69,898 matches
-
eșuează în complexe bibliografii, căci, bineînțeles, totul se face după rețetă, cu „erudiția” pe masă. Și asta dacă vrei să fii „competent”, adică cititorul pe care îl dorea Mircea Eliade la apariția Cosmologiei și alchimiei babiloniene. Publicată în 1937, lucrarea întâlnea în cultura noastră o regretabilă penurie de „specialiști”, prilej pentru o prefață în care se pot vedea fie o lucidă conștiință a propriei valori, fie un orgoliu potentat de întâi-stătător într-ale istoriei religiilor (asta căutase și găsise Anton Dumitriu
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
ajunge ficțiune în carne și oase. prevăzător și totuși cu nimic mai surprins decît pușcăriașul ce, spășit, își ia blidul cu terci și se retrage într-un colț mai cald al închipuirii, mă îndreptam spre locul unde urma să-l întîlnesc, trebuia să fie în dreptul unui lampadar din acelea sacrificîndu-se mereu pentru întîlnirile altora, asta însemna că după ce i-aș fi văzut umbra, ar fi apărut și el într-un tîrziu, venisem liniștit, forfecarea sacadată a picioarelor reușise, nu-mi dau
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/13187_a_14512]
-
face o idee despre unul dintre cei mai pasionați și mai laborioși istorici literari români, care ține realmente cu folos condeiul în mână de peste patru decenii, oferind generației tinere un exemplu de dăruire și chiar de sacrificiu, azi din ce în ce mai rar întâlnit. Teodor Vârgolici, Caleidoscop literar, vol. I, Editura Do-minor, București, 2003, 346 pag.
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
pui castraveții la murat, adaugi și nucșoară?! 2) „Hm, acum o ciorbiță din măruntaie de gîscă sau niște ciupercuțe cu smîntînă!” Nu-mi rămîne decît să plescăi din limbă și să mă pregătesc pentru masa de prînz, unde-i voi întîlni pe fratele Ioan, pe marele Dorin, pe eternul Hobana etc... Simt că-mi piere toată saliva! Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 23.VII.1980
La popa la poartă stă o mîță moartă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13398_a_14723]
-
preferință în literatură. Fac parte dintre cei care pentru a înțelege, pur și simplu, o circumstanță nouă trebuie să o raporteze la cartea în care ea se afla deja consemnată scriptic de un autor celebru. În afara cărților, nu există salvare. Întîlnesc în jur oameni înzestrați cu o puternică priză asupra realității, indivizi care deseori modifică în sensul dorit de ei lumea; într-un tîrziu, aceiași oameni ajung la concluzia că lucrurile s-au desfășurat, din fericire, „ca la carte”. Ca în
Preambul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/13361_a_14686]
-
Întreb pe toate cele ce caută un sens nou al vieței, dacă nu socot că-l vor găsi mai sigur, renunțând la cuceriri de egalitate în mediocritate, pentru a se îndrepta pe cărarea unde chemarea lor firească - dăruirea vieței - se întâlnește cu chemarea lor culturală: prenoirea umanității. Adâncindu-și conștiința lor pur feminină vor renunța să cucerească ceea ce este, pentru a naște o umanitate mai bună, acea care trebuie să fie! Iar celor ce se tem că modestia e un semn
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
viață întreagă după o chemare care nu mai vine, să stai și să pîndești fiecare gest, fiecare cuvînt auzit, să te întrebi oare nu e aceasta chemarea mea?!” Există și aici un personaj sedus de credința în Dumnezeu, Ilarie; ne întîlnim cu pagini despre artă (unul dintre personajele feminine, probabil cel mai interesant, lucrează la Muzeul de Artă, de unde și incursiunile prin muzeele celebre, ale lumii, printre tablouri la fel de celebre), dar chemarea fundamentală este a iubirii. Matei, un tînăr informatician încearcă
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
De atîtea studii umaniste, voi sfîrși prin a mă dezumaniza!” 11 febr. 1952. Singura lucrare scrisă de care nu eram mulțumit era cea de la istoria literaturii universale, pe care nu izbutisem s-o termin. Or, încă de marți m-am întîlnit cu asistentul grupei mele la acest obiect, care mi-a spus că am făcut o teză foarte bună, pe care a dat-o și profesorului Vianu, iar acesta și-ar fi exprimat - cică - dorința de a mă cunoaște. 25 febr
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
în ultimul moment, și le-au pierdut atunci și ei, de bună seamă. Ovidiu Constantinescu fusese concediat mai dinainte din funcția ce deținea în cadrul Fundațiilor. A urmat, odată cu anul 1948, o perioadă grea pentru Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu, îi întîlneam în micuța dugheană din fostul pasaj Europa (între Calea Victoriei și strada Cîmpineanu, actuala stradă 13 decembrie; la restaurantul dinspre Calea Victoriei a cîntat oarecare vreme minunata Maria Tănase): acolo, în prăvălioara aceea, Cioculescu deschisese un anticariat prea puțin ispitit de cumpărători
În jurul unui “denunț” al lui G. Călinescu by George Ar () [Corola-journal/Imaginative/13396_a_14721]
-
special, de: căciulițe tradiționale, cizmulițe de piele de capră, pălărioare, umbreluțe. Și multe, multe măntăluțe. Fiindcă Sonia are permanent o „măntăluță”. Raskolnikov a stat cîndva pe lîngă Cinci colțuri! Nastasia Filipovna stă chiar pe Cinci colțuri! Să nu se fi întîlnit niciodată pe stradă? Poate că s-au privit îndelung, poate că s-au înțeles dintr-o ochire, fiecare trecînd mai departe cu chipul celuilalt, pe veci, gravat în suflet. Cînd eram student, am cunoscut un om de-un extraordinar rafinament
„Sois sage, ô ma Douleur, și ține-te tranchilă.” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13546_a_14871]
-
primul, cînd, căzîndu-i niște versuri de-ale mele, întîmplător, în mînă, m-a declarat poet! Ba a venit acasă la mine ca să-l convingă și pe taică-meu! De ce mi-am amintit de toate astea? Fiindcă, de cîte ori mă întîlnea, îmi spunea: Dar cît se poate face chestia asta? Am zile în care durerea mea nu mai știe să fie înțeleaptă, înnebunește brusc, îmi sleiește sufletul în mișcări dezordonate, umilitoare, de care, mi-e o rușine indescriptibilă. Degeaba umblu în
„Sois sage, ô ma Douleur, și ține-te tranchilă.” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13546_a_14871]
-
acest fascinant preludiu. „Uite, înainte de orice, vreau să-ți spun ceva. Ascultă-mă cu atenție, cu mare atenție”, vorbi Petricia într-un târziu, strângându-l tare de mână. Andrew era numai ochi și urechi. “Multe se vor întâmpla, multe vom întâlni, vorbi rar Petricia. Și bune și rele. Ne vom certa și ne vom împăca. Ne vom iubi și ne vom urî. Ne vom blestema și ne vom cânta imnuri. Ne vom adora și ne vom detesta. Ne vom juca unul
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
continua să vă subjug, să vă închid... ca o a doua inimă în care vă țin pe toți, și buni și răi... voi continua să vă încarcerez cu plăcere, cu mare plăcere, ha, cu toată plăcerea, pe cei care mă întâlniți. Nici unul nu-și va putea înfrânge obsesia de a mă avea măcar o dată. (fragment din romanul cu același titlu, în curs de apariție la Editura Mașina de scris)
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
mediocritatea destinului unei generații ce-și pierduse iluziile. Era, dacă mă gândesc bine, mediocritatea destinului întregii țări. Când Lisa m-a părăsit pentru un general al serviciilor secrete care călătorea mult, consternația mea n-a ținut decât câteva zile. Se întâlniseră în salonul de frumusețe al hotelului Athénée Palace, iar ceea ce-i apropiase fusese îngrijirea unghiilor, Lisa în salonul femeilor, generalul Gabi în cel al bărbaților. Draperia care separa cele două saloane era pe jumătate trasă și ei schimbaseră ocheade și
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
câțiva universitari și cercetători americani sau australieni, aș fi putut să găsesc un pretext oarecare și să cobor la prima stație de autobuz sau de metrou, dar perspectiva de a mă enerva mă făcuse să renunț. Aveam oricum să-i întâlnesc spre seară, fiindcă tot Institutul fusese obligat să participe la o recepție de bun venit. La începutul haosului, la volanul mașinii personale, făceam de câteva ori pe săptămână drumul spre aeroport și rămâneam la dispoziția vizitatorilor străini de dimineața până
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
cultural românesc interbelic, sincron aceluia european. Etapa istorică a globalizării, traversată conștient sau nu de întreaga omenire, presupune aproximativ aceiași factori, dar avînd configurați specifice substanțal diferite. Capitalismul nu mai este propriu doar vieți economice, întrucît legile sale pot fi întîlnite în aproape toate sferele vieți sociale. Democrața parlamentară, creîndu-și anticorpii necesari combaterii devierilor extremiste, suferă totodată influențele puternice exercitate de mass-media. Fatala instituțonalizare a maselor, despre care vorbea Ortega y Gasset, precum și expansiunea fără precedent a tehnologiei au determinat, în pofida
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
prezentat întotdeauna apropierea dintre literatură și matematică, domenii pe care prejudecata comună le desparte, Solomon Marcus "se joacă" și de data aceasta în și cu cele două spații. Scriitori ca Tudor Arghezi, Umberto Eco, Eugen Ionescu, Herman Hesse, Unamuno se întîlnesc sub cîte o umbrelă comună (teoria jocului, paradoxul, hazardul etc.) cu nume celebre din zona logicii și a matematicii: David Hilbert, René Thom, Alfred Tarski, Bertrand Russel, N. Rashevsky. Nu lipsesc, desigur, figurile duble, matematicienii literați începînd cu Pascal și
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
șapte creioane "Koh-I-Noor" B și mă pregătesc s-o dovedesc. În timp, se înțelege! De verificat dacă "ce-i în gușă și-n căpușă"! Mi-am adus aminte de alte cîteva "personaje" din localitatea Dxxx (mă încîntă, de cîte ori întîlnesc acest fel, c-o literă și trei steluțe, de-a fixa spațiul). 1) Dentistul (nu mai țin minte cum îl chema) care făcea naveta de la Fălticeni venea din cînd în cînd pe la spital. Mă întreba, invariabil, dacă mai lucrez la
Spumă de dantele by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13866_a_15191]
-
tăcere acest mesaj cifrat al evangheliei pur și simplu pentru că Ioan l-a pus în text. Iar, ca orice text sacru, și pentru acesta ne trebuie ochi ca să vedem și urechi ca să auzim." Ultima dintre frazele citate e esențială. Se întîlnește comentariul părintelui Scrima cu analize „laice" ale textului biblic. Mă gîndesc, de exemplu, la Auerbach și la formidabila descriere comparativă a stilului biblic din primele două capitole din Mimesis. Claritate, simplitate, gravitate, minim de cuvinte și formulare lapidară, echivoc și
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
minți. La temelia acestor povestiri stă uluiala. Cel care povestește este vorbit de întâmplări comune în lumea din care provine. Ceea ce dă întâmplărilor prospețime este aceea că ele iau prin surprindere un narator inocent. Tânărul rătăcit în ceață pe câmp întâlnește un bătrân care poate fi un duh precum cel din basmele auzite seara; duhul vorbește ca un țăran din satul său: amestecul de real și fantastic îl derutează pe flăcău, iar naratorul înțelege și participă la starea lui de năuceală
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
am mai citit și-n Tribuna că în dicționarul acela al Acadmiei sînt într-un compartiment cam aglomerat. Eu, fiu de C.F.R.-ist! Posibil ca la începutul lui august să vin în București. M-aș bucura, cu adevărat, să vă întîlnesc. Cu stimă și grație, Emil Brumaru 27 VII-1980
Iar pentru femeile cu sînii nebuni aș avea sutiene de forță! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13925_a_15250]
-
am sărutat și ne-am mângâiat aproape frățește sub privegherea lacomă, nesuferită, a lunetelor din miradoarele grănicerești semănate ca prepeleacurile prin lanurile de pe țărmul înalt. Deși asta a fost tot, deși atunci noi ne-am despărțit ca să nu ne mai întâlnim, viziunea perfecțiunii atât de fragile, atinse atât de fugar, mă urmărește și acum cu aceeași intensitate. Delicată dar puternică, răscolitoare în simbolistica ei primitivă, icoana zugrăvită la malul mării de Marele Artizan al desăvârșirii rămâne pururi vie, cu culorile neșterse
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
doua este o poezie a lui Busuioceanu. Opiniile sale despre poezie ca instrument de cunoaștere au devenit subiect de discuție la Congresul de poezie spaniolă din 1952, ținut la Segovia. În sfârșit, un alt ecou important al acestei teorii se întâlnește în 1954, într-o operă publicată la Havana, și La poesía contemporánea en Cuba (Poezia cubaneză contemporană) de Roberto Fernández Retamar. Acesta afirmă că școala de poezie Orígenes, grupată în jurul revistei cu același nume, a aderat la formula estetică lansată
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
nu poate egala, în regimurile de democrație populară calchiate după tiparul sovietic, prestigiul de care se bucură clasicul, ortografiat întotdeauna cu majusculă, maestrul către care se îndreaptă generații de tineri scriitori în căutarea îndrumării, cel în consistența căruia tradiția se întâlnește cu încrederea în inevitabilitatea progresului pe care partidul comunist/ bolșevic /muncitoresc îl ipostaziază, pe scena istoriei. Odată avangarda domesticită sau eliminată din scenă, misiunea de a exprima, oracular, geniul național îi este încredințată și, împreună cu ea, sarcina de a apăra
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
care profită "copiilor chiaburilor și funcționarilor de la sate", singurii care au acces la școlile superioare. Critica junimistă este recontextualizată partinic și anatomia României vechiului regim ca o țară devorată de racila "birocratismului" este un topos cât se poate de des întâlnit în intervențiile epocii. Educația burgheză proiectează o lecție a inutilității cunoașterii: multiplicarea postulanților plasează asupra statului o imensă presiune fiscală, în vreme ce fiii satelor sunt menținuți de conspirația "clubiștilor" și de rotativa guvernamentală în întunericul ignoranței. României mari, clasicul îi dedică
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]