7,767 matches
-
instalase la cârmă acceleră spre țărmul turcesc. 26 Dinspre răsărit bătea un vânt rece. Lumina firavă din zori abia reușea să răzbată prin ceața subțire a dimineții. La marginea drumu lui forestier, pe stânga cum veneai dinspre oraș, o porțiune întinsă era defrișată. Lăstărișul fusese înlăturat de buldozerele care nete ziseră suprafața croind un platou larg. Cinci camioane erau parcate acolo, alături de câteva utilaje de săpat și o macara. Mai în spate, imediat sub buza pădurii, două clădiri cu un singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
așteaptă cu masa pregătită. Aruncase tot de pe el și intrase sub duș. Se spălase îndelung, lăsând apa să curgă la presiune maximă. După ce terminase, încercase să se frece cu prosopul aspru dar constată că nu era deloc ușor. Pe zone întinse, pielea de pe corp căpătase o culoare albastru-închis bătând spre negru și fiecare atingere îi smulgea un geamăt de durere. Pe spate, acolo unde lespedea de piatră îl apăsase, era cel mai rău. Probabil că avea și o coastă ruptă, ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
îl vei convinge să stea acolo de bună voie? Cine a spus că trebuie să-l convingem? Îl băgăm pur și simplu, legat. Oh, nici nu vreau să aud așa ceva, spuse Vlad Mihailovici, ducând mâna dreaptă în față, cu palma întinsă înainte, de parcă s-ar fi ferit de ceva, e inuman. Dă-i drumul la treabă, îmi place planul tău! rosti el apoi repede, întinzându-i schițele lui Godunov, în timp ce rânjea satisfăcut. Știi, mă gândeam... Ei, vezi că de acum începi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
șerpi și păianjeni, ci cu palmieri cu coroana bogată, cu izvoare la tot pasul, cu iarbă pînă la genunchi, cu un soare ce strălucea blînd, căci ziua era veșnică, cu turme de vaci, capre și oi ce pășteau nestingherite pe Întinse pășuni, cu verdeață pururi Înmiresmată, căci și primăvara era veșnică, fără corbi ori ulii, doar privighetori cîntînd neîncetat. Și așa mai departe. Această imagine a grădinii raiului, care la Început păruse tuturor o scorneală - cînd se mai pomenise ca soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
știu cîte sere de flori și devastate grădinile mahalalelor, că toată noaptea lătraseră cîinii, tot chemîndu-se Între ei dobermani cu cîini-lupi, Îndîrjiți În zgardele lor aidoma unor coroane de spini; lunecau verigile grele ale lanțului pe sîrma de oțel temeinic Întinsă, răsunînd precum lanțurile sclavilor din negura istoriei, fără ca nimănui să-i treacă prin cap, chiar nici bătrînilor grădinari osteniți, În a căror oase istovite zăcea istoria bolilor, veșnică precum istoria proletariatului, că În acea noapte se petrecuse o mică revoluție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
o voce aproape străină. Domnul Martin Benedek, primarul, Își aprinse sfeșnicul de pe noptieră și se uită la ceas; trecuse de unsprezece. CÎinele din curte lătra Întruna, Îndîrjit, se auzea cum se smulgea din lanț și cum lanțul aluneca pe sîrma Întinsă. Cineva lovea puternic cu pumnul În ușă. Domnul Benedek Își Îmbrăcă halatul de casă și ieși fără să-și scoată de pe cap fesul de noapte cu ciucurele care-i cădea pe-o ureche. Înălțînd mult lumînarea, o recunoscu În pragul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
retragerea apelor mărilor neo-pliocene spre actualul bazin al Mării Negre, fiind derivat din vechile câmpii sarmato-pliocene, înălțate spre sfârșitul pliocenului și în cuaternar, având o structură monoclinală a litologiei. Interfluviile deluroase, colinare sau sub formă de platouri, se repetă pe spații întinse, cu altitudini între 200 și 500m. în structura solului predomină gresiile și nisipurile, în alternanță cu argilele și marnele, fapt care explică succesiunea aproape regulată de interfluvii prelungi și nu prea înalte. în acest sens, obcinile pornind din zarea Mărăștilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în paragină, își reintră în drepturi, se reface, crește arboretul unde altădat creștea grâul, se refac pădurile, sunt mai puține animale, mai puțini oameni care șiau găsit loc prin țările Uniunii Europene. Fauna într-o perioadă în care existau păduri întinse și pajiști, iar populația era mai puțină și rară, fauna specifică zonei era mai bogată și chiar pe teritoriul comunei Filipeni erau mamifere și păsări care astăzi nu mai sunt. Din Colinele Tutovei au dispărut bourul și capra sălbatică, altele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
așezări și necropole „situate îndeosebi în partea centrală și septentrională a Moldovei, cercetate prin săpături arheologice, confirm continuitatea tipului de locuință (de suprafață, bordei și semibordei), iar din necropolele cercetate rezultă generalizarea ritului de înhumare cu înmormântați depuși în poziție întinsă, cu brațele de-a lungul corpului și mâinile așezate pe piept sau abdomen, având orientarea conform ritualului creștin, adică V-E. I. 3 Date din dosarul „arheologiei toponimice”. Toponimia minorș a comunei Filipeni, o istorie încifratș în apelative toponimizate Toponimia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care, se punea păr de porc înfășurat cu o cârpă pe un băț. Dobreana Toponimul Dobreana este specificat în documentul de danie dat de domnitorii șării Moldovei, Ilie și Ștefan, lui Mihail Oțel, în 1438, în legătură cu stabilirea hotarelor acelei moșii întinse în care erau s-au au apărut satele Oțelești, Filipeni și Fruntești. în documentul din 1438 se vorbește de Dobreana ca parte din Poiana lui Coste Călugărul, întinsă de o parte și de alta a pârâului cu același nume. Nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aparține Ucrainei, românii erau și mai puțini. Mulți dintre proprietarii români și-au vândut moșiile la străini, trecând în Moldova, la fel și o parte dintre preoți și călugări, îndeosebi după ce averile mănăstirilor și schiturilor au fost inventariate și din întinsele moșii, peste jumătate din suprafața Bucovinei, s-a format în 1786, Fondul bisericesc grecoortodox. Școlile întemeiate de noua stăpânire aveau ca limbă de predare limba germană sau polonă, așa că au fost ocolite de români, îndeosebi după ce toate școlile din Bucovina
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moldovei între anii 1675-1678 (Antonie Vodă din Popești). Veniți în șările Române, familiile grecești de la Constantinopol nu primescă de la început moșii și funcții, dar prin căsătorii cu fete din marile familii boierești ajung, în scurt timp, să stăpânească și moșii întinse și divanul domnesc, încât nu e de mirare că a fost o mișcare antigrecească pornită din partea boierimii românești. Despre frații Iordache și Manolache Roset (Ruset) știm că sunt veniți în Moldova în 1665 cu Duca Vodă, primul, Iordache, se căsătorește
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care stătea el și unde tatăl meu urma înainte a da lecții copiilor lui, mai luând și alte lecții prin oraș.... În Bacău mergeam adesea în casa doctorului Prodan, cu al cărui fiu, deși mai mare decât mine, legasem o întinsă prietenie ...” Desigur, Alexandru D. Xenopol greșește când spune că a stat la moșia lui Iordache, era vorba, după cum spune Vasile Rosetti într-o scrisoare din 1934, despre Grigore Rosetti. Proprietarul Grigore Rosetti, stând la curtea din Filipeni și administrând singur
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satele comunei Filipeni. Câteva familii din Lunca au acumulat mai mult pământ, cumpărând de la cei care nu-și puteau achita datoriile, dar și de la cei nepăsători, leneși și bețivi. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea statul deținea întinse suprafețe de pământ (în 1863 au fost secularizate averile mănăstirești, care reprezentau 27% din suprafața României Mici), aflate la distanțe mari față de căile de acces, drumuri și căi ferate. Din aceste moșii statul a vândut loturi de 25, 50, 100
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la moara de apă, mai desă la râșnița cu două pietre așezate orizontal (vezi subcapitolul „Meșteșuguri și instalații”), din care au făcut o fiertură pe care au numit-o tot mămăligă. Dintre toate popoarele europene care cultivă porumbul pe suprafețe întinse, numai românii și italienii consumă mămăliga din făina de porumb, ei numind-o polenta. Spre deosebire de mei, porumbul cerea un complex de lucrări, în primul rând cele două prașile cu sapa, când se îndepărtau buruienile, iar la prașila a doua se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fier care sfărâma bulgării și apoi se nivela cu o borună făcută din spini, care făcea arătura netedă. Practicarea asolamentului și rotația culturilor duceau la o producție mai mare la ha. Mai adăugăm că proprietarii Rosetti și Sterian aveau proprietăți întinse, cele mai fertile din tot pământul existent în comuna Filipeni. Nedreapta repartiție a pământului existentă în țară la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, este confirmată și de situația împărțirii pământului în comuna Filipeni: vechi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
despre bogăția de vite mari și mici, crescute în braniștile domnești, mănăstirești, pe moșiile boierilor și ale țăranilor se înmulțesc. Cei care semnalează acest aspect al activității economice sunt cronicarii moldoveni - Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce care menționează întinsele braniști domnești de la Bohotin și șuțora. Cele mai cuprinzătoare date despre creșterea animalelor în Moldova medievală le datorăm învățatului domnitor Dimitrie Cantemir care a scrisă lucrarea „Descrierea Moldovei”. Astfel, aflăm că din vânzarea vitelor mari, atât boierii, cât și țăranii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la adevăratul scop al recensământului, în document se spune că recensământul s-a făcut pentru a feri populația săracă de exploatarea moșierească, dar în recensământ este înscrisă numai populația birnică și oamenii de rând, fiind omiși boierii care dețineau moșii întinse, dar nu plăteau decât anumite dări, însă nu erau impuși la bir, din care se achita tributul către Poarta Otomană. Autorii recensământului arată și greutățile întâmpinate în înscrierea populației birnice și a scutiților, deoarece mulți aveau același nume, înscrierea făcându
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1989, migrarea s-a produsă spre alte țări ale UE, îndeosebi Italia și Spania. Fenomenul migrației cuprinde forța de muncă tânără, accentuând diferențele dintre grupele de vârstă, prin favorizarea forței de muncă îmbătrânită, ceea ce explică, în bună măsură, rămânerea unor întinse suprafețe în stare de pârloagă. Exemplificăm situațiile semnalate prin indicarea populației pe comună și în fiecare sat în parte, ceea ce ne va da posibilitatea să facem comparații utile cu situația demografică de la recensământul din 1912: Comparând evoluția populației înregistrată la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ale răului. De beșică se descântă când începe să te doară, să nu mai apuce a se coace: „Beșică naranghie, beșică de bâzdie, Ieși din sorocul meu și-a lui Dumnezeu Du-te la fântâna crestei (de pe deal?!) E masă întinsă, făclii aprinse Unde se bea, se mănâncă ...în obrazul ... (cutărui) să rămână curat, luminat.” Urmează fumigatul. Se aprinde o cârpă de pânăză, să nu fie de lână, se afum cu ea locul umflat. După terminarea descântecului se stinge cârpa și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pricepute, care aisitau la nașteri, dintre care amintim pe Marghioala Andrieș, Maria Caprian, Catrina Boca (mătușa Catrina). Înainte de războiul din 1916-1918 moașă a fost Irodia D. Iacobeanu, moașă cu școală la Bacău, numită moașă comunală, care avea o circumscripție foarte întinsă: în afară de comuna Filipeni și comuna Mărăști. Ca agenți sanitari a fost un oarecare Holbam din satul Brad, iar mai târziu Herțanu din Blaia.” Pe un ton hazliu, cu umor, dând dovadă de multă înțelegere pentru sufletul semenilor săi, Gheorghe (Ghiță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la nivelul proprietarului locului și nici din partea statului, pentru o dispunere, într-o ordine, a locuințelor. Desigur, așezarea casei într-un spațiu larg, aerisit, prezintă avantaje pentru individ și familie, dar la nivelul unei comunități, dispersia locuințelor pe un spațiu întins, poate crea și creează mari neajunsuri când se pune problema electrificării, modernizarea rețelei stradale, introducerea apei potabile, dispunerea instituțiilor de interes publică etc. Pentru satele din comuna Filipeni chiar construcțiile anexe casei, gospodăria întreagă, au un caracter dispersat, împrășștiat pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și creează mari neajunsuri când se pune problema electrificării, modernizarea rețelei stradale, introducerea apei potabile, dispunerea instituțiilor de interes publică etc. Pentru satele din comuna Filipeni chiar construcțiile anexe casei, gospodăria întreagă, au un caracter dispersat, împrășștiat pe o suprafață întinsă care în Colinele Tutovei alcătuiește „siliștea casei” care însemna „locul din vatra satului pe care se poate construi o gospodărie.” Dispunerea „acareturilor” (anexelor) reflect specificul activității economice, ocupațiile țăranilor, legate, în principal, de cultura plantelor și creșterea vitelor. Pe lângă casă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și am Încercat să obțin o vedere a curții interioare din acel loc. Se Întrezăreau o pleată de buruieni și conturul a ceea ce mi s-a părut a fi o fîntînă sau un heleșteu din care se ridica o mînă Întinsă, arătînd către cer. După cîteva clipe, am priceput că era vorba de o mînă din piatră și că mai existau și alte membre și siluete, pe care nu izbuteam să le disting, scufundate În fîntînă. Mai Încolo, printre vălurile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
industriale produse în serie, în adevărate instrumente ale autonomiei individuale. Tot progresiv, libertatea ca valoare de piață a contribuit la elaborarea conceptului de libertate politică, mai întâi pentru o minoritate, apoi pentru cei mulți, cel puțin formal, pe teritorii din ce în ce mai întinse, înlocuind aproape peste tot puterea religioasă și militară. Pe scurt, dictatura a permis apariția pieței, din care s-a născut democrația. în acest fel, odată cu secolul al XII-lea au apărut democrațiile de piață. Progresiv, spațiul lor geografic s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]