2,648 matches
-
scriitor, jurnalist și profesor universitar. A participat la acțiunile lui Che Guevara în Bolivia, unde a și fost închis între 1967 și 1971. A fost consilier al președintelui François Mitterrand, apoi în mai multe rânduri funcționar guvernamental. Este cunoscut ca întemeietor al mediologiei, iar o temă centrală a studiilor sale este problema religiei și credinței în grupurile sociale. Membru al Academiei Goncourt. Printre numeroasele volume publicate: Cours de médiologie générale, L'Œil naïf, L'État seducteur, Le Feu sacre. Fonction du
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pe fanaticii distrugători de imagini, el ordonă autorităților stabilite să-i elimine fără discuții. Deși mai riguros pe fond, Calvin păstrează o prudentă ambiguitate: în afara imaginilor de sfinți și a locurilor de cult, uzul privat și profan este permis. Un întemeietor de stat nu putea acționa altfel. Probleme de pictură, probleme de guvernare. Să amintim, ca anecdotă sau butadă, că, până în 1378, la Florența pictorii, medicii și apotecarii aparțineau aceleiași ghilde pe motiv că "munca lor era importantă pentru viața statului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
franca a noastră. Capitolul IV Spre un materialism religios "Aurul muzeelor mi-e prea apăsător Vase nesfârșite Opera lui Picasso îmi spune mai mult ca ale lor Guri veștejite" Jean Cocteau În mod tradițional, estetica și tehnica se opun, divorț întemeietor căruia Kant i-a dat scrisorile de noblețe. Pentru a reuni materialul și spiritualul imaginii, e nevoie de o interdisciplină: mediologia. Înlăturând obstacolul umanismului, care nu admite că și subiectul este prelungirea obiectelor sale, nu numai invers, ea ne permite
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
se hrănesc din viața întrupării originare. De aceea, plagiatul se înfățișează ca dublare a ceea ce se dorește a fi unic. Prin încercarea maculată de a ascunde neputința ori „ne-voința“ de a crea, el se așază programatic în umbra gestului întemeietor. Mai grav decât plagiatul comun îmi pare plagiatul de idei - greu, dacă nu imposibil de identificat la nivelul contigent al slovelor. Există însă o formă mai perfidă a plagiatului: plagiatul de limbaj, cu pretenție de originalitate. Această formă de pla
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
potrivit. „Verificarea“ roadelor științei se cere făcută și prin filtrul disciplinelor umaniste, existând altfel riscul proliferării iresponsabile a semințelor ce vor naște mai târziu monștri. Prin urmare, originile întrebărilor-cadru de la care pornește demersul meu se regăsesc, în primă instanță și întemeietor, în întrebările noastre: „De unde venim, cine suntem, încotro mergem?“ Am ales înadins această formulare sintetică și sugestivă, aparținându-i lui Paul Gauguin, pentru a da glas unor interogații care ne evocă în căutările noastre cele mai adânci. Ele nu sunt
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
devine manifest prin ele. Astfel, lucrurile lumii acesteia, fie că este vorba despre locuri, ființe ori obiecte, sunt „sfințite“ primind o nouă identitate, o funcție nouă și o semni ficație înnoitoare. Această privire renăscută înnobilează multiplul, refăcând legătura cu principiul întemeietor. Fiecare individual va deveni, în această nouă perspectivă, un „vehi cul“ ca mijloc de manifestare a divinului și de trans -punere în „locul“ de unde reluarea legăturii devine posibilă. Treptele realizării legăturii sunt descrise în reprezentările axiale deopotrivă ca trepte ale
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
face prezentă mani festarea principiului. Desăvârșirea spirituală este însoțită de semnele prezenței sacrului aici, la nivelul materiei acestei lumi, care este transfigurată. Liderii spirituali ai diverselor tradiții ori comunități religioase reușesc să transmită mesajul legăturii nu doar indicând către principiul întemeietor, ci făcând manifestă prezența principiului până la nivelul trupului și al materiei acestei lumi. Cu alte cuvinte, principiul întemeietor nu este undeva, exilat în afara noastră și a lumii, ci se manifestă și (ne) este inerent hic et nunc. Consecința ultimă a
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
lumi, care este transfigurată. Liderii spirituali ai diverselor tradiții ori comunități religioase reușesc să transmită mesajul legăturii nu doar indicând către principiul întemeietor, ci făcând manifestă prezența principiului până la nivelul trupului și al materiei acestei lumi. Cu alte cuvinte, principiul întemeietor nu este undeva, exilat în afara noastră și a lumii, ci se manifestă și (ne) este inerent hic et nunc. Consecința ultimă a intrării în relație va fi propria transfigurare și, deci, propria moarte pentru ceea ce reprezentăm ca individual, ca unu
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
din punct de vedere temporal, a secvențialității în concomitență, spontaneitate, sincronicitate va determina saltul semnificativ de la devenire spre transfigurare ca transmutare și deci ca modificare ce aduce cu sine transcenderea lumii ca spațiu-timp și instituirea prezenței ca legătură cu principiul întemeietor prin mișcarea adecvată a sufletului. Intermezzo Critica lui Robert H. Sharf sau cum e cu putință studiul religiei? Pornind de la studiul lui Robert H. Sharf „The Rhetoric of Experience and the Study of Religion“, cu privire la legitimitatea utilizării formulei „experiență religioasă
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
și separarea lor spațială sau/și temporală naște ierarhia. Prima separare/decupare survine prin gestul „extragerii“ sau celal impunerii diferenței în virtutea unui criteriu ori principiu, altul decât principiul Unul (descris îndeobște ca principiu „prim“ sau „ultim“ ori ca principiu creator, întemeietor etc.). Această „mișcare“, această reorientare a privirii care decu pează, temporalizează și spațializează face posibilă emergența structurii ierarhice prin întoarcerea de la Unul și din legătura Unului către cele multe (născute prin descentrarea privirii) și, astfel, către legătura cu multiplul. Când
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
a scării nu este „sus“, întrucât ele nu sunt „parte“ circumscrisă ierarhiei. în mod paradoxal, ori „misterios“, ultima treaptă, deși nu se regăsește la nivelul ierarhiei, se manifestă prin toate treptele, insti tuindu-se deopotrivă prin diferență absolută și ca principiu întemeietor. Altfel spus, Unul nu are nici un chip, însă este prezent în toate chipurile, multiplul fiind resem ni ficat, în oglinda reîntemeietoare a Unului, ca infi nitate și/sau totalitate de necuprins a manifestărilor divine. în consecință, legătura adecvată cu Unul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
vreunei ierarhii, căci aceasta ar însemna ca Unul să fie de natura celor întemeiate, să se asemene lor și, deci, să aibă chip, structură, configurație, formă și, eventual, materie. Or, primul principiu nu are nici unul din aceste atribute, el fiind întemeietor, însă nu întemeiat. Unul nu se instituie ca primul într o serie. De aceea, nu există, în acest caz, doi sau, altfel spus, încercarea de a-l așeza pe Unul într-o serie ar însemna desprinderea de Unul și întoarcerea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
externalizări“ ale relației, au miza de a conserva și de a da sens mai departe legăturii pentru cel care a trăit experiența Unului și dorește să o păstreze, în speranța reite rării ei sau pentru a o transmite, ca gest întemeietor, celorlalți. Riscul este dublu și se naște din interpretarea eronată, deformată a întruchipărilor la nivelul a cel puțin două registre: 1. Interpretarea eronată a treptelor intermediare (și fragmentare) ce survin în timpul experienței ca fiind realitatea ultimă și deci ca reprezentând
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
întrebările omului. Accentul nu mai cade pe găsirea și exacerbarea diferențelor specifice, prin marcarea și delimitarea la nesfârșit a propriului teritoriu, ci, mai degrabă, pe „ceea ce ne unește“. în prim-plan nu mai stau doctrinele, teologiile, sistemele, ci căutarea principiului întemeietor. Unitatea și deci comunicarea autentică dintre religii nu se cer căutate în firele comune ale teologiilor lor. Pecetluirea unui dialog al doctrinelor prin inventarierea și însumarea reperelor comune de natură textuală și ideologică nu poate spune prea multe pentru omul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Trecerea de la toleranța politică la toleranță doctrinală este doar un pas, care păstrează contaminarea ideologicului și încremenirea propriului sistem considerat reper ultim. Or, reperul ultim nu se lasă surprins, înfășurat și transmis printr-un sistem. Riscul de a substitui principiului întemeietor o doctrină sau un sistem cu chip uman prin multiplele lui dezvoltări secularizate este evident. Când practicanții unei religii ascultă mai degrabă vocea sistemului decât vocea care se face auzită, prezentă, manifestă prin sistem, situația poate fi ușor comparată cu
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
posibilelor ramificații ale sistemelor până în cele mai mici detalii. Acest demers însă nu va fi în stare să reașeze privirea către ceea ce dorește, prin chiar menirea ei, anume să indice religia. Altfel spus, în locul reașezării pe calea deschisă de principiul întemeietor al unei religii, spre și pentru a căuta legătura cu acesta având doar ca punct de plecare manifestările încremenite în texte, imagini, doctrine, accentul se mută, în cel mai bun caz, pe legătura dintre sisteme. Cu alte cuvinte, de cele mai multe
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
sisteme. Cu alte cuvinte, de cele mai multe ori, practicantul rămâne „aninat“ sistemului, care îi va închide lumea și privirea printr-o decupare mutilantă a propriei căi. Or, legătura spre care trimite gestul religios autentic este cea dintre privirea interioară și principiul întemeietor al privirii, indiferent de tradițiile religioase avute în vedere, fiecare dintre aceste tradiții identificând, denumind și formulând în alți termeni cele două „repere“ ale relației. Etimo logia cuvântului „religie“, așa cum este el utilizat în limbile indo-eu ropene, trimite, de altfel
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
voi limita la a schița câteva posibile interogații ce decurg direct din problema tizarea ideii de comunitate religioasă. Reluând firul argumentului nostru, decelăm mai multe trepte ale survenirii „legăturii“ în orizontul experienței religioase, ca legătură între propria privire și principiul întemeietor perceput ca reper ultim. întruchipările principiului întemeietor reprezintă și reconfigurează, în oglindă, percepția de sine și identitatea proprie, care se va remodela în funcție de termenul ultim al relației. Multiplelor chipuri ale divinului le corespund implicit diferite niveluri de percepție, respectiv stări
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
interogații ce decurg direct din problema tizarea ideii de comunitate religioasă. Reluând firul argumentului nostru, decelăm mai multe trepte ale survenirii „legăturii“ în orizontul experienței religioase, ca legătură între propria privire și principiul întemeietor perceput ca reper ultim. întruchipările principiului întemeietor reprezintă și reconfigurează, în oglindă, percepția de sine și identitatea proprie, care se va remodela în funcție de termenul ultim al relației. Multiplelor chipuri ale divinului le corespund implicit diferite niveluri de percepție, respectiv stări de conștiință, discernabile ca trepte ale întruchipării
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
care se va remodela în funcție de termenul ultim al relației. Multiplelor chipuri ale divinului le corespund implicit diferite niveluri de percepție, respectiv stări de conștiință, discernabile ca trepte ale întruchipării de sine. Proiecția este dublă: concomitența propriului chip și a principiului întemeietor în relația lor esențială este amplu tematizată. La fel de amplu tematizată este însă și imposibilitatea „închipuirii“ divinului, înțeleasă ca atribuire a chipului, sau chiar interdicția formulată explicit de a face chip și deci de a „materializa“ esența ultimă a principiului așezat
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
tot atâtea trepte ale transfigurării interioare și astfelale percepției cu privire la propria identitate. Autenticitatea relației stă chezășie pentru posibilitatea transfigurării interioare. în acești termeni, orice relație „de împrumut“, prin preluarea și asumarea necritică a chipului (chipul propriu sau „chipul“ dat principiului întemeietor), este semnul apartenenței neautentice, exterioare la o ideologie sau alta. Pe scurt, neautenticitatea naște și face să prolifereze ideologicul. încărcătura ideologică a unei tradiții este cu atât mai mare cu cât relația individuală este mai „nepersonală“, mai încremenită în tipare
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
textului, a poveștii, a unei persoane, a unei ceremonii etc. - au sens nu pentru a conferi prestanță și autoritate sistemului, ci prin mijlocire și deci prin abilitatea și măiestria de a instrumentaliza sistemulastfel încât acesta să poată conduce înspre principiul întemeietor pentru a naște în celălalt legătura vie, unică și de neînstrăinat. Odată renăscută această legătură, ritualul o va face prezentă prin repetitivitate și o va nuanța conferind relației ritm și continuitate. în această lumină, orice încremenire și impunere a unui
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
sistem religios având ca miză păstrarea și perpetuarea autorității sistemului în formele sale supraevaluate ca repre zentând sau ținând de principiul însuși constituie o deviere de la relația autentică, pe care o substituie cu o practică în esența ei „idolatră“. Principiul întemeietor este redus la sistemul propovăduit și confundat sau identificat cu acesta. Prin urmare, reluând discuția cu privire la comunicarea interreligioasă, pot fi întrezărite mai multe trepte ale reali zării acesteia, în funcție de modul în care accentul cade pe comunicarea dintre sistemele religioase sau
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
metaforic, cea de „coborâre“ a principiului, re spectiv cea de „urcare“ a sistemului. Consecințele sunt, pentru fiecare caz în parte, diferite: „Coborârea“ principiului va revigora sistemul, care va avea puterea de a mijloci fără să închidă calea către prin cipiul întemeietor. Astfel, sistemul nu se pietrifică și nu devine o reflexie a chipului omului, ci unește creator, aseme nea unei scări, lumile. „Urcarea“ sistemului presupune implicit detronarea principiului prin substituirea unui „chip cioplit“. Sistemul, rupt de principiul întemeietor și pierzând funcția
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
către prin cipiul întemeietor. Astfel, sistemul nu se pietrifică și nu devine o reflexie a chipului omului, ci unește creator, aseme nea unei scări, lumile. „Urcarea“ sistemului presupune implicit detronarea principiului prin substituirea unui „chip cioplit“. Sistemul, rupt de principiul întemeietor și pierzând funcția esențială de mijlocire, devine o structură rigidă, care proliferează și va utiliza toate mecanismele pentru a se impune ca fiind principiul însuși sau, în cel mai bun caz, calea unică înspre principiul marginalizat. Pornind de la tipurile de
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]