3,872 matches
-
cu teritoriile românești de peste Prut. Consider că în acea situație conducerea României a procedat corect, recunoscând independența Basarabiei (Republica Moldova), creând astfel condițiile indispensabile aderării României la structurile euroatlantice, obiectiv care nu ar fi putut fi atins dacă pe teritoriul României întregite ar fi existat trupe străine (rusești și baze militare); condițiile sine qua non ale realizării accederii României în structurile euroatlantice fuseseră realizate, sacrificând în schimb dorința unanimă a românilor de pretutindeni de a se uni, din nou, într-o singură
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de duh (în românește și franțuzește), având o netăgăduită calitate literară. Destinate unor personalități ale epocii (Al. I. Cuza, M. Kogălniceanu), unor prieteni (I. Ghica și N. Bălcescu), unor cunoscuți sau unor membri ai familiei, aceste mesaje confidențiale reconfirmă și întregesc imaginea reconfortantă a unui privilegiat al sorții. Literatura română modernă nu e de conceput în afara prezenței sale carismatice. Alecsandri a colectat, a editat și înfrumusețat poezia populară. A introdus genuri nouă în literatură și a cultivat toate genurile literare și
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
la zi, au fost republicate în volumul Studii de filologie și istorie literară (1997), în care, ca și altundeva, autorul demonstrează că „cele trei puncte de vedere, filologic, istoric și critic, nu se exclud în abordarea literaturii vechi, ci se întregesc reciproc”. SCRIERI: Disocieri, Iași, 1973; Relief contemporan, Iași, 1974; Stil și limbaj, Iași, 1977; Limba presei românești în secolul al XIX-lea, Iași, 1979; Limba română literară în texte fundamentale din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, Iași
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
al fenomenului beletristic românesc interbelic”. Cercetarea aplicată a lui A. vizează, în continuare, presa literară interbelică, din care izolează spre analiză revistele conduse de doi mari scriitori: Liviu Rebreanu și G. Călinescu. Cartea despre publicațiile celui dintâi, apărută în 1985, întregește imaginea scriitorului, directorul de reviste („Mișcarea literară”, „Gazeta literară” și „România literară”) apărând istoricului literar drept un „militant însuflețit de idei mărețe și sentimente elevate, în slujba obștei scriitorilor și a progresului artistic al literaturii române”. Cele trei studii monografice
ANTONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285389_a_286718]
-
Thomas Carlyle, 1909, Filosofia lui Henri Bergson, 1910) și de filosofie a culturii (Imperialismul culturii germane, 1915). Traducerile din Thomas Carlyle (Eroii. Cultul eroilor și eroicul în istorie, 1910, Muncă, sinceritate, tăcere, 1910) și John Ruskin (Comori și grădini, 1914) întregesc imaginea acestei perioade febrile, când era stimulat și de perspectiva succesiunii la Catedra de istoria filosofiei, liberă prin pensionarea lui T. Maiorescu, obținută însă în 1910 de P. P. Negulescu. A colaborat la „Convorbiri literare”, „Noua revistă română”, „Rampa” ș.a.
ANTONIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
din Viața sub un președinte de regat (1997), dar mai ales excelenta idee de a-și reuni sutele de interviuri cu personalități ale vieții culturale, realizate între 1975 și 1999, sub titlul O istorie a societății românești contemporane în interviuri, întregesc cu adevărat personalitatea autorului. SCRIERI: Copiii lăsați singuri, Craiova, 1979; Interviuri, București, I-III, 1979-1987; Amintiri din cetatea nimănui, București, 1980; Alexandru Philippide sau Drama unicității. Încercare de portret interior, București, 1982; Atac în bibliotecă, București 1983; Profesionistul. Țintă în
ARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285452_a_286781]
-
avea legătură directă cu sexualitatea și reproducerea ca activitate fundamentală pentru specie sau poate avea legătură și cu elementul magic, de comunicare cu natura și pentru a-i schimba și îmbuna cumva violența. Iată că explicația lui Engels poate fi întregită. Sintetizăm următoarele etape în evoluția omului, datorate contribuției teoretice a lui Engels: a șaptea etapă constă în dezvoltarea creierului prin muncă și vorbire 90; a opta etapă constă în dezvoltarea și accentuarea organelor de simț91. Într-o nouă etapă omul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de instituții și legi sofisticate. Primele sunt specifice omului primitiv sau aflat pe trepte inferioare de dezvoltare și percepție socială, iar a doua categorie sunt specifice omului modern, cu o existență și organizare sofisticată. Aceste două tipuri de norme se întregesc și se completează în viața oricărui popor, indiferent de nivelul său de civilizație. Organizarea umană din ce în ce mai sofisticată a dus la apariția și dezvoltarea unui set de norme morale din ce în ce mai sofisticate. Ca factor natural, apărut în decursul unei selecții naturale, conștiința
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
va opri mai târziu în evoluția sa. Marx situează acest moment în jurul anului 5000 î.Hr. Deci, numai după acest an putem discuta despre cele două proprietăți funcții ale viitorului bun care se va chema monedă. Funcția de măsură a valorii întregește mecanismul acțiunii și vieții economice, producând diferențele dintre mărfuri. Odată cu manifestarea acestei funcții, omul nu va mai schimba la întâmplare, schimbul devenind o activitate asumată, iar omul conștient că în spatele schimbului se află efortul său, munca sa, raritatea, utilitatea, dar
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
317 a monedei nu este obligatorie în acest proces în care ea își joacă rolul de mijloc de măsură a valorii mărfii. Prin funcția de măsură a valorii mărfurilor, bunul care până atunci juca rolul de mijloc de schimb, se întregește și capătă denumirea de bani sau monedă. De acum, cunoscând valoarea și cuantificând-o, omul devine o ființă socială în deplinătatea folosinței acestui cuvânt. Oamenii își vor cunoaște, cuantifica și compara în permanență avuțiile și valorile care-i înconjoară. Își
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și înaintea monedei, după cum tot așa de evident este că au existat oameni sub diferite forme evolutive. Odată cu recolta, cu munca, apare și schimbul, după care se impune moneda. Moneda este, deci, o instituție a organizării umane, un "ceva" care întregește și potențează civilizația umană. Munca este o activitate conștientă a omului de desprindere a unor obiecte din natură, așa cum ne-au învățat la școală marxiștii. Când spunem că moneda este o "instituție socială" folosim termenul de social din limba romană
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cazul unei dezordini posibilitățile de combatere a crizei nu există, deoarece aceasta se desfășoară pe fondul unei modificări de substanță ale sistemului politic și social, impusă de revoluții sau războaie. Întotdeauna în perioada de dezordine există inflația, ca element ce întregește și închide cercul. Posibilitățile de combatere a dezordinii sunt mult mai reduse și durează mult mai mult sub aspectul întinderii în timp. În cazul României procesul de combatere a dezordinii de după 1990 a durat un deceniu, iar timpul de combatere
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Karl Marx, Bazele criticii economiei politice, Editura Politică, București, 1972, p. 128. 307 Folosim în economie acest termen de "funcție" foarte apropiat cu cel din biologie. De exemplu, funcția de reproducere a organismului uman. Adică în sensul de proprietate ce întregește, ce dă conținut pe fond unui organism, unui sistem, unei entități. Funcția banilor marchează deci existența acestei categorii, asigurând elementul de legătură al categoriei cu sistemul fundamental, cu matricea, în cazul nostru economia ca activitate umană. 308 Hans Hermann Hoppe
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
I, p. 239. 1061 Victor Jinga, op. cit., p. 239. 1062 Îl contrazicem, aici, pe bună dreptate pe Galbraith, care spune că "... există două probleme destul de dificile în calea desăvârșirii unei economii sănătoase. Una dintre ele este certitudinea că odată cu acapararea întregii sau aproape întregii forțe de muncă și la o rată corespunzătoare a dezvoltării economice, va exista o anumită inflație" (Societatea perfectă. La ordinea zilei binele omului, Editura Eurosong & Book, București, 1997, p. 44). Așa cum spuneam, politicile keynesiene nu sunt un
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
informații variate și multiple provenite atât din mediul extern cât și intern, acesta putând "citi" cu o fracțiune de timp mai devreme mișcările adversarului și poate iniția acțiunea de contracarare a atacului, atenția fiind o componentă importantă a acestei reușite, întregind schema inteligenței motrice. Într-un meci de volei sau într-o partide de scrimă, fiecare jucător va încerca să obțină maximum de eficiență într-o execuție în condițiile în care va trebui sa proceseze informații variate și multiple provenite atât
STUDIU COMPARATIV PRIVIND MOBILITATEA ATENȚIEI LA SPORTURILE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Germina Cosma () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_804]
-
unei puteri stabilite la Nistrul de Sus" (Iorga). Acest act marchează începutul suzeranității polone asupra Moldovei, pe care domnii ei au folosit-o în interesul țării. După înfăptuirea acestor obiective sau în paralel cu ele, mai rămânea Moldovei să-și întregească hotarele, prin includerea sud-estului țării în componența noului stat. Această regiune, aproximativ o treime din teritoriul carpato-nistrean, era în stăpânirea Hoardei de Aur. Se impunea unificarea ei cu voievodatul din nord-vestul țării, ceea ce asigura ieșirea la Mare și la gurile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Italiei (1914). Respirând cu nesaț, dar și cu luare-aminte „atmosfera artistică” din cetățile Peninsulei, institutorul - pe urmele lui N. Iorga - stăruie asupra contrastelor, care i se par întristătoare, dintre trecutul de unice splendori și un prezent diminuat, pe care îl întregește în închipuire. Uzitând schema consacrată de Daniel Defoe, însăilează un scurt roman, stângaci și incolor, intitulat Aventurile lui Ion Runcan, ultimul naufragiat în insula lui Robinson (1947). Peripețiile eroului, pe care dorul de aventură îl mână în necunoscut, îi solicită
CULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
o obligă moral să își asume responsabilitatea față de semeni. În cadrul acestui program, au fost ajutați 3500 de copii și bătrâni aflați în suferință. La nivel național, compania Antibiotice asigură independența statului român în ceea ce privește antibioticele clasice și alte produse farmaceutice și întregește componenta de apărare națională prin participarea la stocul de rezervă și programele naționale de mobilizare. Nu în cele din urmă, Antibiotice recunoaște oportunitatea dezvoltării unor relații benefice cu acționarii, partenerii și angajații săi, dar și cu întreaga societate, demonstrând o
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
sau moldovenizând cu mici răsfățuri. Portretistul, care poate fi și autoironic, e incisiv, fără menajamente (Delavrancea fiind una din victime) și are câteodată - în atacurile împotriva lui Maiorescu, de pildă - impulsivități în exces. Redactate cu scrupulul său stilistic absolut, scrisorile întregesc imaginea omului și a scriitorului. Contribuția sa la crearea unei literaturi urbane s-a exercitat pe calea negativă a ironiei; dar Caragiale este singurul creator al nostru care a lăsat mai multe tipuri decât toți prozatorii veacului trecut. POMPILIU CONSTANTINESCU
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
în nararea istoriei umanității moldave de la începutul secolului în care a trăit. Având „simțul sublim al destinului” (G. Călinescu), el a fixat această idee, la nivelul culturii scrise, în varii forme. Semnificația umană universală conținută în titlul Viiața lumii se întregește prin alte două elemente paratextuale: prefețele de inițiere a cititorului asupra a ceea ce e poezia (cu exemple de epopei și imnuri sacre), ce sunt regulile prozodice (rima, măsura), tema (soarta și primejdiile care pândesc existența), arta lecturii etc. În text
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
activității publicistice. În 1964 revine în presă la redacția de poezie a „Gazetei literare”. Alte două plachete de versuri, un volum de nuvele și un roman de ficțiune științifică și politică, Mărirea și decăderea planetei Globus (1968; Premiul Uniunii Scriitorilor), întregesc bibliografia și profilul autoarei, ale cărei valențe artistice se manifestă în mai multe planuri. În Adevărul și inima (1964), registrul poetic este dominat de emoțiile cotidiene, de aspectele simple ale vieții, de gesturile temerare ale omului. Dumitru Micu remarca aici
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
finalul deseori în răspăr. Pictura de interior pe care o caligrafiază, într-un discurs stilizat, preponderent substantival, înnădește, printr-o urzeală de ecouri și sugestii, o povestire de grad secund. Prin exilarea personajului, obiectele devin „voci” ale narațiunii, fiecare detaliu întregind o compoziție statică în aparență, cutreierată însă de un duh când șăgalnic și când elegiac (Cât ține liturghia, Acasă). Paradoxal sau nu, unui autor cu plăcerea confesiunii, cum este B., îi reușesc de minune asemenea scrieri care, construind un spațiu
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
și descriere a ziarelor și revistelor, el face un documentat istoric al începuturilor presei în țările române, care prefațează primul tom din Publicațiile periodice românești de Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu (1913). Corespondența lui B., mărturie relevantă despre sine, întregește și nuanțează imaginea unei personalități cu o aparență aspră, luminând profilul unui om menit să umple un mare gol în cultura românească. Totodată, acest impresionant fond epistolar, încă nereconstituit în întregime, conține informații inedite despre o întreagă epocă și despre
BIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
Mai mult, au existat chiar câteva rubrici cu o anume continuitate: „Cronica dramatică” (ținută în 1930 de Isaiia Răcăciuni), „Moment muzical” (F. Aderca), „Gura lumii” (anecdote), „Pagini vechi” (unde se reiau scrieri de Ion Ghica și A. I. Odobescu). Toate acestea întregesc imaginea unei publicații care, de excelent nivel literar în prima ei serie, plină de nerv polemic în a doua și vădind o fermă atitudine antifascistă și prodemocratică în a treia, s-a impus prin calitatea și insolitul ei, purtând pecetea
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
Să porți coroana lui Ștefan cel Mare. Să duci mândria stemei basarabe, Un singur țel, o singură chemare. Nici prin război și nici prin uneltiri N-ai cucerit un tron În țară nouă, Ci prin minunea veșnicei uniri Ce-a Întregit un neam tăiat În două. Ai potolit trufia boierească Și ctitor al orânduirii noi, Făcuși dreptatea-n țară să sporească, Clăcașii dezrobindu-i de ciocoi. Costache Negri și Kogălniceanu Și Ghica și Vasile Alecsandri Cu tine, Înfruntară uraganul; De-apururea cu ei
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]