30,844 matches
-
se Îndreptă către un grup din celălalt colț al camerei. Milton bătu cu palma sofaua, iar Marci și cu mine ne-am așezat lângă el. — Cum e măritată? mă Întrebă Milton. —E atât de plăcut... Începui eu, dar Marci mă Întrerupse. —Să fii căsătorit trebuie că este cel mai plictisitor lucru din toate timpurile, se văită ea. Respectul de sine În ceea ce mă privește nu-și va mai reveni niciodată din această experiență. Îl iubesc și Îl ador pe Christopher și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
divulga secretele clienților mei, răspunse Milton, brusc devenind secretos ca un sfinx. Urmă o pauză stânjenitoare și Marci se Înroși la față. — Nu am vrut să fiu indiscretă... —Ei, ce s-a ales de soțul ăla fabulos al tău? o Întrerupse el, uitându-se la mine și schimbând subiectul. Este... M-am uitat În jur. Nu-l vedeam pe Hunter nicăieri. Apoi l-am zărit stând lângă pian. Era cu spatele la mine și sporovăia cu două fete costumate ca gemene Harajuku 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ai cunoscut Încă, draga mea. Este mult timp plecat din oraș cu treburi. Ar fi perfect pentru Lauren. Este incredibil de deștept și cu siguranță suficient de atrăgător și de interesant pentru tine... Este foarte romantic din partea ta, Hunter, Îl Întrerupse Lauren, dar eu nu merg la Întâlniri aranjate, le consider lipsite de stil. — Am putea lua cu toții cina data viitoare când e În oraș, insistă Hunter. —Nici la Întâlniri Întâmplătoare regizate nu merg. Accept doar partide anonime de sex fierbinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
gardenie. Milton zice că trebuie să port o gardenie În păr data viitoare când organizez vreo cină și că ar trebui să merg desculță. Ar trebui să vii și tu la următoarea. Mi-ar face mare plăcere. —Scuze, m-a Întrerupt ea. Poți să aștepți o clipă? Lauren Întrerupse convorbirea cu mine. În fundal, auzeam cum sună alt telefon. Lauren răspunse. Da, dragă... Și mie mi-e dor de tine, o auzeam zicând. O, nu, chiar nu... Pot să te sun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
gardenie În păr data viitoare când organizez vreo cină și că ar trebui să merg desculță. Ar trebui să vii și tu la următoarea. Mi-ar face mare plăcere. —Scuze, m-a Întrerupt ea. Poți să aștepți o clipă? Lauren Întrerupse convorbirea cu mine. În fundal, auzeam cum sună alt telefon. Lauren răspunse. Da, dragă... Și mie mi-e dor de tine, o auzeam zicând. O, nu, chiar nu... Pot să te sun eu Înapoi? Cât e ceasul acolo? ... OK? Vorbim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
este acolo, am insistat. Unde altundeva putea fi? — Verific din nou... urmă o pauză și o auzeam pe centralistă cum tastează la computer. Nu. Aici apare că a eliberat camera vineri. La ora 2 după-amiază. Au revoir. Legătura s-a Întrerupt. Am pus Încet receptorul În furcă. Brusc, mi-am simțit stomacul În gât. Hunter eliberase camera? Unde era? În acea duminică, pentru prima dată În timpul scurtei perioade de când eram căsătorită, am Început serios să-mi pun Întrebări În legătură cu Hunter. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
tine. În sfârșit. Vrei să-ți caut ceva pentru Încântătoarea ta soție? Întrebă Lauren. Nu, pentru mine. Sper că ai de gând să te răsfeți. —Mai ții minte butonii aceia Fabergé pe care i-am ratat la licitație? —... stai! Îl Întrerupse Phoebe. Exact așa mi s-a Întâmplat și mie. Când am pierdut la o licitație un pandantiv Lalique, am fost pur și simplu bolnavă. M-am dus la doctor și i-am zis că o să mor. Iar doctorul mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
important care va da pe ei oricât. I-a pierdut la licitație și este dărâmat. Aș putea să te bag și pe tine În afacere. —Domnișoară Blount, răspunsul este nu. Și acum, dacă-mi permiteți... —Pot să Încerc asta? Îl Întrerupse Lauren. Era aplecată deasupra unei casete din sticlă și arăta cu degetul spre o brățară deosebită, În formă de șarpe, bătută cu turcoaze și diamante. Robert oftă. —Desigur, domnișoară Blount, replică el, descuind caseta și scoțând delicat obiectul. Lauren Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
genul de lucruri pe care nu ai visa să le faci niciodată În propria ta țară, cum ar fi sărutatul franțuzește pe deasupra mesei, ca adolescenții. Ultimul lucru la care ne așteptam era... — Îmi pare nespus de rău că trebuie să Întrerup ceva atât de frumos. Hunter și cu mine am privit În sus, jenați. Sophia D’Arlan stătea În fața noastră, cu un zâmbet orbitor pe chip. Pletele ca mahonul erau lăsate În valuri libere și era Îmbrăcată foarte rive gauche au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
zărea pantoful Sophiei? Mi-am adus aminte brusc de revista pe care o răsfoisem În avion când ne Întorceam de la Moscova. Am simțit că mi se face rău. Va trebui să discut neapărat cu el, am spus. Diseară... Nu, mă Întrerupse Lauren. Un singur pantof Bruno Frisoni nu reprezintă o dovadă suficientă. S-a Întâmplat odată, acum câțiva ani, pe când eram măritată cu Louis, când el Își petrecea foarte mult timp cu prietena mea cea mai bună, la vremea aia, Lucia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
duc la apartamentul lui Sanford de la Mark și totul a fost... a fost absolut groaznic, groaznic. Lauren Îi povestise lui Sanford, un pic umflându-se În pene, despre escapada la Moscova pentru a face rost de butoni, dar el Îi Întrerupsese relatarea entuziastă despre Monterey la meciul de polo. —A fost atât de aiurea... de ciudat... de parcă era gelos sau ceva de genul ăsta, spuse Lauren. Pot să fumez? — Doar de data asta, zise Thack. Dacă Îmi dai și mie o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
și Lauren... și de ce nu-mi spunea numele lui? Când am rememorat ultimele zile care se scurseseră, mi-am dat seama că Hunter se purtase ciudat. Petrecuse ore Întregi la computer, pe internet. Fuseseră convorbiri telefonice În șoaptă, care erau Întrerupte brusc dacă intram eu În cameră. Mi-a răspuns evaziv când l-am Întrebat ce mai făcuse. Și mai ciudat de-atât, nu era nici urmă de bijuteria de la S.J. Phillips. De câte ori făceam vreo aluzie la ea, el se purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
-o Încă pe Marci? am Întrebat-o. — Ia cina cu Pierre, zise. O vor lua și pe Sophia D’Arlan și o să vină mai târziu... Dar eu n-am invitat-o pe Sophia D’Arlan aici În seara asta, am Întrerupt-o, un pic iritată. —Pierre nu merge nicăieri fără Sophia. —Dar Sophia nu mai e cu Pierre... mă luă gura pe dinainte. Exact În momentul acela am văzut-o pe Marci strecurându-se prin mulțime În celălalt capăt al camerei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
spus. —Sylvie, nu ai dreptate aici! Nu ar trebui să stai de vorbă cu avocați acum, ar trebui să lămurești lucrurile cu soțul tău, replică ea, schimbând tactica. Dar... —... divorțul nu e chiar așa cum se crede că ar fi, mă Întrerupse Lauren. Este supraevaluat. Și, cine știe? Poate că Marci a făcut o greșeală. — Dar tu pari să-ți fie foarte... bine, Lauren, te distrezi. Eu sunt nefericită. Vreau doar să mă simt bine din nou. Oare nu ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
atât de dărâmată. Sunt furioasă rău. Lauren nici măcar nu mă lasă să-mi sun soțul, m-am plâns eu. Are dreptate. El are neapărat nevoie să-și dea seama ce-a pierdut... —Rochia asta e destul de teatrală pentru mine? ne Întrerupse Tinsley. Plutea către noi Într-o rochie de bal roșie, cu multe zorzoane la umeri. Cum o să-și dea lumea seama că m-am hotărât să devin actriță de teatru? Că arăt ca o dansatoare de flamenco. — Toate actrițele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
evident că Marci o desconsidera pe Sophia. Între timp, eu observam gânditoare scena. Ce punea la cale Sophia, de flirta așa cu Giles În timp ce plănuia să fugă și cu soțul meu? Tipa era incredibilă. —OK, mă duc acolo să Îi Întrerup, zise Salome, pornind În direcția lui Giles și a Sophiei. Avea un rânjet enorm pe chip, ca și cum se distra nemaipomenit de bine. Ne așezăm un pic? zise Marci, părând, dintr-o dată, foarte serioasă. Trebuie să vorbesc cu tine. Ieșirăm din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
picioarele Încrucișate, Încercând să mă usuc În fața focului din șemineu. —Sylvie, Hunter a cumpărat colierul ăla pentru tine. Doar pentru tine. De unde știi tu? — Pentru că, draga mea, eram acolo. Eram cu toții la Londra, stăteam la Blakes... —Dar, Milton! l-am Întrerupt eu supărată, de ce nu mi-ai spus și mie? Țin minte că te-am Întrebat anume dacă Îl văzuseși pe Hunter În weekendul acela când nu am putut să dau de el, iar tu mi-ai spus că nu. Milton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
mă întâlnesc urgent cu ea. Număr - 489, 490, 491... Vocea zice: — Știe despre ce este vorba? Mda, zic, dar o să spună că nu. Trebuie să mă oprească înainte să ucid din nou, zic. Și Oliphant dă înapoi doi pași, apoi întrerupe contactul vizual și se întreaptă spre secția suplimente. Număr - 542, 543... Pe drumul spre agenția imobiliară, îi spun șoferului de taxi să mă aștepte în fața clădirii în care locuiesc, apoi o iau la fugă pe scări. Pata maronie de pe tavan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
prin prisma căreia milioane de ascultători și-au judecat propria viață. A fost sabia de foc a Domnului, trimisă pe pământ pentru a-i izgoni pe făcătorii de rele și pe cei strâmbi din templul lui... Și vocea bărbatului se întrerupe și ea. Mona izbește din toate puterile în spătarul scaunului meu, zicând: — Nu e deloc amuzant! Predicatorii de la radio sunt oameni în carne și oase. Și eu îi zic că n-am făcut nimic. Iar Helen și Stridie chicotesc. Mona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
diakopoi. Helen ridică vocea la telefon: — Curge sânge pe pereții bucătăriei? A, sigur că da, n-ar trebui să suportați așa ceva! Și Stridie zice, la telefonul lui: — Aș dori să știu numărul pentru mica publicitate de la Miami Telegraph-Observer. Și radioul întrerupe totul cu un refren de cornuri franceze. Se aude o voce profundă de bărbat, cu un țăcănit de telex în fundal. — Liderul celui mai mare cartel sud-american al drogurilor a fost găsit mort în apartamentul său de lux din Miami
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
colectivă“. După care dă un număr de telefon. De față cu dom’ sergent, pun mâna pe telefon și sun. O voce de bărbat zice: — Biroul de avocatură Denton, Daimler și Dick. — Stridie? zic. Unde ești, javră ordinară? Și convorbirea se întrerupe. Aici și acum, în timp ce scriu aceste rânduri în Seattle, într-un local din imediata apropiere a Departamentului Lucrărilor Publice, o chelneriță ne zice, mie și lui dom’ sergent: — Nu au cum să elimine iedera deocamdată - și ne mai toarnă niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
autoritățile încep să taie vițele, să le dea foc cu aruncătorul de flăcări sau să le stropească cu ierbicide - chiar și atunci când au adus caprele pitice să le mănânce -, încep să se întindă rădăcinile. Rădăcinile astea au surpat tunelurile, au întrerupt cablurile și conductele subterane. Dom’ sergent formează în continuu numărul din anunțul cu restaurantul, dar linia rămâne moartă. Chelnerița se uită la limbile de iederă care au început deja să traverseze strada. Într-o săptămână, n-o să mai aibă serviciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Domnule detectiv Danton, zic. Poate să-mi spună unde-l găsesc chiar acum? îl întreb. Numai piatra te lovește și bățul te altoiește, dar tot acolo ajungem. Cu iuțeala strigătului, blestemul mi se-nvârte-n cap, și legătura telefonică se întrerupe. L-am ucis pe mântuitorul meu. Pe detectivul Ben Danton. Iată cât de mult m-am îndepărtat de restul omenirii. Distrugere constructivă. Stridie își scutură bricheta de plastic, lovind-o de palmă. Apoi i-o dă lui Helen și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
în timp ce, lîngă ea, depășindu-și starea de nervozitate, renunțînd la a se mai foi pe scaun, Lazăr bate ritmul cu călcîiul pantofului, murmurînd: "Ecaterino, vede-te-aș moartă / Cu dric la poartă"... Vă rog! îl apostrofează fata fără să-și întrerupă goana creionului pe pagina albă. "Și cai mascați" completează Lazăr, ducîndu-și arătătorul la buze, semn că va păstra liniște. Mircea Emil doarme dus sub pălăria mucegăită în magazia închisorii, gemenii stau pe genunchiul tatălui, cu nasurile lipite de geam, mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
o analiză literară: Schelă plin avînt constructiv. Umbrelă condiție materială; e ceva să ai umbrelă! Cînd ne sărutăm elementul dragostei; dar nu oricum; dragoste mărturisită la locul de muncă, sub copertina umbrelei, să fim pudici. Scuză-mă că te-am întrerupt din dulcea-ți visare. Bîțîială plăcută! Ce naiba ai?! Zău, tot timpul bufnești... Ce se cîntă în studenție acum? Multe. Chiar și "Suflecată pîn' la brîu". Pe vremea ta nu? răspunde fata ironic. Nțt! Pe-atunci se purta " Nud cu cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]