1,281 matches
-
în bagajele mele - de la ciorchinele de struguri al lui Proust până la plăcuța care atesta moartea tragică a ducelui de Orléans. Toamna și mai ales în timpul iernii, m-am transformat într-un maniac al erudiției, într-un arhivar ce spicuia cu înverșunare orice informație despre țara căreia nu reușise decât să-i abordeze taina în excursia din vară. Am citit tot ce avea mai interesant despre Franța biblioteca școlii noastre. M-am cufundat în rafturile mai vaste din biblioteca orășenească. Discontinuității istorisirilor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și nici umoriștii, convinși de relativitatea lucrurilor și a limbajului"5. Sarcasmul, varianta extremă, usturătoare a satirei (lat. sarcasmus, gr. Sarkazein [fig.] "a sfâșia prin batjocură", gr. Sarx "carne") se situează la limita comicului și a artisticului. Explicația constă în înverșunarea exprimării în forme aforistice acide sau în revărsări sufocante, delirante și agresive, prin asimilarea invectivei, a imprecației, a obscenității în discursuri, tirade, diatribe, pamflete, eseuri în care duritatea atacurilor și condamnarea definitivă a realității adverse provoacă glisarea în spațiul tragicului
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
reprezentare artistică alături de "enorm și monstruos", aceștia din urmă vor acapara decisiv viziunea urmuziană asupra unei infralumi hidoase anchilozate în stereotipii bizare și vor covârși mai apoi limbajul poetic, jurnalistic și romanesc arghezian. În Cimitirul Buna-Vestire, de exemplu, grotescul dezvăluie înverșunarea de a vedea totul prin ocheanul deformărilor monstruoase sau de a căuta cu interes naturalist hiperbolizarea umanului josnic în surprinzătoare contexte solemne. Democratizarea limbajului arghezian presupune aici alternarea termenilor triviali cu sintagme erudite și deliberata inversare a referențialităților, înfățișând așadar
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
braț în stânga; iar amicul pe celălalt"41, nu este mai puțin bizară decât apariția zilnică a lui Ismail "rătăcind în zig-zag pe strada Arinoaiei, însoțit fiind de un viezure de care se află strâns legat cu odgon de vapor"42. Înverșunarea prin care Cotadi ține să-și impună punctul de vedere dacă este "cel puțin o dată contrazis"43, substituind dezbaterea de idei prin "lovituri puternice ce le dă în dușumea cu muchea unui capac de pian, pe care îl are înșurubat
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care creștea până la o lungime de 1,3 m, cu un chip Înspăimântător, corp gălbui, cu dungi pe spate și cu fălci puternice. La Început vâna canguri mici și păsări, apoi oi aduse de coloniști. Coloniștii i-au vânat cu Înverșunare pentru a și apăra avutul, așa că numărul lor s-a diminuat. În 1908 au fost prinși ultimii patru lupi marsupieni și 375 H.Matei, op. cit., p. 143. 223 trimiși la Grădina Zoologică din Hobart, unde nu au supraviețuit În captivitate
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
este considerat „Festivalul Festivalurilor”, sărbătorit de 700 de ani, prilej pentru competiții de dansuri pe stradă a diferitelor triburi, În costumele lor flamboiant, cu veșminte pe cap realizate din materiale indigene, vopsirea corpurilor În negru. Acești aborigeni au luptat cu Înverșunare pentru păstrarea independenței În fața numeroaselor invazii și colonizări străine. Atis Aetes se consideră urmașii primilor coloniști ai arhipelagului filipinez, locuind În regiuni retrase de munte, dar reușind să-și păstreze tradiții și obiceiurile dinaintea ocupației spaniole 825. 824 I.Ivanici
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
modern ține de disprețul față de locuința individuală, timp în care se profita de votul locuitorilor ei. Din rațiuni sociologice omul modern, izolat și "atomizat" ar avea nevoie de atmosfera orașului și financiare orașul ar permite mai bune dotări. Totuși, în ciuda înverșunării urbaniștilor și a funcționarilor de a justifica o atare poziție, francezii vor căuta din ce în ce mai mult să spargă limitările orașului. Din momentul în care au posibilitatea materială și juridică, ei se izolează, părăsesc cartierele, parcelele plate și iau cu asalt colinele
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
serviciile sale. Un adevărat parteneriat ar presupune mai curând ca statul să intervină în funcție de orientările generale pe care ar fi capabil în mod strategic să le decline după specificitățile contextelor locale, respectând ceea ce au putut face anterior ceilalți actori implicați. Înverșunarea normativă a statului pervertește spiritul contractualizării și le apare actorilor locali ca un simptom al slăbirii savoir-faire-ului său559. În privința politicilor sociale și urbane, suntem încă departe de acest joc sperat al interpelărilor reciproce între stat și colectivitățile locale care ar
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Poetica lui e fantezistă și parodică, dinamitând, nu întotdeauna facil, clișee, automatisme în jocuri de cuvinte ca acestea: „și totuși mă voi sinucide /frumoasă-i viața la castel/ noi suntem căruța lumii/ nici la vale nici la deal/ folosiți cu-nverșunare trambulina ideal/ Maria Magdalena/ când vom fi noi la Viena/ ce-am avut și ce-am pierdut/ de ce nu m-aș legăna/ ca să trag pe roata roții/ catolicii hughenoții” (Domina). În Retorica (1975) sunt propuse niște „exerciții” din aceeași panoplie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288446_a_289775]
-
sub raportul tehnicii romanești. Acoperind intervalul 1978-1989, paginile de jurnal cuprinse în volumul Frica și... alte spaime (1996) oferă un tablou al traiului de zi cu zi din perioada acută a dictaturii ceaușiste, pe care autorul o atacă cu toată înverșunarea ființei îndelung umilite și jignite de minciună și teroare. Stăpânit în viața de zi cu zi, impunându-și în permanență o circumspectă autocenzură, în fapt pierdut în marea de frică ce a dominat și paralizat societatea românească în anii dictaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
verosimilului. Există, după părerea lui Aristotel, o verosimilitate a lipsei de verosimil, punct de vedere pe care-l va împărtăși în totalitate Corneille, dar pe care unii teoreticieni ai Clasicismului, ca Abatele d'Aubignac mai ales, îl vor condamna cu înverșunare. 3.2.3. Subordonarea personajului față de acțiune Caracteristicile personajului dramatic sunt supuse exigențelor verosimilului acțiunii. Să semnalăm că Aristotel încearcă numai să definească eroul tragediei. Excepțional fiind, personajul nu trebuie, din această cauză, să fie prea diferit de noi, căci
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
iubită virtutea. Operație de vastă anvergură, drama beneficiază, în ochii lui Beaumarchais, ca și în aceia ai majorității intelectualilor epocii, de un prestigiu egal cu cele mai importante realizări ale acestui secol, libertatea de gândire, Enciclopedia. Acest lucru o dovedește înverșunarea pe care i-o stârnește ea lui Bartholo, moșneagul detestabil și mărginit din Bărbierul din Sevilla. Interogând-o cu brutalitate pe Rosine asupra Precauției inutile 13 din care ea a lăsat să scape neglijent paginile, bătrânul doctor strigă, indignat: "Bartholo
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
privirii șoamenilorț, tu, zeu unic, În afara căruia nu mai există nici unul”. Tocmai pe această formulare se bazează o experiență cu desăvârșire nouă: intoleranța religioasă. Pluralul cuvântului „zeu” este interzis În scrieri și șters din textele În care apare cu o Înverșunare metodică; același lucru se Întâmplă cu numele zeului național, „regele zeilor”, Amonxe "Amon"-Raxe "Amon-Ra"xe "Ra". Regele al cărui nume Amenhotep (Amenofis) conține numele zeului detestat Își va spune Akhenaton, un apelativ compus cu numele noului zeu. În templul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
altul” (De bello galico, VI, 14). Celxe "Cel" de-al doilea este credința celților conform căreia creierul ar fi sediul sufletului. Se pare, așadar, că tăierea și conservarea capetelor dușmanilor era mijlocul prin care se bloca renașterea lor; iar această Înverșunare Împotriva dușmanului mort explică de ce, așa cum s-a văzut din citatul din Posidonius, refuzau celții să restituie aceste capete chiar și plătite cu aur. Ne aflăm deci În cadrul unor credințe de natură pur religioasă: credința În metempsihoză, plasarea sufletului În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
acuzat că era "vîndut și altor bănci evreiești" (cele ale lui Berkowitz, Lowey și Braunstein) și că făcea parte din Consiliul de Administrație al acestor bănci 140. Toate aceste acuzații nu aveau nici o bază. Regimul liberal le-a susținut cu înverșunare. Rolul principal a fost însă jucat de Cuza, care spera să-și asigure reintrarea în scena politică cu ajutorul acestui antisemitism tot mai accentuat în rîndul studenților. Cuza și-a început atacurile împotriva lui Iorga și a legăturilor lui cu Aristide
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
relațiile strînse ale acestor oameni cu Iorga. Cea de a doua notă scrisă de Argetoianu este tot nedatată, dar familia Iorga l-a asigurat pe autorul acestei cărți că ambele note datează dintr-o perioadă în care Argetoianu nega cu înverșunare că ar fi vinovat de vreo campanie de presă îndreptată împotriva lui Iorga. Deși nesemnată, scrisul lui Argetoianu era inconfundabil. Era scrisă tot pe hîrtie cu antetul Ministerului și era expediată tot din cabinetul ministrului. Nota aceasta îi îndemna pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
subvențiile și paralele pentru cercetare, plus o chestiune de prestigiu; și, în sfîrșit, dobîndirea statutului de istoric. Între Iorga și Giurescu exista și o chestiune personală legată de familia celui dintîi. Poate că acest lucru explică mai bine decît orice înverșunarea controversei. Dat fiind tot ce știm despre Iorga, nu este deloc de mirare că oricine îndrăznea să nu fie de acord cu el în privința interpretării istoriei românilor, temelia naționalismului său cultural, intra inevitabil în conflict cu ego-ul și vanitatea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Franței și președinte al Alianței Israelite) și G. Bleichröder (confidentul lui Bismarck), marile puteri au insistat la Berlin ca România să-i trateze pe evrei așa cum erau tratați aceștia în Occident, acordîndu-le egalitate deplină. Delegația română s-a opus cu înverșunare acestui lucru. Bismarck a făcut presiuni asupra românilor în favoarea evreilor. Întrucît Domnitorul României era un Hohenzollern, poziția lui Bismarck era hotărîtoare. S-a ridicat apoi problema asupra caracterului neprofitabil al rețelei românești de căi ferate (construite cu capital german). Ca să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
doamnei Thatcher, noii laburiști au reușit să se descotorosească de trecut, Înlocuit prompt de Înfloritoarea industrie patrimonială engleză cu Trecutul. Englezii au așadar un talent unic de a cultiva o Grădină a Uitării, invocând afectuos trecutul În timp ce Îl neagă cu Înverșunare. Deși comparabilă, obsesia franceză a moștenirii naționale (le patrimoine) a luat o formă diferită. În Franța, identificarea și salvarea zeloasă a locurilor și obiectelor importante pentru trecutul național se practica de zeci de ani: totul Începuse cu expozițiile agrare din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
intelectualilor. Iar cu ocazia dezacordului atlantic din 2003 s-a dovedit că intelectualii angajați nu mai puteau juca acum, ca pe vremuri, rolul decisiv de lideri de opinie. Publicul european (spre deosebire de unii oameni de stat din Europa) se opunea cu Înverșunare invaziei irakiene din acel an, precum și liniei de ansamblu a politicii externe americane așa cum a fost ea formulată de președintele George W. Bush. Anxietatea și indignarea izvorâte din această opoziție, deși Împărtășite și exprimate de mulți intelectuali europeni, nu au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
suferințele evreilor din Polonia În timpul războiului, inclusiv cele provocate de polonezi. Pentru a facilita intrarea țării sale În UE, chiar și Ion Iliescu a fost nevoit să recunoască spre sfârșitul mandatului ceea ce el și colegii lui negaseră mult timp cu Înverșunare: că România a avut și ea un rol În exterminarea evreilor din Europa... Bineînțeles, există și alte criterii pentru deplina integrare În marea familie europeană. Refuzul Turciei de a recunoaște „genocidul” populației armene În 1915 va fi un impediment pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de veac sufletul copiilor noștri, a însângerat drumul spre mai bine al studențimii române cu cele mai diavolești torturi. În școli a introdus ateismul, metoda cea mai sigură de a-l înrobi și stăpâni pe om luptând împotriva Bisericii cu înverșunare; preoți, profesori și alți slujitori care nu și-au compromis misiunea au fost eliminați din societate, iar cei mai dârji au fost întemnițați și aruncați în gropi comune și înlocuiți cu analfabeți plagiatori. Uzurpatorii adevărului vor câștiga mereu pe seama celor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
hecatombă”. Școala nu mai era școală, iar Procuratura și Justiția erau un „bordel de prostituate” conduse de lupii și hienele securității care osândeau și ucideau din ordin, premeditat și fără vină, așa zis în numele poporului. Totul era spionare, pâră, crimă, înverșunare și gropi comune, cu cadavre mutilate. Dar adevărul și cunoașterea lui cere luptă și unitate națională. Unire-n cuget și simțiri înseamnă braț puternic, biruință. CEREM LEGALITATE Tot românul fără deosebire de originea etnică și credință religioasă, este egal în fața
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cu gheara, nouă nu ne este teamă atunci când țara ne cheamă.” „Legionarii sunt arhangheli cu spadă de foc și stau Bisericii pază și Neamului nostru noroc”, motiv de fobie pentru comuniștii dărâmători de altare și pentru cei ucigași de Dumnezeu. Înverșunarea luptei noastre și dăruirea noastră pentru Hristos și Neam nu are limite. Legionarii mor și ei dar până atunci făptuiesc. Ei nu vor să dispară fără a lăsa o urmă de mângâiere urmașilor, credința, lumină de neclintit pentru care legionarii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
un adevărat campion al statelor mici și mijlocii din această zonă geografică. De altfel, afirmarea statelor mici și mijlocii în viața internațională a constituit și reprezintă o constantă a veacului al XX-lea. W. Bullitt, Leland Harrison, Frederik Hibbard sesizau înverșunarea lui Titulescu în organizarea păcii europene, eforturile sale pentru impunerea forței dreptului în relațiile internaționale. Totodată, ei au observat că însușirile de excepție ale ilustrului diplomat nu au fost suficiente pentru a opri deteriorarea situației internaționale, pentru a preîntîmpina revizuirea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]