_a_316336]
-
primejdie îi paște în oraș: Inchizitorul a venit în Priestown. În primul capitol Vraciul este bolnav și Tom trebuie să lege un Spintecător în Horshaw. Deși reușește, victima acestuia, fratele Vraciului, moare din cauza șocului. Ca toți preoții, urmează să fie înmormântat la Priestown așa că Tom și Vraciul pornesc într-acolo. Vraciul hotărăște să termine și cu Urgia, un demon închis în catacombele de sub oraș. Ajunși în oraș, cei doi se ascund separat. În urma unei altercații cu un văr al Vraciului, părintele
Blestemul Vraciului () [Corola-website/Science/323530_a_324859]
-
Zavrajie, Regiunea Kostroma, Rusia sovietică - d. 29 decembrie 1986, Neuilly-sur-Seine, lângă Paris, Franța) a fost un regizor, actor, scenarist și scriitor rus. Este considerat unul dintre cei mai influenți cineaști ai erei sovietice și ai întregii istorii a cinematografiei. Este înmormântat la cimitirul ortodox din Sainte-Geneviève-des-Bois. A jucat un rol prim rang în dezvoltarea cinematografiei moderne, prin viziunea sa poetică și studiul asupra timpului în film (dezvoltat teoretic în cartea sa, "Sculpting in Time"). Născându-se și profesând într-un regim
Andrei Tarkovski () [Corola-website/Science/298576_a_299905]