1,698 matches
-
rețetei succesului american. Acest capitol explorează motivele pentru care nu facem toate acestea și ce se va Întâmpla dacă nu vom schimba direcția de mers. E adevărat, traversăm o criză, dar este o criză care se desfășoară pe tăcute. Suntem Întrucâtva asemenea unei persoane care doarme pe o saltea pneumatică din care aerul iese pe nesimțite - atât de Încet, că abia se simte, până când te trezești că dai cu capul de ciment. Și atunci e foarte greu să umfli iarăși salteaua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
celor ce dețin capital. În ce privește sistemul de asigurări de sănătate, asupra căruia nu voi intra În detalii, deoarece asta ar Însemna să scriu o altă carte, este esențial să elaborăm un plan de asigurări de sănătate portabil care să ușureze Întrucâtva povara resimțită de angajatori În asigurarea și gestionarea fondurilor de acoperire. Aproape fiecare Întreprinzător cu care am stat de vorbă În procesul de documentare al acestei cărți mi-a mărturisit că creșterile necontrolate ale costurilor din sistemul sanitar american au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
fost foarte fericită, da, a fost un menaj foarte fericit. Era cu neputință să-ți dai seama dacă era sinceră. Probabil că da. „O viață bună.“ Ce expresie ciudată întrebuințasem. Și ambele noastre vieți s-au scurs, și au fost întrucâtva împlinite, de când ne-am întâlnit ultima oară? Vocea lui Hartley, care păstrase ușoara tonalitate nazală, puțin monotonă, atât de atrăgătoare pentru mine, rezonanță pe care o avusese întotdeauna, cu o ușoară amprentă a accentului local, m-a făcut să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
s-a identificat cu nevoile și aspirațiile neamului punându-și „arta cuvântului” ca simbol de luptă și jertfă în slujba marilor idealuri sociale și naționale. Crezul său estetic, de poet militant de pe poziția conștientă a unui romantism activ, protestatar și întrucâtva a unui clasicism, l-a ridicat pe culmea strălucirii și originalității sale, alături de alți titani ai artei românești (muzică, sculptură), înscriindu-și valoarea lor la nivel universal. Continuator al liricii originale, mult mai aproape de etapa actuală, este Nichita Stănescu, creatorul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
educatori și părinți, cei care trebuie să dirijeze la cel mai înalt grad de competență. Ne este cunoscut că dezvoltarea psihomotoră nu se desfășoară liniar, ci în 3 stadii de vârstă delimitate între ele și care totuși se mai întrepătrund întrucâtva (vârsta preșcolară - 6 ani, vârsta școlară - 10 ani, perioada pubertății și adolescența). Mai este cunoscut că dacă obiectivele fiecăreia dintre aceste etape nu au fost realizate în parte sau total în codul vârstei respective, cu greu vor mai putea fi
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
reiau sau anticipă pronumele de politețe: „Dumneavoastră (Domniei-voastre) vă pot spune.” (D.) „Vă las dumneavoastră (domniei-voastre) florile.” (D.), „I-am dat dumnealui (domniei lui) cartea.” (D.) • prin natura regentului; genitivul este postsubstantival, dativul, postverbal sau postadjectival: „Ideile dumneavoastră (dumitale) sunt întrucâtva subiective.” (G.)/„Vă spun totul dumneavoastră (domniilor voastre).” (D.), ideile dumnealui (G.)/Le-am dat dumnealui (domniei-sale), folositoare dumnealui (domniei sale) (D.); • prin morfemul de genitiv: al, a, ai, ale: un proiect al dumitale (dumneavoastră, domniei sale) ( G.)/necesar dumitale (dumneavoastră, domniei sale) ( D.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ce este un simbol.” (G. Călinescu) În stilul filozofic, planul semantic al predicatului absolut intră în mod frecvent cu planul semantic al subiectului într-un raport de incluziune: „Omul tânăr nu este, ci devine; numai despre omul bătrân se poate întrucâtva zice că este fiindcă a fost și s-a dezvoltat.” (T. Maiorescu) Dintre cele două predicate ale propozițiilor din prima parte a frazei, aflate în relație de coordonare opozitivă, al doilea afirmă devenirea ca esență a ființei umane; umanitatea (omului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe tot ce pare pecete și blestem.” (L.Blaga,p. 306) Când se absolutizează devenirea, în limbajul filozofic mai ales, verbul a deveni formează singur un predicat narativ: „Omul tânăr nu este, ci devine; numai despre omul bătrân se poate întrucâtva zice că este, fiindcă a fost și s-a dezvoltat.” (T. Maiorescu, p. 377). În dezvoltarea acestor două perspective cel mai adesea nici verbul a fi nu este numai purtător al componentei semantic gramaticale a predicației; el este și semn
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Dumnezeu, cunoașterea existențială în rugăciune. De aceea cuvântul liturgie trebuie înțeles aici în‑ tr‑un sens mai larg decât de obicei, cuprinzând sacramentele și rugăciunea comună în biserică, precum și rugăciunea în particular, în sensul de la Mt 6,695. Acest sens întrucâtva extins al funcției liturgice, își are aici importanța sa căci atunci când ne rugăm nu suntem niciodată singuri. Ne rugăm întot‑ deauna ca membri ai trupului bisericii, iar unul dintre aspectele funcției litur‑ gice a icoanei este tocmai de a face
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Dumnezeu, cunoașterea existențială în rugăciune. De aceea cuvântul liturgie trebuie înțeles aici în‑ tr‑un sens mai larg decât de obicei, cuprinzând sacramentele și rugăciunea comună în biserică, precum și rugăciunea în particular, în sensul de la Mt 6,695. Acest sens întrucâtva extins al funcției liturgice, își are aici importanța sa căci atunci când ne rugăm nu suntem niciodată singuri. Ne rugăm întot‑ deauna ca membri ai trupului bisericii, iar unul dintre aspectele funcției litur‑ gice a icoanei este tocmai de a face
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de a ajunge la inima basarabenilor speriați și sătui de politică. Ți-am Înșirat câțiva ieșeni iluștri prin capacitatea lor intelectuală, dar mai cu seamă prin disponibilitatea de a se implica În apărarea patrimoniului cultural. Mă Întrebi ce proiecte am. Întrucâtva, am să mă repet. Aș vrea să scriu o istorie a prostiei omenești de-a lungul ultimelor secole. Am În vedere două teme. Mai Întâi aș aborda aserțiunile hazlii că Înainte de formarea statului moldovenesc un prisecar de lângă Suceava, Iațco, a
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
fixat în limbă și ceea ce este lăsat la libera inițiativă individuală. Este greu de făcut o delimitare. Trebuie mărturisit că aici, în domeniul sintaxei, fapt social și fapt individual, executare și asociere fixă, se amestecă cumva, ajung să se amestece întrucîtva. Mărturisim că numai pe această frontieră se va putea găsi ceva de criticat la separarea între limbă și vorbire. (Saussure, în Bouquet 1997: 336-3374) Punerea în relație a sintagmării și a vorbirii este totodată afirmată și considerată de Saussure o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Este elementul frastic cel mai informativ, cel care contribuie la progresia comunicării. Decupajul enunțurilor permite scoaterea în evidență a unor construcții precum fraze cu structuri emfatice (cu prezentativ) sau pasive. În structurile emfatice, rema este dată direct, în vreme ce tema este întrucîtva adăugată. Structura emfatică ce ocupă locul temei prezintă un vid referențial, așa cum se va vedea în exemplul publicitar de mai jos: T6 Numai cu căpșune proaspăt culese ne place să preparăm dulceața Favorit Premium. Conținutul ei deosebit de bogat în fructe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
textual explicativ. Prezentativul IATĂ împarte un rol mai general cu (ACEASTA) ESTE: IATĂ trimite la cotextul anterior ca la o dovadă a lui p. Aceste structuri emfatice prezentative nu instaurează numai o trimitere referențială. Prezentarea unui obiect al discursului are întrucîtva legătură cu construirea unei lumi și cu stabilirea, între cel care explică și destinatarul său, a unui contract de credibilitate-adevăr. Structurile emfatice au totodată o valoare (re)prezentativă și o valoare enunțiativă bine detaliată de A. Rabatel: [...] voici/voilà [iată
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
romanului și se concretizează prin articolul publicat de Ion Ianoși în Scânteia din 25 septembrie 197577. Articolul semnat de Ianoși este însă deosebit de prudent în formularea opiniilor, autorul său admițând că așteaptă volumul al doilea al romanului, "care ar putea întrucâtva să modifice perspectiva celui dintâi, dacă nu cumva chiar să o reîntregească". De altfel, pe măsură ce romanul lui Preda își revela potențialul de catalizator al disputelor politice, criticii profesioniști devin reticenți în abordarea acestuia cu mijloacele propriei profesii 78. În zvonistica
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
practica literară din ultimii ani remarcăm literaturizarea deliberată, mistificatoare a epistolei, care-și pierde astfel autenticitatea, prospețimea, relevanța existențială. Cele mai fascinante epistolare sunt acelea în care viața, trăitul glisează insesizabil în ficțiune, devenind mare literatură. De aceea, cred, avea întrucâtva dreptate Livius Ciocârlie să considere că "lectura corespondențelor poate contribui la ieșirea literaturii din solipsism, tocmai pentru că obligă la mișcarea repetată între viață și text"2. Din acest punct de vedere, corespondența lui Ion D. Sîrbu reflectă o evidentă unitate
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în marile păduri tropicale (pigmeii bambuți etc.). În ciuda influențelor civilizațiilor agricole vecine (cel puțin în unele cazuri), structurile originare nu erau încă dezarticulate spre finele secolului al XlX-lea. Aceste civilizații "oprite în loc" într-un stadiu analog paleoliticului superior constituie întrucâtva un fel de fosile vii36. 33 Cf. M. Eliade, Trăite d'histoire des religions, cap. IV. 34 A. Marshak, "The Meander as a System". Autorul consideră că tradiția meandrelor nu se lasă explicată prin magia vânătorii sau prin simbolul sexual
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
independent de corp, pe care limbile moderne îl desemnează prin termenii "suflet", "spirit", "suflu", "viață", "dublu" etc. Acest element "spiritual" (nu poate fi numit altfel, pentru că era perceput ca imagine, viziune, "apariție" etc.) era prezent în corpul întreg; el constituia întrucâtva "dublul" său. Dar localizarea "sufletului" sau a "spiritului" în creier a avut consecințe considerabile 15; pe de o parte, exista credința că se poate asimila elementul "spiritual" al victimei, consumând creierul său; pe de altă parte, craniul, sursă de putere
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
26. Întrucât lumea trebuie reînnoită periodic, cosmogonia va fi reiterată prin ritualuri cu ocazia fiecărui An Nou. Acest scenariu mitico-ritual este atestat în Orientul Apropiat și la indo-iranieni. Dar îl găsim, de asemenea, în societățile de cultivatori primitivi, care prelungesc, întrucâtva, concepțiile religioase ale neoliticului. Ideea fundamentală - înnoirea Lumii prin repetarea 23 Vezi exemple în M. Eliade, Trăite d'histoire des religions, § 91 sq. 24 Ibid., § 86 sq; Mylhes, reves et mysteres, pp. 218 sq. 25 Cf. M. Eliade, Trăite d
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în acest scop. Această ultimă temă va fi reluată și reinterpretată în celebrul poem cosmogonic babilonian Enuma elis (§ 21). Toate aceste motive sunt atestate, cu numeroase variante, mai peste tot în lume. După două din versiunile sumeriene, omul primitiv împărtășea, întrucâtva, substanța divină: suflul vital al lui En-ki sau sângele zeilor Lagma, ceea ce înseamnă că nu ar exista o distanță de nestrăbătut între modul de a fi al divinității și condiția umană. Este adevărat că omul a fost creat pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sau mai multe catastrofe diluviale să fi stat la originea acestor narațiuni fabuloase. Dar ar fi imprudent să se explice un mit atât de răspândit prin fenomene care n-au lăsat urme geologice. Majoritatea miturilor diluviene par să facă parte întrucâtva din ritmul cosmic: "lumea veche", populată de o umanitate decăzută, este scufundată sub Ape, și, la câtva timp după aceea, o "lume nouă" răsare din "haosul acvatic"15. Într-un mare număr de variante, Potopul este rezultatul "păcatelor" (sau greșelilor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
promovarea sa la rangul suprem. Zeii construiesc templul-palat în onoarea lui Marduk după înfrângerea lui Tiamat și creația lumii (cf. § 21). Dar simbolismul cosmogonic este și el prezent în mitul lui Baal. Templul-palat fiind o imago mundi, construcția sa corespunde întrucâtva unei cosmogonii, în fond, triumfând împotriva "haosului" acvatic, reglând ritmul ploilor, Baal "formează" lumea așa cum este astăzi 38. 51. Baal se confruntă cu Moț: moartea și reîntoarcerea la viață Când palatul este terminat, Baal se pregătește să îl înfrunte pe
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
o materie primă (pământ, lemn, os) și a fost animat prin suflarea creatorului, în numeroase cazuri, forma sa este aceea a creatorului său. Altfel spus, așa cum am văzut cu privire la un mit sumerian, prin "forma" și prin "viața" sa omul împărtășește, întrucâtva, condiția Creatorului. Numai corpul său aparține "materiei"6. 3 Adăugăm că verbul creator al zeilor este atestat în alte tradiții; nu numai în teologia egipteană, ci și la polinezieni. Cf. M. Eliade, Aspects du mythe, pp. 44 sq. |în trad
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și locuitorilor din orașe. Cain a devenit ziditor de cetăți (4: 17), și unul din urmașii săi este Tubal-Cain, "care a fost făurar de unelte de aramă și fier" (4: 22). Primul omor este deci săvârșit de acela care întrupează întrucâtva simbolul tehnologiei și al civilizației urbane. Implicit, toate tehnicile sunt suspecte de "magie". 55. Înainte și după Potop Ar fi inutil să rezumăm descendența lui Cain și a lui Set, al treilea fiu al lui Adam. Urmând tradiția atestată în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Dumezil, se poate discerne o diviziune asemănătoare în tradițiile mitice, dar puternic istoricizate, ale întemeierii Romei: regele Romulus, protejat de Jupiter; etruscul Lucumon, tehnician al războiului; Tatius și sabinii care aduc femeile și bogățiile. Triada capitolină - Jupiter, Marș, Quirinus - constituie întrucâtva modelul divin, celest al societății romane, în sfârșit, o triadă analoagă domină religia și mitologia scandinavă: zeul suveran Othin, Thorr, luptătorul și Freyr, patronul fecundității. 9 Gruparea dialectală originară hittită-slavă-baltică-armeană (-germanică?) atestă forme înrudite cu hittitul maltai - "a se ruga
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]