1,362 matches
-
cuvintelor convergent, viciu; * sinonimele cuvintelor a viza, a prezenta; antonimele cuvintelor anorganic, dezonora; * sinonimele cuvintelor eminent, a relata; antonimele cuvintelor consecvent, imitație; * sinonimele cuvintelor solidar, a povesti; antonimele cuvintelor eșec, a înarma; * sinonimele cuvintelor singuratic, a nara; antonimele cuvintelor a înrădăcina, egoism; * sinonimele cuvintelor etate, a stopa; antonimele cuvintelor epilog, multilateral; * sinonimele cuvintelor vârstă, învățat; antonimele cuvintelor a confirma, opacitate; * sinonimele cuvintelor erudit, viziune; antonimele cuvintelor neadecvat, simplitate; * sinonimele cuvintelor teluric, conciliere; antonimele cuvintelor dinamic, clar. Precizați sinonimele contextuale ale cuvintelor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
neobosit și mereu disponibil; acest contemplativ pus pe fapte, participant la bătăliile cele mai aprige, ce-și păstrează indispensabila distanță mistică; acest făcător de pace capabil să înfrunte fără ranchiună conflictele lumii; acest creștin deschis oricărei noutăți și cu totul înrădăcinat în tradiția Bisericii; simplu spus, acest om, al cărui da este da și al cărui nu este nu [...] Nu, nu suntem acel om, și nici nu vom fi vreodată! Ambiguitatea locuiește în noi și este cât se poate de adevărat
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Francisc cred că poate fi definit «un arbore de gesturi», așa cum se exprima Michel de Certeau vorbind despre omul rugăciunii. Însă acest arbore al gesturilor nu s-a născut astăzi. S-a născut cu mult timp în urmă, căci este înrădăcinat în istorie, începând cu părinții din vechime. Cu papa Francisc începem să culegem roadele estive ale acelei primăveri care s-a născut cu cincizeci de ani în urmă și, prin papa Francisc, cu toții putem să fim mai fericiți, deoarece în
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
din Sri Lanka, un instrument în serviciul unei cauze. Greva igienei, a foamei, atentatul sinucigaș sunt forme diverse ale acestei instrumentalizări. Radicalizarea pozițiilor în tabere opuse determină angajamentul fizic, trecerea la act și explozia violenței. Cel mai adesea, propaganda politică se înrădăcinează în istorie, ea pune mâna pe motivele trecutului pentru a realiza un montaj, o mitologie modernă care poate ajunge la un program de exterminare a celuilalt, ca în Rwanda. Pe plan antropologic, războiul apare drept un termen prea cuprinzător, care
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ci și, mai mult chiar, la mesaje care îi scot din nivelul strict local: radio, cinema, televiziune, clipuri muzicale, publicitate, Internet. În cursul vieții, individul primește modele și referințe complexe, provenite din orizonturi diverse, de la cele locale și mai bine înrădăcinate în timp, la cele mai volatile. Numai o anchetă care urmărește de aproape etnomodelele folosite de indivizi în cursul vieții lor cotidiene, ca să vorbim ca Harold Garfinkel, permite înțelegerea referințelor, a aptitudinilor învățate și a strategiilor persoanelor într-un mediu
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și se referă la aspecte ce țin de climă sau mediu și un nivel social. O definiție a comunității specifică ecologiei umane și care evidențiază trăsăturile esențiale ale comunității ar fi: o populație, organizată teritorial, mai mult sau mai puțin înrădăcinată în spațiul pe care îl ocupă și ai cărei indivizi trăiesc în relație de interdependență reciprocă, care este simbiotică, mai degrabă decât societală.(Robert Park 1952, apud Linda Stoneall, 1983: 67). Ecologia umană își extrage multe din ideile ei din
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și începe să "crească". În ceea ce privește masele, atitudinile populare pozitive au început să se dezvolte în urma introducerii noilor regimuri democratice. În stadiile incipiente ale democratizării nu este de așteptat ca astfel de atitudini favorabile și comportamentele asociate lor să fie adânc înrădăcinate în societatea civilă. Sprijinul pentru un regim democratic specific și pentru instituțiile sale nu a avut încă șansa de a se dezvolta, chiar dacă, în general, orientările pro-democratice ar putea fi deja larg difuzate. Sprijinul real este format și întărit în
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
democrații" europene vom abserva că, dacă: • există unitate teritorială națională [Rustow, 1970 și 1971]; • există amenințări externe imediate, ușor previzibile (ele pot împiedica procese evolutive pașnice); • structura de stat dispune de un aparat represiv [Tilly, 1975]; • în cultura politică sunt înrădăcinate drepturile și libertățile proprii oligarhiei competitive; • simultan, există presiuni pentru extinderea drepturilor claselor sociale "de jos", organizate de către partide sau de către sindicate [Bendix, 1964, cap. 5] și dacă aceste presiuni iau forme de amenințare și violență; • apar costuri care vor
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
două tipuri fundamentale de "moștenire": a) cel aferent valorilor, instituțiilor și comportamentului instaurate de către regimul autoritar; b) cel care "întărește" valorile vechi și instituțiile existente cu noi instituții, organisme, organizații și deprinderi. Cel de-al doilea tip de moștenire, adânc înrădăcinat în cultura politică, este, de obicei, mai puternic și mai persistent. Deoarece regimurile autoritare sunt (frecvent) transpuneri instituționale ale coalițiilor conservatoare (v. cap. 2), acest tip de moștenire este cel mai des întâlnit. Există, de asemenea, regimuri mai inovatoare sub
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
șapte țări analizate. Aspectul statalismului, pe de o parte, și al pasivității, pe de altă parte, fac ca responsabilitatea (accountability) să fie greu de realizat. Responsabilitatea (accountability) presupune, de fapt, existența unei societăți civile active. Aceste două aspecte au fost înrădăcinate în culturile politice pre-autoritare din țările analizate. În plus, în țările din America Latină, politica a fost caracterizată de frică și de alienare, acest fapt fiind, fără îndoială, o dovadă a componenței represive a celor patru regimuri civil-militare. Atitudinile nedemocratice sau
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ne gîndim, de exemplu, la portretul locuitorilor din Vaud, al lui Jacques Chessex, sau la jurasienii din textele lui Anne Lise Grobety, vom vedea că ei au în comun, probabil, capacitatea de a face să înflorească imaginarul într-un spațiu înrădăcinat în divers, ca să-l evocăm pe scriitorul martinichez Edouard Glissant (care se referea la limba creolă, dar extrapolarea nu e cîtuși de puțin forțată): (...) limba creolă apare ca fiind organic legată de experiența mon dială a Relației. Ea este literalmente
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
controlul crescut asupra terenului, peisajului și a mediului viu; protecția și administrarea zonelor naturale deosebit de frumoase promovarea „turismului natural” ca alternativă la turismul de masă, dezvoltat pe baze sezoniere și comerciale. Turismul natural menajează simțul identității locale și regionale, adânc înrădăcinat la populația din zonele respective. A crescut cu 1030% anual, în timp ce turismul total a crescut cu o rată de 4% anual. Ecoturismul este un segment specializat al turismului natural; o formă de comunicare cu natura. Este călătoria responsabilă care promovează
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și din moștenirea simbolică a disciplinei (vezi conceptul de balanță a puterii sau cel de putere, de exemplu). Așa cum a argumentat foarte convingător Ole Waver (1989) nu poți da pur și simplu la o parte regulile cunoașterii practice - ele sînt înrădăcinate în cultura diplomatică (care există ca atare) și în memoria colectivă a disciplinei. Finalitatea unei mai bune înțelegeri a realismului este să contureze fundalul necesar pentru gîndirea critică. S-ar putea obiecta că, dacă scopul este să fii critic față de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Această "voință de putere" este esența politicii și a războiului, cu toate că prima nu ajunge la folosirea violenței fizice (Morgenthau 1933: 43,63). Ea este cea care îi deosebește pe observatorii și practicienii politici de avocați și economiști. După ce și-a înrădăcinat teoria în natura umană, Morgenthau a trebuit să înfrunte problema realistă clasică de a trata nu indivizii, ci statele ca actori în relațiile interna-ționale. Problema este creată de empirismul implicit al realiștilor: din moment ce statele (sau națiunile) nu pot fi percepute
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în majoritate american. Prin însăși tentativa sa de a face cunoscute învățăturile realiste, el le-a schimbat. El a distanțat realismul de experiența istorică și a îndreptat cunoașterea culturii diplomatice spre o teorie a științei sociale "guvernată de legi obiective, înrădăcinate în natura umană". CONCLUZIE Contextul istoric de la München și conciliatorismul au făcut ca realismul, în opoziție cu perspectivele idealiste dominante în perioada interbelică, să exercite o enormă atracție. Carr și Morgenthau au contribuit la subminarea principiilor de bază care consacraseră
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
trecerea la societățile de masă, ai căror lideri trebuiau să fie răspunzători în fața mulțimii de alegători. Aceasta este o explicație bazată pe cea de a doua imagine. Și în sfîrșit, deși este adevărat că politica este o luptă pentru putere înrădăcinată în natura umană, specificul sferei internaționale, adică multiplicitatea, este cel care explică de ce lupta războinică pentru putere, înăbușită la nivel național, devine endemică la nivel internațional. Cum au putut Carr și Morgenthau, care erau atît de diferiți ca stil și
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sînt teoriile; cu alte cuvinte, el relevă asumpțiile metateo-retice ale lui Morgenthau: Teoria înseamnă a constata faptele și a le da un înțeles cu ajutorul rațiunii [...] Realismul politic consideră că politica, ca și societatea în general, este guvernată de legi obiective, înrădăcinate în natura umană". Prima secvență a acestui principiu ar putea lăsa de înțeles că Morgenthau se conformează empirismului, susținînd că noi întîi percepem faptele prin simțuri și abia apoi le conferim un sens. A doua secvență relevă punctul teoretic de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
într-un univers infinit de evenimente și date care nu au nici un înțeles prin ele însele... Sînt conștient că acest sens al termenului de paradigmă este mai îngust decît cel dezvoltat de Thomas Kuhn [...] În viziunea lui, paradigmele nu sînt înrădăcinate doar în diferențele rațional analizabile, ci și în percepții sau gestalt-uri transraționale". (Holsti 1985: 14, nota 6) În prima parte a cărții sale, el se referă la faptul că datele nu pot vorbi prin ele însele, adică nu există nici un
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
scrie în felurite chipuri Eminescu, tentat câteodată de ipoteza germană a vedea acolo în munți cetăți granitice, căci Decebal se întreba din Valhalla: Nu mi-i ști spune ce mai face țara Ce Dacia se numea - regatul meu? Mai stă-nrădăcinată-n munți de piatră Cu murii de granit, cu turnuri gote Cetatea-mi veche Sarmisegetuza? Oricum, locul civilizației noastre rămâne mereu pentru poet codrul. Chiar din Sarmis (Nunta lui Brigbelu) se observă la Eminescu obsesia temei dublului, intrată la noi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu adevărat prosperă. În 1950, René Pleven, ministru al apărării, a redactat un plan pentru a crea o forță de apărare europeană. Schuman, Pleven și Monnet, în calitate de federaliști europeni, împărtășeau, cu grupări ca Uniunea Federaliștilor Europeni (UFE), aceeași neîncredere adânc înrădăcinată în legătură cu statul-națiune tradițional și cu naționalismul, pe care le considerau răspunzătoare pentru cele trei mari războaie pe care Franța le purtase cu Germania încă din secolul al XIX-lea (1870, 1914-1918, 1939-1945).13 Planul lor era de a minimaliza importanța
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
pu mesurer, pour avoir été l'un des vôtres, combien elle est vivante et irremplaçable" ("...departamentul a devenit una dintre bazele democrației noastre locale... este unul dintre cele mai importante elemente ale marelui proiect al descentralizării... Departamentul este o comunitate înrădăcinată în istoria noastră, față de care cetățenii noștri sunt profund atașați; personal, [fiind eu însumi președinte al unui consiliu departamental] am fost capabil să estimez în ce măsură acesta este activ și de neînlocuit"). Așadar, au fost puține șansele de a fi desființat
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Regiunile "mai puternice" au uneori o identitate culturală îndelungată care le servește drept forță unificatoare și le ajută să dezvolte coaliții de dezvoltare regională. Acesta este cu siguranță cazul Bretaniei în care există o tradiție care datează din anii 1950, înrădăcinată în tradițiile comunitare ale educației sociale catolice. Languedoc-Roussillon, pe de altă parte, este adânc împărțită politic (între stânga și dreapta/extrema dreaptă), între regiuni și departamente și orașe, și chiar între cele două grupuri minoritare lingvistice, occitanii și catalanii, care
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Robespierre și al metodelor drastice pe care acesta le-a folosit pentru a impune "Republica Virtuții"3. Pe lîngă această imitare a modelului leninist, comuniștii și socialiștii aveau în comun neîncrederea și disprețul față de regionalism de vreme ce erau mult mai adânc înrădăcinați în proletariatul urban și mai puțin probabil să favorizeze orice avea legătură cu Franța provincială 4. În cele din urmă, atât socialiștii cât și comuniștii priveau statul central ca pe un premiu ce trebuia capturat și ca pe un instrument
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cele două tipuri de senatori au legături diferite atât cu sistemul politic cât și cu componentele acestora 13. Senatorii "proporționali" sunt mult mai dependenți de aparatul partidului și sunt de obicei din afara localității, în timp ce senatorii "majoritari" sunt mult mai adânc înrădăcinați în localitate și mult mai independenți față de partide. Mai există încă două variațiuni în alegerea senatorilor. Cei 12 senatori care reprezintă Parisul sunt aleși de către consiliul minicipal care constituie și colegiul electoral. Alți 12 senatori reprezintă populația franceză din diaspora
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
răul umanității! Războaie, violențe, conflicte economice, care lovesc pe cel mai slab, apoi setea de avere, pe care nimeni nu o poate lua cu sine, ci trebuie să o lase”, constată episcopul Romei. Și încă o corupție care s-a înrădăcinat prin intermediul „unei economii a excluderii”, o „nouă idolatrie a banului”, și a „unei averi care guvernează în loc să slujească, o „inechitate care generează violență”. E necesar deci, ca mai înainte de a intra în gândirea lui Bergoglio, să încercăm și noi să
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]