KorAP: Find »[drukola/base=șes & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...50 51 52 ...132 >

3,279 matches

Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794

deal (35); verdeață (29); libertate (26); lan (23); grîu (21); întindere (14); pajiște (14); liniște (13); natură (13); cîmpie (10); agricultură (9); înflorit (9); muncă (9); deschis (8); frumos (8); lung (8); recoltă (8); întins (7); pămînt (7); pășune (6); șes (6); liber (5); mare (5); ogor (5); porumb (5); vale (5); cîmp (4); floare (4); de flori (4); gol (4); luncă (4); maci (4); poiană (4); pustiu (4); relaxare (4); floricele (3); frumusețe (3); izlaz (3); larg (3); lexical (3

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
prezent; privat; propriu; puncte; punte; puțin; rai; răcoros; reculegere; regăsire; rigiditate; rînd; sacru; sală de lectură; sală; satul bunicii; sălaș; scoică; scop; sfințenie; Silviu; situat; spații; sta; stabil; stabilit; stadion; stat; state; stau; stă; străin; suprafață; supraveghere; surprinzător; școală; ședea; șes; taină; termen fixat în spațiu; trai; tramvai; trebuie să mergi; trunchi; țarc; țărm; umed; uriaș; vacanță; vatră; văgăună; verdeață; vesel; veselie; vis; de vis; vînt; Vrancea (1); 758/300/96/204/2 lovi: durere(155); bate(44); bătaie(31); pumn

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
maturitate; meduză; mers; metropolă; mie; minune; moale; multă apă și soare; nașpa; naviga; necunoscut; neimportant; nemărginire; nemărginit; nesemnificativ; nimic; obiect; oboseală; oraș; pămînt; peisaj; peste; pești; plaja; profundă; putere; răcoare; rai; răsărit; răsuflare; rău; romantică; roșie; șarpe; semnificativ; sentiment; serată; șes; șezlong; sirenă; soacră; sonetă; spate; spumă; la stat; stîlp; stîncă; sufletul; superior; sus; țară; teamă; tinerețe; de toate; de tot; tristețe; unde?; univers; vacă; valoare; valuri, pescăruși; Vama Veche; vas; vast; veselie; viață; vîltoare; în vîrstă; vioi; vis; voință; volum

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
olar; orizont; oțel; patriot; pădure; picioare; pierdere; pietre; planete; plantare; plin; ploaie; porumb; prășit; producție; prospețime; puternic; puțin; rai; răsad; regenerare; resurse; reușită; rîmă; rîme; sămînță; scump; secat; semănat; semințe; sens; sentiment; stabilitate; statornicie; strașnic; străin; strămoși; subsol; suferință; suport; șes; taină; tare; tărîțe; terestru; teritoriu; tină; tractor; trecere; turbă; la țară; urît; venire; verde; veșnicie; viermi; voluptate; zăpadă(1); 800/247/92/155/0 păr: lung (128); cap (54); negru (32); blond (31); creț (28); frumos (28); măr (20); podoabă

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
pauză; pătrat; perne; pierdut; plăcere; plăcut; pliabil; plictiseală; podea; poziție; profesor; reazem; repaus; respira; pe rotile; rotund; scaun la cap; scîrțîit; scump; a sta așezat; stai jos; de stat; pentru stat; stat jos; statornicie; pe ce stăm; stresant; suspin; șede; șes; șezînd; taur; telefon; toaletă; trap; țării; ură; ușurință; verde; vopsit (1); 790/182/82/10/0 scăpa: fugi (41); evada (33); libertate (25); pierde (25); fuge (21); prinde (17); ușurare (17); a fugi (16); închisoare (16); liber (16); elibera (13

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
10); alunecare (9); viteză (8); adînc (7); cale (7); groapă (7); bicicletă (6); coboară (6); pantă (6); rîpă (6); decădere (5); flori (5); relief (5); verde (5); adîncitură (4); cobor (4); coborîș (4); iarbă (4); în jos (4); peisaj (4); șes (4); ușurință (4); albă (3); avînt (3); coborî (3); depresiune (3); eșec (3); fugă (3); gaură (3); izvor (3); luncă (3); mică (3); pămînt (3); repede (3); abis (2); adîncime (2); a coborî (2); declin (2); distracție (2); frică (2

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828

să rămân curat / și luminat, / cum domnul m-a dat. / Toate gurile / și urile / Să se ducă pe drum, pe drum, / pe capul celui ce mi-a vrut, / pe vad, pe vad, / pe capul celui ce mi-a dat, / de pe șes, pe șes, / pe capul celui ce mi-a trimăs; / Eu să rămân curat / și luminat, / cum domnul pe pământ m-a dat."65 O altă ipostază antropomorfică a apei, prezentă în tradiția populară, este "Știma apei". Potrivit credințelor populare din

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
curat / și luminat, / cum domnul m-a dat. / Toate gurile / și urile / Să se ducă pe drum, pe drum, / pe capul celui ce mi-a vrut, / pe vad, pe vad, / pe capul celui ce mi-a dat, / de pe șes, pe șes, / pe capul celui ce mi-a trimăs; / Eu să rămân curat / și luminat, / cum domnul pe pământ m-a dat."65 O altă ipostază antropomorfică a apei, prezentă în tradiția populară, este "Știma apei". Potrivit credințelor populare din Bucovina, "Știma

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-nfloresc, / Dincolo se veștejesc. Dar feciorul săracul / Este ca grădinarul, / Când se plimbă prin grădină, / Toate florile-i se-nchină. / Și el se plimbă și tace. Rupe floarea care-i place. Uită-te, bădiță, uite, / Uită-te din deal în șes, / Ce-ai lăsat și ce-ai ales; Ai lăsat floarea de fragă, / Mândra care ți-a fost dragă."157 Alteori, relația dintre om și cosmos este prefațată de refrenul tematic care este reluat în plan semantic ca motiv al devenirii

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
de colindat / Că cocoșii și-au cântat, / De tri ori / Până-n ziuări, / Cu tri raze-n tri lături. / Întâia-i rază unde-și rază? / Rază-n vârșii munților, / Pe poalele brazilor; / Și a doua rază d-unde rază? / Rază-n șes / La grâne verzi; / Ș-a tria rază unde-mi rază? / Rază-n cruce de fereastră, / La fereastră-n astă casă."132 După moartea simbolică de la solstițiul de iarnă, soarele este răscumpărat printr-un joc cosmic la care el însuși participă

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
cerbul sau leul. Într-un timp sfâșiat de forțele întunericului, când soarele este victimă a tenebrelor, regenerarea, în ordinea cosmică, are loc printr-o moarte simbolică, punând început unei noi vieți: "Lerui leo, / La munte ninge, plouă, / Lerui leo, / La șes pică rouă. / Roua strânsu-mi-s-a, / Din ea făcutu-mi-s-a, / De-un lac iezărel. / Pe margini de lac, / Pascu, mi s-adapă / De-o turmă mieoare, / Pe bot gălbinioare; / Toate că-mi pășteau, / Toate mi s-adăpau; / Una mai bătrână, / A ciutelor mumă

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
grăind: / Dar voi ciute multe / Și nepricepute, / Dar voi știți, / Nu știți, / Că jupân Meluță / Bun cal își hrănește / Și mi-l pregătește. Joi de dimineață, / La vânat să-mi plece. / Și o să-mi vâneze, / Toți munții și codrii, / La șes or s` se lase/ Și or să îmi vie / Pe margini de lac, / De noi or să deie, / În goan-or să se ieie / Și-or să ne gonească / Pân` la lacu roșu; / Lac roșu n-a fost, / Dar or să

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831

Breslașu și Gheorghe Tomozei în sensul că parafrazează în șapte cânturi "Cântarea cântărilor" după versiunea lui Gala Galaction 1. Același univers vegetal este chemat să umple poezia de senzualitate: ierburile sunt mătăsoase și alintă iubita, lumina se umple de mireasmă, șesurile dansează și cântă. De fapt desprindem chipul iubitei din reacția naturii în contact cu frumusețea ei: "Frumoasa mea peste puteri frumoasă/ ce drag mi-e glasul tău, plutind pe văi." Radu Cârneci ne plimbă prin biblie, prin lumea anticilor, invocă

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
A. E. Baconsky, intuind în același timp tipul abisal, frământat de întrebări: "în mine-un scit se căuta pe sine,/ având drept torță marile neliniști". Pe Ion Horea îl parodiază pentru nota ostentativ pășunistă: "Chiar în minuta asta pe-al șesului porthart/ a mai căzut o nucă și-un turchestan s-a spart". Prin filtrul ironiei sunt trecuți Ion Gheorghe și A. Păunescu, Ion Crânguleanu și C. Abăluță, ultimul pentru poezia degenerată în reportaj. Sesizează gratuitatea cripticului la N. Stănescu: "Unul

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
a alcătuit numai o sursă de inspirație a motivelor poeziei contemporane, ci, într-o însemnată măsură a contribuit la cristalizarea formei poetice însăși". Al. Dima, E.S.P.L.A., 1936 (Zăcăminte folclorice în poezia noastră contemporană). 4 Adrian Maniu, "Lângă pământ"; Nichifor Crainic, "Șesuri natale" etc. 5 Motivul astrelor apare frecvent în perioada interbelică, bunăoară la Adrian Maniu, Lucian Blaga, Nicolae Crevedia, V. Voiculescu, Tudor Arghezi. 6 În "Poeziile populare ale românilor", Ion din "Colind lui Ion" "pare un soare răsărit", iar sora din

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879

masă va urma un timp frumos. Cînd cerul e senin spre miazăzi. Cînd cîntă cucoșul la culcare. Cînd se suie mîța pe fereastră și șede acolo mult. Cînd cînele se culcă pe omăt, are să fie cald. Cînd cocostîrcii stau pe șes, are să fie cald. Cînd visezi foc, a doua zi are să fie cald. Cînd zburdă mieii, are să fie cald. Dacă după vreme rea cade ceață. Cînd sar peștii după musculițe, are să fie cald. Cînd doarme mîța pe pat, are să fie cald

Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787

réalisé devant la caméra par Fred Ott, un employé de la compagnie Edisson, (tourné le 7 janvier 1894), et qui ne dure que quelques secondes"1, et l'Arrivée du train à la Ciotat tourné par Louis Lumière, en 1895, dès șes débuts, le cinéma a voulu raconter des histoires fictives ou réelles et historiques. " Déjà, en 1896, Méliès réalisait un Malade imaginaire et, en 1907, 20 000 lieues sous leș mers"2; plus tard, c'est Giovanni Pastrone qui s'attaquait

[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
avec son film La Chute de Troie, en 1911, et Cabiria en 1914, qui racontait " un épisode de la seconde guerre punique ". 3 Le cinéma a donc toujours puisé une pârtie de son inspiration dans la littérature. Bien sûr, îl a șes propres inspirations et șes propres auteurs de scénarios originaux. Mais leș adaptations cinématographiques d'œuvres littéraires șont nombreuses et très anciennes; on peut dire que " la pratique de l'adaptation est aussi ancienne que leș premiers films. L'Arroseur arrosé

[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
Chute de Troie, en 1911, et Cabiria en 1914, qui racontait " un épisode de la seconde guerre punique ". 3 Le cinéma a donc toujours puisé une pârtie de son inspiration dans la littérature. Bien sûr, îl a șes propres inspirations et șes propres auteurs de scénarios originaux. Mais leș adaptations cinématographiques d'œuvres littéraires șont nombreuses et très anciennes; on peut dire que " la pratique de l'adaptation est aussi ancienne que leș premiers films. L'Arroseur arrosé (Lumière, 1895) adapte une

[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
est obtenue par des rapports d'images et de sons, et non pas par une mimique, des gestes et des intonations de la voix (d'acteurs ou de non-acteurs). Qui n'analyse ni n'explique. Qui compose."8 Chaque art a șes outils spécifiques: "Le vrai du cinématographe ne peut être le vrai du théâtre, ni le vrai du român, ni le vrai de la peinture. (Ce que le cinématographe attrape avec șes moyens propres ne peut être ce que le théâtre, le

[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
analyse ni n'explique. Qui compose."8 Chaque art a șes outils spécifiques: "Le vrai du cinématographe ne peut être le vrai du théâtre, ni le vrai du român, ni le vrai de la peinture. (Ce que le cinématographe attrape avec șes moyens propres ne peut être ce que le théâtre, le român, la peinture attrapent avec leurs moyens propres."9 Là où le român raconte, le film montre. Mais tous deux șont fondés sur une écriture. Nous nous proposons d'étudier

[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
l'émotion au plus près comme și le spectateur voulait pénétrer l'intériorité du personnage. Le film, plus précisément la séquence étudiée, est donc apparu comme une autre version de l'histoire que nous raconte Dumas, une autre œuvre avec șes qualités et șes défauts. En ce qui concerne le travail entrepris avec leș élèves de 3ème, la démarche pédagogique fut la suivante: elle consistait à confronter leș deux écritures littéraire et cinématographique. Travail plus long et plus minutieux qui visait

[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
plus près comme și le spectateur voulait pénétrer l'intériorité du personnage. Le film, plus précisément la séquence étudiée, est donc apparu comme une autre version de l'histoire que nous raconte Dumas, une autre œuvre avec șes qualités et șes défauts. En ce qui concerne le travail entrepris avec leș élèves de 3ème, la démarche pédagogique fut la suivante: elle consistait à confronter leș deux écritures littéraire et cinématographique. Travail plus long et plus minutieux qui visait à faire prendre

[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
avec un " zoom " particulier sur le personnage principal: Dominic Matei, ce qui nous a amené directement à évoquer la question de la focalisation qui s'opère ici à la troisième personne; en effet on connaît tout de Dominic Matei: son passé, șes perceptions, șes sentiments et surtout șes pensées et șes rêves. Pour terminer, nous avons étudié la manière dont Eliade insère le registre fantastique dans son récit, présent dès l'élément perturbateur jusque dans le dénouement et de manière diffuse mais

[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
zoom " particulier sur le personnage principal: Dominic Matei, ce qui nous a amené directement à évoquer la question de la focalisation qui s'opère ici à la troisième personne; en effet on connaît tout de Dominic Matei: son passé, șes perceptions, șes sentiments et surtout șes pensées et șes rêves. Pour terminer, nous avons étudié la manière dont Eliade insère le registre fantastique dans son récit, présent dès l'élément perturbateur jusque dans le dénouement et de manière diffuse mais constante dans

[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]