2,512 matches
-
sau ideologiile propriilor țări; pot fi lacome; pot fi persoane cărora le lipsește echilibrul interior și doresc să aibă parte de aventură; doresc să se răzbune din cauza unui presupus tratament necorespunzător din partea guvernului; sau pot face obiectul unei acțiuni de șantaj. Importanța relativă a acestor motive depinde de caracteristicile societăților implicate și de tacticile serviciilor de informații adverse. De exemplu, motivațiile unora dintre americani și britanici care au ales să își trădeze țara, începând din 1930, nu au mai fost lăcomia
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
fost ofițer CIA care le-a oferit sovieticilor detalii operaționale esențiale privind activitățile agenției la Moscova, motivul a fost răzbunarea împotriva CIA, întrucât fusese concediat 20. În general, publicul supraestimează probabil utilizarea sexului pentru a afla anumite secrete și predominarea șantajului ca motiv pentru activități de spionaj, deși posibilitatea de a recurge la șantaj îi poate permite unui ofițer să-și păstreze o sursă care a devenit spion din alte motive, iar ulterior intenționează să renunțe. Chiar și așa, au ieșit
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
agenției la Moscova, motivul a fost răzbunarea împotriva CIA, întrucât fusese concediat 20. În general, publicul supraestimează probabil utilizarea sexului pentru a afla anumite secrete și predominarea șantajului ca motiv pentru activități de spionaj, deși posibilitatea de a recurge la șantaj îi poate permite unui ofițer să-și păstreze o sursă care a devenit spion din alte motive, iar ulterior intenționează să renunțe. Chiar și așa, au ieșit la lumină unele cazuri care presupun folosirea seducției și șantajului, în genul descrierilor
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
a recurge la șantaj îi poate permite unui ofițer să-și păstreze o sursă care a devenit spion din alte motive, iar ulterior intenționează să renunțe. Chiar și așa, au ieșit la lumină unele cazuri care presupun folosirea seducției și șantajului, în genul descrierilor din romanele de spionaj. De exemplu, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, Betty Pack a avut o evoluție similară cu a celebrei Mata Hari. Căsătorită cu un diplomat britanic, la origine, cetățean american, Pack a
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
informațiile clasificate. Elementele-cheie ale acestei evaluări sunt caracterul și loialitatea potențialului angajat 23. Evaluarea caracterului trebuie să țină cont atât de stabilitatea mentală a individului, cât și de posibilitatea ca, dintr-un motiv sau altul, acesta să fie vulnerabil la șantaj din partea unui serviciu de informații advers. Investigațiile. În Statele Unite, procedurile de verificare stabilesc dacă un individ poate primi aviz de securitate - adică acces autorizat la informații clasificate. Investigația se bazează pe informațiile furnizate de către individ într-un chestionar de securitate
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
exemplu, creșterea consumului de droguri în rândul clasei de mijloc (și în special în rândul tinerilor) în ultimele decenii face dificilă stabilirea cazurilor în care folosirea acestora în trecut indică o adevărată problemă de personalitate și o potențială vulnerabilitate în fața șantajului. În cele din urmă, se pune problema dacă există posibilitatea de a-i asigura pe informatori că informațiile furnizate de ei vor rămâne confidențiale. Potrivit Legii privind confidențialitatea din 1974, persoanele au drepturi extinse de a accesa dosare guvernamentale cu
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
foarte puține organizațiile șteroristeț care pot funcționa într-un sistem de compartimentare totală și care nu depind de rețele locale de sprijin. Aceste rețele sprijină organizația teroristă fie din rațiuni ideologice, fie ca urmare a unor acțiuni de intimidare și șantaj, fără a se implica direct în operațiunile teroriste. Importanța infiltrării în rețelele de simpatizanți și susținători rezidă în faptul că aceasta este mult mai simplu de realizat decât infiltrarea în organizațiile teroriste, care sunt mai greu accesibile. Infiltrarea în aceste
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
152-153, 204-205, 222-224, 307 n. 2, 315 n. 57, 341 n. 19 Stilwell, Richard 161 Stimson, Henry L. 253343 n. 30 Sun-tzu 241-242, 252-253 supraveghere 172-174 surse deschise diplomații și atașații 76-77 internetul 77-78 publicațiile și emisiunile 74-76 Ștc "Ș" șantaj 43-44, 166, 235 Ttc "T" telegrama Zimmermann 83, 141 The Penkovsy Papers 140 Thomson, Alan 335 n. 47 transmisiuni radio: vezi informații obținute din semnale; surse deschise Treholt, Arne 133-134 Treverton, Gregory 144 Troțki, Leon 146 Trujillo, Rafael 147 Truman
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
ar fi întruchiparea tiraniei masculine, amalgam de prejudecăți, egoism și abuz de forță. S-ar putea să fie o influență din Ibsen. Și psihologic, și etic, piesa e alături de adevăr, incriminând persoana lezată și părtinind vinovata, care recurge la eternul șantaj al vărsării de lacrimi. Pentru triumful total al spiritului de melodramă, imorala pocăită, suferindă de inimă, se sfârșește înainte ca Iorgu și Maria să ajungă la căpătâiul ei. Un pigment ironic aduc scenele, șarjate, în care se fandosesc ipochimeni din
MICLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
asigurat ascensiunea socială a acestei pături secundare a fostei elite comuniste care a devenit noua elită de proprietate a capitalismului românesc. Dar ei sunt vulnerabili prin trecutul lor, iar de această vulnerabilitate profită foștii angajați ai fostei Securități care, prin șantaj și manipulare, au reușit să ocupe poziții prioritare atât în economie, cât și în sistemul politic al postcomunismului. Această ideologie cotidiană mitologică a postcomunismului a fost teoretizată și i-a fost asociată toată greutatea academică a sistemului occidental de cunoaștere
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un flăcău sărac, dar chipeș, isteț și tenace, își sacrifică dragostea pentru Florica, fată fără zestre, și o seduce pe fiica urâțică a bogătanului Vasile Baciu, ca să pună mâna pe ogoarele tatălui ei. După ce își atinge țelul - Ana, victima acestui șantaj marital, stâlcită în bătăi, devenind nevasta lui și aducându-i pământurile mult visate -, Ion se reîntoarce la vechea lui iubire. Florica e însă acum căsătorită. Ascultarea impulsului pasional imprimă acțiunii un deznodământ catastrofic: Ana se spânzură, copilul adus de ea
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
cu Nicolae Iorga, perversul hârțogar stimulează delațiunea și încurajează oportunismul, sub cuvânt că nu îl interesează ce gândește cineva, de vreme ce lucrează „pentru noi”, adică pentru organele Securității. Direct angajat în serviciul acestei instituții este Baciu, informator de profesie, recrutat prin șantaj, în studenție, când, din spirit de frondă, cântase imnul regal. E de fapt un ins nevertebrat, o epavă morală, ținut în viață, cum el însuși o dezvăluie, doar de o ură animalică față de semeni. Galeria de portrete include și o
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
de circumstanțele vieții acestuia. Ele devin mai periculoase dacă sunt dublate de o inteligență Înclinată către Rău, la care se asociază patima, ca dorință de a face Răul. În sensul acesta menționăm ca frecvente următoarele tipuri de acțiuni perverse: aă Șantajul este forma de acțiune imorală prin care un individ, animat de rele intenții, obligă sau constrânge o persoană sau un grup de persoane să accepte o situație nedorită sau de compromis, În scopul realizării propriilor sale intenții sau interese. Este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și suferă când nu a făcut răul sau dacă nu a reușit să-l facă. El este cel care pune obstacole În calea Împlinirii binelui. Căile sau mijloacele prin care se caută atingerea scopurilor acțiunii imorale este minciuna, calomnia, intriga, șantajul, Înșelătoria etc. Toate acestea au la originea lor sentimentul psihomoral negativ al urii. Toate acțiunile imorale, sau cea mai mare parte a lor, se desfășoară sub masca unei false atitudini de bunăvoință, pentru a obține Încrederea celuilalt sau a celorlalți
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aliați ori fideli, de anvergură mai mare sau mai mică. Practic, la birou nu e nimic de făcut, iar inițiativa funcționarilor de a cere de lucru e sancționată cu aspre reprimări. Șefii de diverse grade, dar mai ales demnitarii, practică șantajul erotic la adresa tinerelor angajate, ceea ce se soldează, într-un caz, cu sinuciderea celei „asaltate”, eveniment înfățișat însă plat, fără dramatism. Există, desigur, și un fir epic principal, cam firav, o poveste de dragoste cu evoluție nefericită, însă cartea rezistă prin
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
1928 și 1944, articolul de fond din „Curentul”, lăsând sute de articole denunțătoare despre adevărata față a Rusiei sovietice. Cât s-a aflat în țară, ziaristul, lăudat și detestat totodată („șacalul”, ins apt de malversațiuni, celebră în epocă fiind formula „șantajul și etajul”), devenit personaj în Gorila de Liviu Rebreanu, Ultima oră de Mihail Sebastian, Întunecare de Cezar Petrescu, Sectarii de Ion Agârbiceanu, Sfârșit de mileniu de Radu Tudoran, Al optulea păcat de Tudor Mușatescu, Delirul de Marin Preda, s-a
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
de farsă e anulat prin deschiderea spre social. Dintr-o neatenție, un articol despre Alexandru cel Mare al unui profesor de istorie, Alexandru Andronic, în loc să apară în revista de specialitate pentru care fusese scris, e publicat într-o gazetă de șantaj, lucrată în aceeași tipografie. Șocat de câteva greșeli de tipar, un pirat economic, Grigore Bucșan, crede că pseudotoponimul Protar e o aluzie la o afacere necurată a sa. Pentru mușamalizarea lucrurilor, el se lansează în demersuri de mituire, de pe urma cărora
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
controlului familial și școlar al tinerilor, schimbările socio-culturale, devalorizarea modelelor morale, dificultatea comunicării, frustrări, carențe educațional-afective, stări complexuale. Profilul personalității și modelul de comportament al toxicomanilor se caracterizează prin următoarele aspecte: viață dezordonată, conduite antisociale de factură sociopatică, acțiuni infracționale (șantaj, furt, violență), vagabondaj, prostituție, consum de droguri, slăbirea caracterului, nesiguranța de sine, nevoia de asociere cu indivizi asemănători lor. Toxicomaniile reprezintă forme severe de dezorganizare psihosocială a grupurilor comunitare, ele scoțând din circuitul social, familial, școlar, profesional numeroși indivizi. Un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
interesant, tot din perspectiva modelului socio-cultural, mai lărgit decât schema lui E. Durkheim, îl constituie clasificarea și interpretarea formelor de suicid de către J. Baechler. Acesta distinge patru mari grupe de suicid: suicidul refugiu: fuga, doliul, pedeapsa; suicidul agresiv: răzbunarea, crima, șantajul, apelul; sinuciderea jertfă: sacrificiul, trecerea; sinuciderea ludică: ordalia și jocul. Este de la sine înțeles că J. Baechler pune în discuție toate formele de comportamente deviante cu caracter antisocial care au la baza lor agresivitatea, fie că este vorba de o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Alți autori vorbesc despre mai multe forme de suicid, inspirate mai ales din practica medico-psihiatrică (M. Quidu, P. Moron, W. Pöldinger, E. Stengel, E. Ringelr): sinuciderea reușită; tentativa de suicid; apelul la suicid ca pretentativă de suicid; ideile de suicid; șantajul suicidar; echivalențele suicidare sau jocul cu moartea. L. Proal insistă asupra aspectelor morale, culturale, religioase și sociale în legătură cu suicidul. El descrie situații istorice în care suicidul este mai frecvent întâlnit, având chiar caracterul unei epidemii psihice de masă. La fel
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dintre „grupele de interese comune”, aflate în concurență și care se subminează reciproc; este vorba, în cazul acesta, de bandele de adolescenți, bandele de infractori și traficanți, grupările mafiote etc.; modalitatea de confruntare în cazul acestora este fie verbală (amenințări, șantaj, injurii etc.), fie fizică (violență corporală, crimă), fie morală (presiuni, amenințări, răpiri de persoane etc.); aceste tipuri de conflict sunt limitate la o anumită categorie socială de indivizi, în special cei recrutați din lumea interlopă (persoane frustrate, cu carențe emoționale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se pot adapta la modul de viață al acesteia. Formele de evadare sunt fie directe, de „ieșire forțată” din instituție, fie de „ieșire simbolică”. Cea de-a doua formă de evadare se manifestă în mod frecvent prin acte de suicid (șantajul suicidar, tentative de suicid sau chiar acte de suicid realizat), automutilări, greva foamei etc. Atât forma „pasiv-submisivă”, cât și forma „activ-reactivă” sunt modalități de manifestare a nevrozei de instituționalizare. Ele apar ca o consecință a „conflictelor de adaptare/comunicare” ale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
misiunea de a educa. Înainte, părinții erau autoritari; astăzi sunt copiii. Învățați să spuneți "nu" fără teamă. Dacă ei nu aud "nu" de la d-voastră, nu vor fi pregătiți să audă "nu" de la viață. Părinții nu trebuie să cedeze în fața șantajelor și presiunii copiilor. În caz contrar, emoția copiilor va deveni un balansoar: astăzi sunt docili, mâine explozivi. Trebuie stabilite clar ce aspecte pot fi negociabile. De exemplu, a merge la culcare noaptea târziu în cursul săptămânii și a se trezi
COLABORAREA ŞCOALĂ-FAMILIE ÎNTRE DEZIDERAT ŞI REALITATE. In: Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1388]
-
nu va înțelege situația și i va acuza de rea-voință, iar, ulterior, e ușor de imaginat ce se poate întâmpla; în al doilea rând, trebuie menționat faptul că, în momentul în care copilul sesizează slăbiciunea părinților pentru el, va începe „șantajul sentimental” la care îi va supune până la epuizare. Va profita tot timpul de ei, iar chiar și atunci când va deveni adult și va trebui să aibă o responsabilitate, el se va comporta în continuare ca un om imatur, presupunând că
CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII PĂRINTE?. In: Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
unică soluție salvatoare. În stările nevrotice, bine tolerată până la un moment dat este exacerbarea depresiva ce poate determina, funcție de structură și organizarea mecanismelor de apărare, trecerea la actul suicidar. Alteori, apar preocupări suicidare de tip obsesiv. În cadrul dezarmoniilor de personalitate, șantajul suicidar constituie o practică frecvență la isterici și instabili. La debilii mintali ,actul suicidar poate interveni fără nici o justificare aparentă reprezetând, mai ales ,la imbecili și idioți, o simplă automutilare. Durkheim dezminte ipoteza că toți sinucigașii sunt alienați mintal făcând
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]