KorAP: Find »[drukola/base=întrebuințare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...50 51 52 ...201 >

5,014 matches

Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874

și utilizarea "obștească" a acelor "desăvârșite unelte agronomice", operațiune nu numai necesară, după propria-i opinie, dar și posibilă, cu atât mai mult cu cât "ele (uneltele n.ns.) se pot pregăti pân și chiar de rotari în țară spre întrebuințare"5. Din păcate, demersul lui Hodocin a rămas fără cuvenita și așteptata reacție din partea autorităților, pe de o parte, a producătorilor agricoli, pe de alta, ilustrând deopotrivă nu atât lipsa de capital ce greva economia țării în ansamblu, cât mai

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
reitera calitatea specială a produselor sale, deplin asigurată prin "aplicația mijloacelor <c>himice și tehnice", care le deosebeau atât de lumânările de stearină "eșite din fabrica privilighetă a Moldavii" aparținând lui Th. Ghica, cât și de cele obișnuite pentru "obșteasca întrebuințare", realizate de lumănărarii capitalei. Spre a fi mai convingător, prezenta deja autorităților ieșene mostre de lumânări ce urma a le fabrica, care au fost sigilate și reținute ca probe calitative, atât de către beneficiar, reprezentat de Eforie, cât și de producător

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
montanist susținea, cu noi argumente, necesitatea imperioasă a promovării acestui gen de industrie în Moldova, efectuând o minuțioasă demonstrație a posibilităților de transpunere în practică a proiectului preconizat. Produsele prelucrate din fier, arată el, nefiind "articule de modă, ci o întrebuințare necontenită pentru fiecare clasă a societății", dețineau și semnificau o valoare constantă, ceea ce le conferea "cea mai sigură trecere sau vânzare pe piață"12. Invocând experiența universală, el aprecia că, dintre toate întreprinderile industriale cunoscute în epocă, "fabricile de fier

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
fier și a vinelor ce și în viitor s-ar descoperi" urma a fi dobândit în exclusivitate de acționari, împotriva unei dări anuale de 20 galbeni, la care se mai adăuga o altă taxă de 50 galbeni anual pentru "sloboda întrebuințare a cărbunilor de pământ" aflători în subsolul suprafețelor arendate. Pentru materialele de construcție necesare întreprinzătorilor (piatra, lutul pentru cărămizi, nisipul și varul) și existente pe moșii, proiectul nu prevedea vreo despăgubire a proprietarului. În continuare, întreprinzătorii își rezervau dreptul "de

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
permisă de abundența mineralului constata el; chipul săpării este greșit [...], într-un loc strâmt sunt grămădiți pre mulți lucrători, care, fără rânduială științălnică și privighere, lucrează fără plan și se încurcă și împiedică între dânșii. Toate lucrările se fac fără întrebuințarea mijloacelor tehnice și numai cu osteneala și opintirea puterilor omenești"10. O oarecare ordine în cadrul procesului de producție ar fi fost posibilă, după aprecierea sa, prin unificarea gropilor aflate atunci în lucrare. Înainte de toate, erau însă imperios necesare lucrări de

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
nord-sud până la Dunăre 13, în anul 1851 Nicolae Suțu preconiza, în premieră, construcția unei astfel de căi, care să traverseze Moldova de Jos, de la est la vest, între Tg. Ocna și Galați 14. Întemeindu-și proiectul pe convingerea că "toată întrebuințarea antreprizei ocnelor și baza propășirii sale și, prin urmare, a folosului haznelii nu stă decât în exactețea transportului sării la schela Galaților", pe de o parte, iar pe de alta, că "greutățile cărăușiei s-au înmulțit an de an", cunoscutul

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
superior, de unde apoi putea fi distribuită în urbe. Cu ajutorul acelor "mașini ridicătoare cu țevi sugătoare" (probabil, motopompe) ale căror planuri, preț de cost și modalitate de achiziționare le anexa memoriului, cu precizarea că "în Praga de multă vreme sunt în întrebuințare" Hodocin întrevedea și posibilitatea utilizării apei din râul Milcov, după filtrarea prealabilă a acesteia, într-un "bazin limpezitor, bine construit". De observat e faptul că și în acest caz, ca de altfel în toate celelalte proiecte sau inițiative tehnice propuse

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
motivul pentru care spre a înlătura una dintre cauzele considerate esențiale pentru disconfortul concetățenilor ieșeni noua administrație a decis să înlocuiască "acest metod cu altul, mai nimerit, a pietrelor cubice, formate din un granit găsit la munte, ce vrednicește cheltuiala întrebuințării cu succes". Cu prețul unor noi și împovărătoare obligații bănești pentru localnici, fără a intui, probabil, vrăjmășia împrejurărilor externe (care aveau să aducă foarte curând o nouă ocupație militară străină în țară), guvernul moldav s-a angajat "a pavelui ulițele

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
unde, "în curs de 30 de ani s-au nenorocit peste 70 de oameni"6. În sfârșit, semnatarul memoriului către domn arăta că, pe lângă toate cele amintite, "au înființat, iscălitul, în acest an, cu mijloace bănești împrumutate și cu o întrebuințare extraordinară a puterilor sale, o fabrică de prav <de pușcă>, neapărat trebuitoare țării, încât, numai prin estimarea pravului trebuitor Miliției naționale și Departamentului Lucrărilor Publice, cu prețul neobișnuit de ieftin de 10,5, chiar și cu 10 lei/oca, au

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
numeroasele și peste analoghie aflătoarele ferestei, toată valea cea mare a Bistriței cu a<le> ei lăturalnice văi, se vede stirpită de lemne și provizioanele copacilor câștigate prin învechime se mistuiesc prin un abuz (catahrisis) vrednic de tânguire. Pe lângă această întrebuințare a pădurilor, mai este încă și alt rău, carele nici într-un chip nu se poate dezvinovăți. Cu înmulțirea înpoporării pe fieșcare an și cu sporirea vitelor, mai ales a numeroaselor turme de capre, sporește și lipsa pășunei <ș>i

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
învioșază lucrările tuturor organilor, revarsă în tot trupul o simțire plăcută și statornicește înlăuntrul nostru armonia cea neprețuită de la care atârnă sănătatea trupului și neîmpedecata lucrare a duhului. Folosul scăldătoarei răci Potrivit arătatei lucrări a scăldătoarei răci, dupre o înțăleaptă întrebuințare a ei, putem aștepta următoarele folosuri: 1. Printrânsa putem întări trupul; 2. Printrânsa statornicim sănătatea; 3. Printrânsa îndelungăm și îndulcim viața; 4. Printrânsa ne apărăm nu numai de boale lipicioase, dar și de cataruri, de trânzi, de revmatism, de durere

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
de trânzi, de revmatism, de durere la ciolan și încheieturi și de alte patimi grele; 5. Printrânsa ne putem vindeca de boale acute și cronice, de boale interne și externe. În urmarea lucrării și a folosului ce dă scăldătoarea răce, întrebuințarea ei este tot așa de veche ca și neamul omenesc. Noi o găsim întrebuințată, spre întărirea trupului și câștigarea sănătăței nu numai în veacurile întunericului, ci și în veacurile luminate. Cu desăvârșire prețuită și întrebuințată au fost la toate acele

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
însuși (sic!) îi pune în mână". Pe lângă folosurile arătate, mai avem și alt folos de la scăldătoarea răce: mic și mare, tânăr și bătrân, bărbat și fimeie poate să se deprindă cu ea și să tragă cel mai deplin folos prin întrebuințarea ei. "La cei mai gingași copii, zice doctorul Ferro, putem întrebuința scăldătoarea răce fără cea mai mică îngrijire și folosul care-l vom vide aice îl vom aștepta în zadar de la orice altă doftorie". Și mai departe, iarăși zice: "Scăldătoarea

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
răce; numai aceasta este în stare a-l scăpa de boalele acele tirănitoare carele se încuibă în om prin multă ședere și gândire. Dară și acii în ani adâncați se pot deprinde cu scăldătoarea răce și se pot folosi prin întrebuințarea ei. Printrânsa ușurăm sarcina zilelor noastre, printrânsa câștigăm bătrânețe lungi și liniștite, printrânsa putem depărta înțepenirea trupului, credincioasa tovărășită a bătrânețelor; căci ea sprijinește circulația regulată a sângelui și umezelile trupului n-au când să se închege, n-au când

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
de molipsâri, să ne scăldăm adeseori în apă răce. Numai atunce vor lipsi dintre noi revmatismul, durerile la ciolan și închieturi, istericalile, frigurile, trânzii și damblalile, boale ce din zi în zi se înmulțesc. De vreme ce scăldătoarea răce numai după o întrebuințare potrivită aduce folosul pomenit, să-mi fie ertat a vorbi ceva și "asupra întrebuințării scăldătoarei răci". Cea mai întăi regulă care trebuie să se păzească de cătră toți ce se scaldă în apă răce este de a nu intra în

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
noi revmatismul, durerile la ciolan și închieturi, istericalile, frigurile, trânzii și damblalile, boale ce din zi în zi se înmulțesc. De vreme ce scăldătoarea răce numai după o întrebuințare potrivită aduce folosul pomenit, să-mi fie ertat a vorbi ceva și "asupra întrebuințării scăldătoarei răci". Cea mai întăi regulă care trebuie să se păzească de cătră toți ce se scaldă în apă răce este de a nu intra în scăldătoare cu trupul ostenit. Experiența ne-au arătat că trupul poate să fie plin

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
la 3.200 palme, mai rămâind încă o întindere nelucrată ca de 720 palme, iar lățimea acestor straturi este până la 650 palme. Deși straturile de sare se întind uneori în o adâncime și peste 1.800 pal<me> și prin întrebuințarea științei s-ar putea prelucra și în acea adâncime, totuși, până amu, astă adâncime aici nu s-au cercat, nici scoaterea sării s-au cercat prin metoduri mai bune. Desimea și tăria serei este așa de mare că, până amu

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
este G. Klain în Heldsdorf, lângă Brașov; un sac costisește 9 două-zeceri argint și lesne se poate comisiona prin un neguțitor brașovean. Autorul acestui sac, onorabilul paroh Fogt, la orice întrebare este gata a da în scris lămuririle privitoare de întrebuințarea și folosul acestui sac-roi. C. Mihalik de Hodocin 6 Descriere sinoptică a mineralelor din munții Moldovei 16, "Foiletonul Zimbrului", an IV, nr. 19, Duminică 29 mai 1855, Iașii, Tipografia "Buciumul român", pp. 145-150 Descriere sinoptică a mineralelor descoperite și adunate

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
w.] (Învățătură despre metale, îndeosebi învățătură despre fonta brută, fier forjat, oțel, plumb, cositor, zinc, cupru, alamă, aliaj de bronz și cositor pentru clopote, bronz ș.a.m.d., despre obținerea lor, prelucrarea prin turnare, ciocănire, laminare ș.a.m.d., despre întrebuințarea lor în toate domeniile construcțiilor, formelor de turnare, bare, tablă, cuie ș.a.m.d., despre aurire, argintare, oxizi metalici ș.a.m.d.), Stuttgart, 1835, 1, 4; 8. Joh<ann> Jos<eph> <von> Prechtl, Grundlehren der Chemie <in technische Beziehung> (Elemente

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
1817, 1, 8; 34. Carl Hartmann, Die Wunder der Erdrinde <oder, Gemeinfassliche Darstellung der Mineralogie und Geologie mit besonderer Berücksichtigung ihrer Anwendung auf Künste und Gewerbe> (Minunea scoarței terestre sau prezentare comună a mineralogiei și geologiei cu privire specială asupra întrebuințării sale în meșteșuguri și profesiuni), Stuttgart, 1841, 1, 8; 35. Almanach, Wien, 1846, 1, 8; 36. Adolph Ferdinand Gehlen, <Fasslicher Anleitung zu der Erzeugung und Gewinnung des> Salpeters (Introducere în extragerea și producerea salpetrului), Nürenberg, 1815, 1, 8; 37. Johann

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
deplin încredințat cum că la înființarea și direcția unui institut iconomic și a unui atelie<r> mehanic poate să aducă simțitoare slujbe, mai ales fiind el în stare, pe elevii unui asemenea institut, a-i povățui în detail la practica întrebuințării în toate ramurile iconomiei. Pre lângă aceste, iscălitul, afară de tehnicile sale cunoștințe, nu numai că poate singur, după nou metod, a plănui și a dirigui zidirea și durarea binalelor iconomice, precum: hambaruri, grajduri, velnițe, cărămidării, mori ș.a., dar și la

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
hârtie, feliuritele materialuri ar trebui să să cumpiri din mai multe părți, de la depărtări mari și, mai totdeauna, cu multe greutăți și cu oareșcare rizic. 2. Productele de fer, cea mai mare parte, nu sînt articule de modă, ci o întrebuințare necontenită pentru fiecare clasă a societății; productele ferului nu-și pierd niciodată valoarea, nici prețul lor, nu să strică, au totodată și cea mai sigură, necurmată, trecere sau vânzare. De aceea s-au dovedit prin universală experenție că, dintre toate

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
și la lucrarea băilor de f<i>er. [Mihalik de Hodocin] BAR, București, Colecția Documente, pachet DCCVI/203. 12 <1851> <Asociația de acții> Neavând Moldova nici o baie de fer, încât tot ferul trebuitor pentru agricultură, zidiri și, îndeobștie, pentru orice întrebuințare, este datoare a-l aduci nu numai din apropieta Bucovină, ci din Anglia, Svițera și chiar din Siberia, pentru care, pe tot anu, exportează some însămnătoare. Vederat este cum că, fără o baie de fer în țară, nu e putincioasă

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
fer, pădurile și ogoarile neapărate pentru înființarea și lucrarea unei naționale băi de fer nu sînt proprietate privată, ci să găsăsc pe moșiile <mănăstirilor> Bistrița, Bisericani și Pângărații. Deci, luând aminte că asemine baie nu să poate înființa decât prin întrebuințarea de capital mare, de știință spețială și, după trecire și osteneală de mulți ani, atârnând tăinicia unei asemine întreprinderi de împregiurări favorabile și, prin urmare, poate nici odinioare nu s-ar pute face de însăș mănăstirea, când folosul țării cere

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
să va hotărî de comisia sus-însămnată, toate alte păduri din văile celi mari: Tarcău, Oanțu, Vaduri, Gârcea, precum și a<le> lor ramure lăturalnice și acele din munții anume (...)24 au să rămână numai pentru trebuința acestei băi de fer, căci întrebuințarea acelor păduri în altă lucrare ar aduce contenirea acestei întreprinderi, întemietă prin jărtfe de mari capitaluri. Parchetuirea acestor păduri, după legiuirea organică, având un an după închierea acestui contract a să face, atuncea să va lămuri câte fălci de pădure

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]