16,607 matches
-
dar mult contribuie la aceasta, remarcă Sfântul Ioan Gură de Aur, ca preoții să fie învățați, căci altfel Bisericile suferă mult. Mare este cu adevărat, și mai cu seamă mult contribuie spre edificarea Bisericii de a fi preoții didactici, sau învățători ai credincioșilor; iar dacă aceasta nu este, multe din cele ale Bisericii se pierd sau se răstoarnă pe dos33. Grija cea mare pe care o manifestă preotul față de turma lui duhovnicească este dovada cea mai bună pentru iubirea sa față de
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
mai dificile sarcini și anume aceea de a îngriji de turma Sa cuvântătoare, de mulțimea celor ce au trebuință de sprijin și de îndreptare, de dragoste și de călăuzire spirituală. Sfântul Ioan Gură de Aur, tâlcuind acest text, spune că Învățătorul întreabă pe ucenic dacă este iubit de el, nu ca să afle acest lucru, fiindcă El, Care pătrunde în toate inimile, știa aceasta, ci pentru a ne învăța pe noi cât de mult îi place Lui conducerea unei astfel de turme
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
de neam și am publicat informațiile lui, adăugând, pentru a nu face nedreptate nimănui, că acela care ar avea de obiectat poate vorbi pentru a rectifica. Astfel de denunțări am crezut totdeauna că nu trebuie ținute supt oboroc. Acuma acel învățător bulgar Eugen Gospodin 3, în loc să rectifice, îmi trimite o scrisoare obraznică, somându-mă, cu termen, să-i arăt numele denunțătorului, căci are gânduri de judecată. I-am trimes somația înapoi. Pentru a nu avea însă neplăceri, te rog să-mi
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
423 pagini. (Documente literare). 2. Un dobrogean - Din Dobrogea în Neamul Românesc, 3, nr. 111, 17 septembrie 1908, p. 1754-1755. [Localizat și datat: Tulcea, 10 septembrie 1908]. 3. Profesorul C. Iordăchescu, directorul Școlii nr. 4 din Tulcea, unde funcționa ca învățător Eugen Gospodin, după cercetări riguroase, îl înștiințează pe N. Iorga că nu acesta este elementul perturbator al etniei bulgare din acea zonă. 4. Constantin I. Moisil, istoric și strălucit numismat, și-a început cariera didactică la Liceul din Tulcea, unde
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
spațiul de aur al Carpaților. Le-a mulțumit tuturor celor care l-au ajutat să Își realizeze acest vis și În În mod deosebit parlamentarilor și primarilor pe care i-a numit „mici demnitari ai culturii românești,” asemenea preoților și Învățătorilor din trecut. Ansamblul folcloric de la Întorsura Buzăului a intonat „Imnul limbii române”, pe versuri de Corneliu Leu: „Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
activitate folcloristică de teren și, din nou, alte omagii admirative din parte-mi. În vara anului 1953, împreună cu prof[esorul] Vasile Marin din Vâlsănești, am vizitat și eu Stroeștii. Vă spuneam odată, că socrul lui Vasile Marin a fost un învățător Florescu, folclorist regional, spunea ginerele lui. Ai scris ceva despre el? Când și când mă întreabă dacă știu ceva despre Florescu! Adriana Rujan-Băjan3 mi-a trimis mai de mult un volum cu folclor argeșean. Desigur, îl cunoști: științific întocmit și
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
3. Adriana Rujan-Băjan (n. 1944), autoarea cărții Folclor poetic din Argeș. Cuvânt înainte de Costin Alexandrescu. Pitești, 1979, 422 pagini. 4. Mihail M. Robea - Vechi orații de nuntă în Argeș în Interferențe. Volumul 1, 1978, p. 189-196. 5. Dumitru Udrescu (1892-1981), învățător și folclorist. Este autorul a două culegeri - De pe Argeș. Cântece și strigături din regiunea Argeș (1967) și De pe plaiuri argeșene (1974). A fost comentat și apreciat de Vladimir Streinu. 6. Dumitru I. Mihalache (1885-1916), învățător și folclorist. Cartea amintită aici
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
189-196. 5. Dumitru Udrescu (1892-1981), învățător și folclorist. Este autorul a două culegeri - De pe Argeș. Cântece și strigături din regiunea Argeș (1967) și De pe plaiuri argeșene (1974). A fost comentat și apreciat de Vladimir Streinu. 6. Dumitru I. Mihalache (1885-1916), învățător și folclorist. Cartea amintită aici este - Sărbătorile poporului. Cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele. Culegere din părțile Muscelului. București, 1902, 122 pagini. [În colaborare cu C. Rădulescu-Codin]. Opera integrală a acestui folclorist a fost restituită, în ediția
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
s-a arătat îngrijorat de pericolul ca românii să dispară ca națiune. "De când mă știu eu ca persoană publică, îmi doresc aceleași lucruri, nu am schimbat nimic. Eu am văzut la mine, de când am deschis ochii, o familie normală, de învățători, preot, pentru mine asta e un ideal, să trăiești în felul ăsta. Familia, după părerea mea, e noțiunea de bază a unei societăți civilizate. Familia, ca noțiune, e în pericol. E un lucru delicat, pentru că din asta decurg tot felul
Diaconu: "E un lucru complicat. Dispărem pur și simplu ca națiune" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30506_a_31831]
-
fie prezenți la ora opt dimineața în bancă. Că asemenea lucruri erau obișnuite odinioară nu ne consolează de repetarea lor în prezent. Tatăl meu, ca și Marin Preda, o generație mai târziu, a putut urma Școala Normală numai grație unui învățător de țară care l-a meditat, gratis, firește, o vară întreagă, și l-a dus cu căruța la oraș la concursul de admitere. Dar asta se întâmpla înainte de Primul Război Mondial, iar în cazul lui Preda, înainte de-al doilea
Drumul către școală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3001_a_4326]
-
și rînjește pe ierburi de-acolo rînjesc și dinții lăptarului pornit acum două seri cel care nu ne-a mai adus laptele pe prag acolo rîde iedera dintre dinții cărămizilor roșii floarea-soarelui crește direct pe morminte în seri de vară învățătorul stă singur pe pragul școlii pustii el a văzut sacrificiul băiatului de lăptar îi e frică și lui acum în curînd el trece prin fața bisericii el trece podul oare ce vînturi mișcă clopotele, oare cînd se arată cavalerul fără cap
Poem de Judith Meszáros by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Imaginative/15294_a_16619]
-
a fost proaspătă, ochii lăptarului privesc decupați din borcan o fată-șobolancă ia borcanul și-l strînge la sînii uzi ce vînt mișcă clopotele, cine pe cine bocește acolo în rîu o umbră de smoală - e călărețul fără cap, zic copiii învățătorul tremură de frică, el a văzut totul, va înnebuni probabil privește o clipă în jos tu lună bălaie și vezi pe cîmpul fără recolte cum dansează fetele-șobolan și băieții-șobolan se-mpreunează, nasc știuleți de porumb, larve tandre zvîcnind de durere
Poem de Judith Meszáros by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Imaginative/15294_a_16619]
-
o, tu lună bălaie privește și vezi vara s-a dus, toamna fumegă printre morminte ce cresc podul a fost surpat, iar călărețul fără cap se pare s-a topit cu ultimele zile ale verii, s-a dus la fel învățătorul, la fel și păsările călătoare doar o barză mai adastă pe turla bisericii, orele cresc violete și lungi, landele fumegă privește o clipă din ceruri o, tu luna bălaie toamna-ți rînjește cu aurul ei mărunt printre crengi 4. despre
Poem de Judith Meszáros by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Imaginative/15294_a_16619]
-
din stânga vorbele unui bărbat tânăr, ivit și el călare de pe un drumeag de țară ce străbătea niște ogoare de porumb înalt de un stânjen. - Cu Domnul, finule, îi răspunse popa Grigore, dându-i mâna ca să i-o sărute. Necunoscutul era învățătorul Ilie Gheorghe, un bărbat simpatic, înstărit și el, cu pământ și pruni, cu bani la bancă și la cooperativă; om de încredere al popei, prieten al lui taică-su, Dumitru, învățătorul cel bătrân al comunei, răposat demult. - De ce pari așa
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
dându-i mâna ca să i-o sărute. Necunoscutul era învățătorul Ilie Gheorghe, un bărbat simpatic, înstărit și el, cu pământ și pruni, cu bani la bancă și la cooperativă; om de încredere al popei, prieten al lui taică-su, Dumitru, învățătorul cel bătrân al comunei, răposat demult. - De ce pari așa de îngândurat, părinte Grigore? Ca și cum nu l-ar fi auzit, popa mormăi: - Vin de la Sărățeni. - Cum merge �sezonul", nașule? - Plin, finule, răspunse părintele obidit, plin ochi, de nu mai încap... - A
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
a dus zvonul în șapte sate, că-i cea mai bună din partea locului. - O fi ea bună, nu zic nu, dar nu ne aduce bani, finule; și banul e tot, să o știi dumneata de la mine, că ești încă necopt... învățătorul Ilie tăcu, uitându-se pieziș pe sub gene la popa ăsta atât de aprig după bani. El era mulțumit cu ce moștenise de la taică-su și cu ce agonisise el; numai părintele Grigore nu se mai sătura, parcă avea să ia
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
ce, numai ălora de la Sărățeni? Iată că s-a tras izvorul de pucioasă sau de fier, știu eu, și la noi, în fântâna mea. Adică eu nu meritam mila Domnului - numai netoții ăia de la Sărățeni? - Mai e vorbă, părinte? încuviință învățătorul. Chemă și pe Hisafta: - Ce zici, Hisaftă? Nu-i așa că e minerală? avu prudență popa să-i spună el înainte, ca să nu mai pață ce pățise cu Ilie. - Trebuie că e minerală, întări convinsă Hisafta, care era din Ardeal. Mai
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
pe spate la pământ, cu ochii holbați la cer, de unde Dumnezeu îi pusese, în sfârșit, mâna în cap. (Vremea, an. XIV, nr. 646, duminică, 3 mai 1942.) Apostol Burdea (Fragment) Apostol Burdea se născuse într-un sat moldovenesc; fusese poate învățător; trecuse, oricum, printr-o școală normală ori seminar. Părăsise de mult cariera didactică, dacă a avut-o; de un sfert de veac era cunoscut în capitală ca luptător cultural. înfățișarea corespundea omului: corp ascetic, scheletic chiar, cap cât un pumn
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
să mă întâlnesc cu toți copiii școlii noi din Cârnățeni care, împreună cu întreg corpul didactic au întrerupt, în onoarea mea, cursurile din acea zi. Sus, pe deal, unde a fost cândva școala veche și unde a slujit tatăl meu ca învățător al satului său natal, nu se mai văd decât niște ziduri fără acoperiș, fără uși, fără ferestre, că atât a mai rămas din tot ce-a fost. Între acele ziduri am învățat pentru prima oară-n viață, litera română. Laolaltă
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
frică, nemaiștiind ce să mai zică, de unde-i știe tot Acela?!, și ce vorbise cu femeia!, plângea simțind că înspre sine se pogorâse Cel ce Ține întreaga lume din iubire. și toți simțeau că-și ies din fire. Iar Marele Învățător, într-un halat de muncitor, picta cu o pensulă fină, la capul unei gropi din tină, cum dintr-un mort întins pe masă, ținând în mâini o ceară groasă, iese o floare de lumină. Cântec despre țara de mâine Vom
Flori de foc, de gând și de lumină by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/3032_a_4357]
-
sau negative. Singurul său dezavantaj e o anumită ambiguitate între sensul generic și cel specializat, între numele profesiei și cel al funcției: profesorul e ,cel care îi învață pe alții", dar și, în ierarhiile meseriei, o treaptă distinctă (profesor față de învățător, profesor față de conferențiar etc.). Din punct de vedere ierarhic-administrativ, ambiguitatea se evită prin alegerea altui termen generic, sintagma cadru didactic. Aceasta e totuși prea marcată de apartenența la un anume stil birocratic, oficial, greu de adaptat unor situații de comunicare
Dăscălime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11074_a_12399]
-
didaskalos), intrat în română și pe filieră slavă, prezent în cele mai vechi texte, cu sensul de ,persoană care învață pe alții" și chiar de ,om învățat" (pentru Miron Costin, Ovidiu e ,dascal Ovidie"); treptat, s-a specializat pentru semnificația ,învățător de țară", iar paralel s-a dezvoltat sensul bisericesc, de ,cîntăreț de strană", ,diac". Cuvîntul are multe derivate, unele vag marcate peiorativ - verbul a dăscăli, substantivele dăscăleală și dăscălime - , altele neutre: dăscăliță ; mai multe sînt ieșite din uz: substantivul dăscălie
Dăscălime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11074_a_12399]
-
Sofocle. Antigona a avut o premieră care s-a bucurat de participarea înaltei societăți berlineze. Ei bine, profesorul Flasshar ne-a atras atenția că în articolele de presă domnii profesori au fost menționați imediat după familia imperială! Această prețuire a învățătorilor nației a coincis cu apogeul Germaniei din toate punctele de vedere. Oare simplă coincidență? Comunismul a distrus și pervertit învățământul. Dascălii de toate gradele au fost transformați în special în unelte ale activiștilor de partid. N-aș vrea să se
Școala noastră cea de toate zilele by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11063_a_12388]
-
o enormă surprindere, că nu poate deveni scriitor român până nu va deveni cetățean român și până nu va scăpa de trecutul detestabil. Rănile propriei biografii, în loc să se vindece, se acutizează. Nu-și mai vizitează familia din Ardeal. Tatăl său, învățătorul Vasile Rebreanu, moare subit la 14 iunie 1914, iar Liviu, fiul cel mare, nu participă la înmormântare. Mama Ludovica îi va reproșa ingratitudinea, ca și faptul că nu o ajută, scriindu-i scrisori disperate toată viața. Într-un mod cât
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
cu inițialele sale, care îl reprezintă ,obiectiv". Evitarea subiectivității este clară și curioasă. Romanul Ion este dedicat ,celor mulți, umili", o categorie din care scriitorul nu a făcut niciodată parte, dar cu care voia să se identifice compensatoriu. Fiul de învățător se revendica adesea din clasa țărănească, avea nevoie de această genealogie (în fond, falsă, neadevărată), pentru a-și asigura credibilitatea realistă de reprezentant al ei. Pentru a autentifica viziunea romanescă din Ion sau Răscoala, Rebreanu, fiu de învățător, se pretindea
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]