85,475 matches
-
cumva să fie un Reader's Digest al culturii elenice. Poate că, la capitolul scenariu, Stone ar fi trebuit să-l asculte pe profesorul lui Alexandru, Aristotel... El menționează faptul că datoria poetului e de a povesti nu neapărat "lucruri întâmplate cu adevărat, ci lucruri putând să se întâmple în marginile verosimilului și ale necesarului". Or, motivația oedipiană insinuată de Stone nu e nici măcar verosimilă, ca să nu mai vorbesc de necesară. Iar în contextul personalității lui Alexandru, e cu atât mai
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
culturii elenice. Poate că, la capitolul scenariu, Stone ar fi trebuit să-l asculte pe profesorul lui Alexandru, Aristotel... El menționează faptul că datoria poetului e de a povesti nu neapărat "lucruri întâmplate cu adevărat, ci lucruri putând să se întâmple în marginile verosimilului și ale necesarului". Or, motivația oedipiană insinuată de Stone nu e nici măcar verosimilă, ca să nu mai vorbesc de necesară. Iar în contextul personalității lui Alexandru, e cu atât mai greu să motivezi psihologic o fixație pentru eroul
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
un pod mansardat special pentru astfel de întîmplări. Deasupra mai este doar cerul. Dedesubt, ca peste tot în lumea asta, un fel de bistro, cu bar, cu încăperi destule, astfel încît intimitatea să nu fie de grabă alungată. Se poate întîmpla să stai lînga masa protagoniștilor, să ciocnești un pahar și să discuți despre teatru, despre ce ai văzut, despre tine, despre ei, despre lume. Și să te crezi la Paris! Un nou tip de dialog, de contact, atît de firesc
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
Simona Vasilache Antologia pare, chiar mai mult decît traducerea, "fructul" unei iubitoare trădări. Se întîmplă așa pentru că opera "de autor" își are mai totdeauna liniile ei de forță, regulamentul de ordine interioară, altfel spus, propriile criterii de organizare în texte, volume, perioade. În asemenea condiții, cel care pune lucrurile cap la cap într-o "culegere
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
iar berea la bodegile orașului se bea mai puțin la halbă și mai mult la Ťregalăť." Evocarea timpului copilăriei unui puști curios și neastâmpărat e făcută cu haz și ironie, cu un farmec rar întâlnit. Iată, de pildă, cum se întâmplă "divorțul" băiatului de unsprezece ani de... Biserică: "Cam pe la 11 ani am terminat-o cu biserica și cu popii. Două mari deziluzii: prima, vara, cu unchiul meu, arhitectul Berechet (atât de dragul Titi) la Dragoslavele, la vila patriarhului Miron Cristea (...). Rămas
"Pe cine cauți tu?" by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/12093_a_13418]
-
dificil prin problematică, și nici spectacolului. Rămîne meritoriu travaliul actrițelor - Carmen Tănase, Virginia Rogin și Elvira Deatcu - cu izbînzi diferite. Foarte inspirat este spațiul scenografic al lui Constantin Ciubotariu, care găsește o soluție extrem de funcțională pentru locurile în care se întîmplă povestea: chilie, capelă, curte, grădină, biroul maicii superioare. Toate acestea sînt sugerate printr-o parcelare, prin marcarea părților în cadrul unui întreg unitar, desenat în linii geometrice, ca și cum l-am vedea de sus, dintr-un avion care zboară la joasă înălțime
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]
-
dorea ca filmul să revitalizeze cunoștințe pe care mulți le au despre Hristos transpunându-le într-un plan visceral, apropiat. Martiriul nu trebuia să fie o experiență îndepărtată în timp sau consemnată în evanghelii, ci un eveniment palpabil, care se întâmplă azi și-ți șterge păcatele de ieri. Cu alte cuvinte, filmul trebuia să fie o experiență cathartică în folosul creștinilor. Pornind de la această premisă, dozajul violenței e discutabil. Dar aici apar problemele, iscate de către identificarea spectatorului cu Hristos. E foarte
Cele mai vizionate filme din 2004 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12116_a_13441]
-
Gina Sebastian Alcalay Rar mi s-a întîmplat ca o carte să-mi provoace o asemenea reacție de empatie și recunoaștere în gîndirea și sentimentele autorului ei ca Ușa interzisă a lui Gabriel Liiceanu. (îmi amintesc în sumară retrospectivă doar de alte două-trei titluri, între care Jurnalul lui
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
cu impertinență oarecum jucată. - Sunteți ironic? mă întrebă dracul ridicând din sprânceana lui incredibil de stufoasă. - Data trecută am vorbit și despre ironie. Mă gândeam că am putea înnoda discuția noastră de aici. Unde vă e umorul? - Mă scuzați, se întâmplă. Astăzi nu prea sunt în cazanele mele. Aș prefera un umor ceva mai negru, or hazul dvs. livresc e în afara oricăror... orori, spuse pocitania și coada lui căzută se unduia umil pe podeaua întunecată. - Am exact poveștile care vă trebuie
Orori între copertele Bibliotecii Iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12103_a_13428]
-
naiv, că nu mai e singură înăuntrul ei. Pe măsură ce se apropie momentul nașterii, instinctele o îndepărtează de imaginea paternalistă și apare conflictul de gen. Mi-am notat vorbele ei pe un petic de hârtie. Am să vi le citesc: Se întâmplase ca tata să mă trateze ca fiu și asta îmi punea o bară între picioare, la figurat. Vreau să spun că-mi era interzis să mă deplasez liber în mine însămi, unde eram toată captivă, sufocată, incapabilă să mă aștern
Orori între copertele Bibliotecii Iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12103_a_13428]
-
opinia publică era interesată de soarta teroriștilor? Probabil că fostul președinte a avut această idee, văzînd de cît interes se bucură serialul despre Revoluție publicat de Jurnalul național. Dacă la timpul potrivit comisiile parlamentare care au cercetat ce s-a întîmplat la Revoluție și-ar fi făcut treaba convingător, Jurnalul național rămînea fără subiect. Dar cînd inverstigațiile parlamentare au ajuns la concluzii pe care nu le luau în serios nici cei care le-au întreprins, de ce n-a propus imediat dl
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
revistă din Israel. A vrut să publice interviul și într-o revistă importantă din România, dar cînd a rostit numele meu a fost refuzat scurt. Nu sînt evreu. Demersul său pornise de la actul lecturii nepărtinitoare, așa cum nu totdeauna s-a întîmplat în țară. Sigma a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București; aproape nici una din publicațiile importante de la noi nu a menționat acest lucru. Au făcut-o publicații din Germania, Spania, Columbia... Am evitat, deseori, să discut despre aceste aspecte, dar dumneavoastră
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
reprezenta" în străinătate au dat dovadă nu doar de-o imensă mârlănie, ci și de autoiluzionare: uitați-vă pe stradă și-o să constatați că nu suntem nici pe departe o națiune de Feți-Frumoși și de Ilene Cosânzene. Mi s-a întâmplat să aud prima oară gogorița "lipsei de reprezentativitate" din gura unei femei. Persoana despre care vorbesc muncește într-o tipografie. Abia a trecut de patruzeci de ani, dar arată cu cel puțin douăzeci mai mult: are părul rărit, în neorânduială
Președinția ca voință și reprezentare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12125_a_13450]
-
mândrie. Ceea ce nu înseamnă că scriitorii pașoptiși nu mai făceau - uneori cu bună știință - confuzie între original și traducere. În cartea sa* , Leon Volovici amintește de un George Fălcoianu care, prin 1843, se dăduse drept autorul Fedrei. Ce s-a întâmplat în modernitatea românească pe tărâmul plagiatului? Ei bine, o elocventă imagine ne oferă antologia de articole, pledoarii, eseuri sau cronici literare despre cele mai celebre cazuri de plagiat din cultura noastră, selecție realizată de Pavel Balmuș. C. Negruzzi, Alecu Donici
Cui îi e frică de plagiat? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12128_a_13453]
-
conformație psihică? A posturii dilatorii dictate de-o idealizare a actului critic, neconcordante, la urma urmei, cu condiționările realului? "Dinspre partea sa, a sufletului său, E. Lovinescu ar fi preferat să amîne încă, să aștepte, să mai vadă ce se întîmplă, decît să opteze pentru atitudinea integral Ťmodernistăť". Criticul nu s-a grăbit și dinspre partea sufletului nimic nu-l impulsiona să se grăbească, să tranșeze, menținîndu-se mai cu voie bună în Ťeclectismulť inițial, ce-i reprezenta mai exact formula sufletească
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
în cantitate prea mare i se pare un obstacol în calea scrisului, iar scrisul e subminat de simțămîntul "zădărniciei", atît de specific lovinescian, activ încă din anii tinereții: M-a apucat un mare dezgust de hîrtia înnegrită. Așa mi se întîmplă totdeauna. Cînd citesc mult, nu mai scriu eu". Sau: " Mi se pare așa de zadarnic, și mi se pare că s-a mîzgălit atîta hîrtie, că mă cutremur de sila de a o mai pîngări și eu". Cum poate un
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
de ordin demografic, pentru că spontaneitatea nu mai este ucisă de programe rigide, iar marile valori artistico-umoristice nu mai sunt sugrumate în mod barbar sistematic. Dezlănțuirea neputințelor a fost superbă, ba nu, de-a dreptul de comă... Ceea ce s-a și întâmplat cu soacra lui Haralampy la ora zero și-un minut după ce a sărutat micul ecran fix în dreptul răcnetelor domnului președinte Băsescu în Piața Universității. Moment care a emoționat-o atât de profund, încât a mai sorbit de două ori din
Revelionul neputințelor televizate by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12145_a_13470]
-
funcția de prefect pentru toate județele din Transilvania? Acesta e Haralampy sub efectul pălincii... Note explicative: 1) Am spus eu că ar fi vorba despre România? "E o minciună în falș"... 2) De fapt, am glumit: așa ceva nu se poate întâmpla. 3)La sfârșitul unei petreceri de revelion, orice asemănare cu persoane reale se vede dublu...
Revelionul neputințelor televizate by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12145_a_13470]
-
decalajul, capacitate specifică unui critic prin vocație, nu unui istoric literar. Neinspirat e Camil Petrescu și când atacă problematica revizuirilor și a mutației valorilor estetice. Interesantă este, fără îndoială, contrapunerea unei estetici fenomenologice împotriva unei estetici psihologice, dar asta se întâmplă prea târziu, în ultima parte a articolului, când furia s-a potolit, iar energia de a continua discuția s-a epuizat. Alimentarea și dezvoltarea unui conflict ideologic, mult mai util în peisajul criticii românești, sunt ratate de supraestimarea unui conflict
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
Marius Chivu A avut ceva curaj Veronica A. Cara (28 de ani) când s-a hotărât să scrie Petrecere cu mama. Cum se întâmplă de obicei, temerarii sunt răsplătiți. Veronica A. Cara a scris deja patru cărți și se pare că a mers din reușită în reușită și numai faptul că a publicat la edituri modeste financiar, cu posibilități de susținere și promovare scăzute
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
existențial, legată de moartea soției sale: Scriind ŕ la longue o carte care îți ia multe nopți și zile, făcîndu-te și foarte vulnerabil, ai vrea ca totul în jurul tău să înghețe, pentru că atunci ți-e frică să nu ți se întîmple și să nu li se întîmple celor dragi tot felul de funeste pocinoage. Încercam să alung, ca pe o muscă, gîndurile de felul acesta, care îmi tot bîzîiau prin cap. Aveam impresia că gîndind așa atrag neșansa. Pînă la urmă
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
Scriind ŕ la longue o carte care îți ia multe nopți și zile, făcîndu-te și foarte vulnerabil, ai vrea ca totul în jurul tău să înghețe, pentru că atunci ți-e frică să nu ți se întîmple și să nu li se întîmple celor dragi tot felul de funeste pocinoage. Încercam să alung, ca pe o muscă, gîndurile de felul acesta, care îmi tot bîzîiau prin cap. Aveam impresia că gîndind așa atrag neșansa. Pînă la urmă, am și avut parte de toate
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
exemplu, care a luptat de partea naziștilor până la urmă, a avut o soartă similară. La fel Bulgaria, vecinul nostru din sud, care a încercat să rămână complet în afara războiului. Comunismul nu a venit în România din cauza a ceea ce s-a întâmplat acum exact șaizeci de ani. El a devenit inevitabil în momentul în care cei doi dictatori ai Europei, Hitler și Stalin, au început să sfâșie în bucăți continentul și când democrațiile lumii au decis că, în nobila bătălie pentru a
Un discurs istoric by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12173_a_13498]
-
nimic nu e de crezut și că totul se judecă după o misterioasă și năucă vocație pentru vocalize. De aceea, de ani buni asaltul noilor montări încearcă rețete mai plauzibile. La Opera din Budapesta conviețuiesc ambele ipoteze de lucru: se întâmplă ca același titlu să fie pe afiș - în aceeași stagiune - în montare "istorică" și în alta recentă. Proiectul mi se pare remarcabil. Dacă mă gândesc bine, cele două opere pe care le-am văzut/auzit recent purced - fiecare în felul
Wagner și Mozart la Opera din Budapesta by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12164_a_13489]
-
privit sfios și ne-am respectat. Numele de Popescu, firește. Cred că primul zbor din viața mea cu avionul l-am făcut tot cu Popescu. De fapt, nu sînt extrem de sigură dacă a fost realitate sau dacă totul s-a întîmplat numai în capul meu. Adică, dacă la Cluj a fost și poetul, în carne și oase sau doar în pomenirile noastre dese. Ar fi simplu, prea simplu, să-l întreb pe Cătălin }îrlea și să mă lămuresc. Sau pe oricare
Un tramvai numit Popescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12139_a_13464]