2,049 matches
-
săptămânalului ce-și propune să fie la cititori în fiecare duminică. „Nici program, nici promisiuni - curaj și primenire socială” este titlul primei pagini a primului număr sub care apar altele mai mici: „O eră nouă”, ”Destul!”, „Guvern de pomină”, care învederează venirea pe tronul României a M.S. Regele Carol al IIlea (care renunțase la tron în 1925 și se afla la Paris), dar titlul general s-ar putea referi și la faptul că Timpul nu afișează în numărul de debut nici un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
s-a obișnuit cu moldovenimea moale în grai și până la un punct idilică a lui Creangă, să dea de niște țărani moldoveni cu un limbaj de un aspru și baroc pitoresc.“ „Îndemânarea la scris a autoarei, urma G. Călinescu, este învederată și impresia generală e de ceva care întrece cu mult realitatea. E un realism fantastic, demonic, de un sălbatic umor.“ Moldovenii, Poeni, Dealul perjilor, Pustiuri, cărți apărute în chiar anii în care G. Călinescu își alcătuia Istoria, autoarea lor le
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
concludentă pentru ceea ce spuneam că este marea dorință de reintegrare a lui D. Țepeneag. Nu numai pentru că, de câteva ori în carte, el exprimă explicit această dorință, dar totul în paginile ei, de la ton la subiecte și la factura argumentării, învederează implicarea, permanenta percepere dinăuntru a stării de lucruri din țară, a realităților noastre „fierbinți“ - culturale, sociale sau politice. Chiar criticismul său, atât de caracteristic, este, ca perspectivă, pornit din interior, marcat de accente participative, un criticism aplicat nu o dată și
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
rotundum", de o desăvârșită armonie interioară, turnat în tipare limpezi și definitive. Este, am ajuns să mă conving, una din trăsăturile cele mai nobile ale artei eminesciene aceea că poetul, saturat de lecturi și deschis celor mai surprinzătoare asocieri, nu învederează nicicând datele livrești ale erudiției sale cu acea penibilă ostentație atât de caracteristică pseudoculturii și suficienței -, ci le ferește de o lumină prea crudă, retrăgându-le și adăpostindu-le în substructura imaginii și lăsând cititorului, ridicat la rangul de "colaborator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
UngroValahiei ( adică a Valahiei de dincolo de Ungaria...) într-un nou lăcaș la Curtea de Argeș și de ce a așezet la vedere emblema de pe colanul Dragonilor. Simbolul dracarelor vikingilor reînvie în spiritul cruciat, alimentat de politica antiotomană. Leul încălecat de dragon s-a învederat a fi leul păgân, întors războinic spre Vest . Ceea ce e interesant să amintim este că acest simbol heraldic, ce are o arie atât de largă de răspândire și o impresionantă pletoră în semnificație se asociază și cu regalitatea ungară și
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
mulțime de observații fine și neașteptate (între care și aceasta, de genul reflecțiilor din Privind viața : „Comparați viața debordantă, zgomotoasă, plebeiană și sociabilă a câinilor, cu tăcerea, rezerva și aerul de oboseală al pisicii, caracteristic urmașilor vechii aristocrații”). Pentru a învedera lipsa de sectarism a criticului, transcriu aici două alineate malițioase, cu care începe studiul despre Florile răului : „...Când vreai să țintuiești pe cineva la stâlpul infamiei și să-l faci obiectul oprobriului și al vindictei publice, îl denunți că cetește
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
funerar grandios: "Părea că mă aflam într-un salon îmbrăcat în doliu unde ardeau două mari policandre cu luminări de ceară galbenă. Olga dormea culcată pe o canapea." Negruzzi profesează umorul romantic. În Scrisori și în scrierile mărunte, witz-ul e învederat. Trecerea prin Podul Iloaiei este prilej de reverie și sarcasm, biografia lui Scavinschi un pretext de a zugrăvi cu râs amar un bolnav de răul veacului. Romantică este și impertinența tânărului boier din capitală, care, plictisit de curiozitatea provincialilor, îi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în ulcioare Din vinul cel mai bun păstrat de tine..." Calipso lucrează la stative în țărănia fabuloasă a basmelor eminesciene. Ușurința cu care tălmăcitorul descrie, ca și când n-ar avea în față un text care să-l țină pe loc, e învederată în plastica înfățișare a lui Ulise, jegos de apa mării: Iar Ulise Se coborî la râu ca să se spele De sărătura care-i cotropise Tot spatele și umerile-i late, Și capu-și curăți de jegul mării. Atmosfera sătească e realizată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sugera prin cuvânt impresia și de o suficientă cultură pentru a încadra faptul în serii istorice și de a-i da vizibilitate, Ibrăileanu se silește să argumenteze emoția estetică, să ergoteze. Pentru cine are gustul infinitului mic, talentul criticului este învederat. El emite valuri-valuri de considerații, de asociații și de distincții, lăsând în drum o mulțime de paranteze și întorcîndu-se spre a pune numeroase note, aplicând la critică, cu anticipare, metoda de evocare a lui Proust. Abia după ce opera a fost
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Alunecând ca într-un vis bizar Spre-un port imaginar. G. BĂRGĂUANU G. Bărgăuanu cântă migrația vehiculelor cu roadele pămîntului(care cu grâu, butoaie de vin, putini de scrumbii, stoguri de fîn), și deși materiile sunt prozaice, tonul are solemnitate, învederată în acest cântec al săniilor: Alunecând pe roase tălpi de lemn, Înaintează săniile către-un semn Pe care marginile codrului îl fac Cu cîte-o mână albă de copac. În inima pădurilor adânci Subt albe policandre înghețate, Ca niște urme de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
variații de ritm, ci ele au ieșit inconștient, pentru că așa cereau stările sufletești corespunzătoare. Și dacă în aceeași poezie forma variază paralel cu fondul, adică, dacă în aceeași poezie nuanțele de stări sufletești se manifestă fiecare așa cum este, apoi e învederat că un temperament, un poet al cărui suflet e o combinație de stări sufletești deosebite de ale altor poeți va trebui numai-decît să-și aibă forma sa deosebită, corespunzătoare cu felul stărilor sale sufletești. Vorbesc, bineînțeles, de un poet sincer
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
război colaborează la „Tânărul scriitor”“, „Pentru pace și cultură luptăm!” , „Iașul nou” (face parte din redacție), „Iașul literar”, „Gazeta literară”, „Scrisul bănățean”, „Contemporanul”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a. Chiar de la debut, versurile lui Ț. învederează propensiunea spre lirismul intelectualizat. Primul volum, Lebede negre (1936), adăpostește, asemenea celor următoare, termeni științifici, toponime, denumiri din sfera culturii (istorice, mitologice, artistice), aluzii (inclusiv titulare) livrești: Loreley, Străzile din Bruges, Tăcut și tainic Luvru, Elipse orfice, Pașii licornului, Tiche
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
meritul esențial de a se fi situat - evident, de pe „poziții strict liberal-burgheze” - în categorică opoziție cu tradiționalismul retrograd, mistic, obscurantist, cu ideologiile și mișcările politice de dreapta. O sensibilă lărgire de perspectivă gnoseologică și un considerabil spor de suplețe interpretativă învederează paginile din Eseuri (1968; Premiul revistei „Viața românească”), unde T. abordează mai ales ideile estetice și viziunea asupra existenței din operele unor scriitori români și străini, analizează creația lui Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Camil Petrescu, Mihai Beniuc sub
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
nervoase; dar ce putere puteau să aibă sugestiunea, panglicele, palmele, țipetele, răstelile, saburul sau siminichia 354 în tuberculoză, cancer, febră tifoidă, boalele de ficat, de rinichi etc. etc.? Cât de superficială sau cât de nulă idee avea despre știința medicală învederează următorul fapt: cu câtva timp înainte de a muri, simțindu-se cam șo văind, a spus unui prieten intim: — Trebuie să mă gândesc ca să-mi las un urmaș. — La cine te-ai gândit? l-a întrebat prietenul. — La fratele meu! — Unde
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Pe cât timp oștirile operau în depărtare și noi nu eram amenințați decât de năvălirile unor cete de jefuitori, ne puteam ține numai în apărarea țărmurilor. Acum însă rezbelul se apropie de hotarele noastre și, dacă turcii ar fi învingători, este învederat că ar năvăli cu toții asupra țării, aducând cu dânșii măcelul, prădarea și pustiirea. În această pozițiune, ca să scăpăm țara de sălbătăciile năvălitorilor, este de datoria noastră a merge să-i combatem pe chiar tărâmul lor. Ostași români! Voi știți cât
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
șarpele înserării”, de luciditatea care aduce sfârșitul visării. Temele, motivele se înlănțuie parcă fără logică, într-o continuă fulgurație metaforică; versul liber strălucește semnificativ în ingambamente ingenioase, iar rima rară este aparent întâmplătoare și cu atât mai surprinzătoare. Caracteristică se învederează o anume tehnică a compunerii peisajului, straniu și fragmentar ca într-un caleidoscop al amintirii, alteori oniric ca sub o vrajă de basm. Imageria este medievalizantă - castele, creneluri, porți și ziduri uriașe, turniruri, infante, madrigaluri (Amintiri neverosimile, 1983) - sau nostalgic
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
XVI-lea și al XVII-lea), această variantă a letopisețului Moldovei transpune, cert, un manuscris preexistent în medio-bulgară și ajuns, cum se consideră, în Rusia, în cursul uneia dintre cele două perioade de domnie ale lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546). Învederând similitudini cu Letopisețul de la Putna, cronica rezumă date după analele autohtone, de la întemeierea țării până la moartea lui Ștefan voievod, al cărui fiu, Bogdan al III-lea, e amintit laconic drept succesor la scaunul Moldovei. Comentatorul inițial și totodată traducător în
CRONICA MOLDO-RUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286527_a_287856]
-
Lovinescu îl atacă într-o broșură intitulată ironic Un mare critic român modernist, domnul Eugeniu Lovinescu (1927). Un paragraf e acordat poeziei Melița a lui M. Beniuc în studiul De la metaforă la simbol din volumul Expresivitatea limbii române (1942). Se învederează din nou, odată cu o solidă știință de carte și opțiunea fermă pentru metodologia științifică, un deficitar simț al ierarhiei valorilor estetice. Comparat cu Arghezi, Gala Galaction ar fi „un reprezentant neasemănat mai de valoare al aceleiași generații”. Prin coborârea poetului
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
verbalizează, interpretează și semantizeză cotidianul. Iar uneori se înregistrează salturi bruște - dar plauzibile, spre contemplarea „filosofică” a generalităților, a sensului existenței, a legităților și semnificațiilor. Finalul - cu sinuciderea Iuniei, probabil din slăbiciune, din inadaptare, din neputința de a fi fericită - învederează înclinația naratorului de a recurge la ipoteze, supoziții, variante de „adevăr”, într-o „anchetă” care nu e „polițistă”, ci gnoseologică. În Erou fără voie (1994; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), un scriitor îi cere unui personaj „real”, care a supraviețuit
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
la săptămânalul „Cultura” și la revista „Nistru”. Editorial, debutează în 1968 cu micromonografia Mirajul copilăriei, un studiu dens despre poezia pentru copii a lui Grigore Vieru. Au urmat culegerile de articole Disocieri (1969), Alte disocieri (1971), Focul sacru (1975), care învederează un critic cu vocație, cultivat, deschis spre literatura autentică și spre orientările ei moderne, exigent în evaluarea acesteia din perspectiva modelelor universale. În contextul anilor 1960-1970, C. statornicește în Republica Moldova un nou tip de critică, aceea estetico-eseistică, pornind de la principiul
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
culturală comunistă un autor „burghez”, un „gândirist”, de a corecta această apreciere). Receptivitatea față de ceea ce corespunde actualității, dar și dispoziția de a aborda mai ales realizările majore, caracteristice literaturii române contemporane, sunt slujite de bogatele resurse scriitoricești ale lui C., învederate din plin în proza sa, în povestirile volumului Die Tatarin [Tătăroaica] (Hamburg, 1929), în romanele Der Strom ohne Ende [Fluviul fără sfârșit] (Berlin, 1937), despre viața pescarilor din Delta Dunării, și Vor den Toren [În fața porților] (Frankfurt pe Main, 1950
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
al cărui epic e mai degrabă static, se constituie ca o frescă (parțială) a societății românești din ajunul celui de-al doilea război mondial. Punctul forte îl formează descrierile de medii, de străzi, clădiri, mobilier (de exemplu, salonul lui Saferian), învederând un vrednic urmaș al lui Balzac, și mai ales portretul, gen în care C. excelase dintotdeauna. De astă dată însă portretul este șarjat până la caricatură. Mai toate personajele, în afară de majoritatea membrilor „mișcării”, aparțin intelectualității universitare sau înaltei societăți. Ei sunt
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
frecvent pe care îl dădeau funcționarii aparatului de stat ungar din Transilvania, la plângerile de tot felul ale românilor: Dacă nu vă place, plecați în America ori Valahia»”. Chiar dacă o asemenea explicație nu a fost întru totul abandonată, ultimele cercetări învederează observația că, “în covârșitoarea lor majoritate, cei emigrați dintre români la începutul veacului XX erau țărani cu foarte puțină educație formală”, deoarece proveneau din provincii unde românii erau asupriți. Faptul acesta s-a repercutat asupra românilor americani în general, conferind
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a dramelor vieții, salvatoare în condiții extreme, precum deportarea sașilor în lagărele de muncă din Uniunea Sovietică. Supraviețuirea, reîntoarcerea și reluarea cursului normal au fost țelurile care au animat pe protagoniștii unui asemenea destin tragic. O altă serie de declarații învederează modul de adaptare la viața postbelică a României comuniste: dificultățile inițiale de aprovizionare, construirea căminului, educația copiilor, manifestările de divertisment, lipsurile provocate de politica dură de economii pe seama populației, programele prelungite de muncă și mobilizare pentru efectuarea lucrărilor agricole de către
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
materialicește în modul cel mai grav. Nici o singură familie care n-a fost expusă acestei soarte. Nenumărate familii pierduseră întreaga lor avere economiile -, mobilierul, obiectele de valoare. Nenumărate familii cărora s'a răpit capul și susținătorul precum și averea. Toate acestea învederat din pătura care înainte de 28 Iunie 1940 se afla într'o bună situațiune materială. O pierdere destul de însemnată populațiunea evreiască a încercat-o și prin ghetou. Evreii neavând voie a lua la mutarea în ghetou decât obiectele strict necesare, ce
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]