1,435 matches
-
Corni este un sat ce aparține orașului Liteni din județul Suceava, Moldova, România. Satul Corni se află în partea de sud-est a județului Suceava, pe drumul județean 208A între localitățile Rotunda-Liteni și Poiana-Dolhasca (),(). La est se află lunca Șiretului () delimitând județul Suceava de județul Botoșani,() iar la vest se află o zonă de deal împădurita, dincolo de care se găsește Comună Dolhești,()(). Satul este îngemănat cu satul Poiana din orașul Dolhasca, cele două localități fiind practic lipite. Halta Corni se
Corni, Suceava () [Corola-website/Science/301942_a_303271]
-
comuna Fântânele este situată la marginea sudică a dealului Dragomirna, subunitate a Podișul Sucevei. Comună este așezată într-o regiune de coline și dealuri cu profil asimetric, cea mai mare parte fiind ocupată de terasele de confluenta ale Sucevei cu Șiretul. Așezarea să în Podișul Sucevei, în apropierea confluentei râului Siret cu râul Suceava, a făcut ca în decursul timpului relieful din această parte a podișului să sufere modificări morfologice. Masivul deluros Dragomirna pe care se întinde teritoriul comunei Fântânele este
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
În partea de sud acest podiș se termină la Fântânele într-o terasă de confluenta a râurilor adiacente. Podișul drenat de cele două râuri, în partea dinspre râul Siret coboară printr-o pantă abruptă în dreptul comunei până la contactul cu lunca Șiretului. Spre râul Suceava, pantă este mai lină și se confundă cu lunca. Altitudinea maximă a podișului pe teritoriul comunei este de 260 metri. Față de albia minoră a Șiretului, ea are o altitudine de 25 metri. În zona de confluenta a
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
Siret coboară printr-o pantă abruptă în dreptul comunei până la contactul cu lunca Șiretului. Spre râul Suceava, pantă este mai lină și se confundă cu lunca. Altitudinea maximă a podișului pe teritoriul comunei este de 260 metri. Față de albia minoră a Șiretului, ea are o altitudine de 25 metri. În zona de confluenta a celor două râuri, relieful are aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare. În lungul râului Siret apar câmpii aluvionare de lunca inundabile cu bălti (Bălăneasa Râioasa, Puturoasa, Baltă lungă etc.
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
râuri, relieful are aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare. În lungul râului Siret apar câmpii aluvionare de lunca inundabile cu bălti (Bălăneasa Râioasa, Puturoasa, Baltă lungă etc.), despletiri de brațe și cursuri de apă părăsite (Șiretele). În anii cu ploi abundente, Șiretul revarsă și inundă întinse terenuri arabile așa cum au fost inundațiile din anii 1929, 1969, 1970, când pe teritoriul comunei s-au produs importante inundații, afectând peste 1.000 ha de teren, precum și gospodăriile populației din satul Slobozia și o parte
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
acestei afirmații stând mărturie arborii carbonizați care sunt scoși la suprafață de către apă Șiretului în timpul viiturilor. De asemenea, însăși poziția comunei în apropierea vechilor drumuri comerciale care legau orașele de la Marea Neagră cu Polonia și cu orașele de la Marea Baltica pe văile Șiretului și Sucevei ne dau certitudinea că aici a existat o populatie din timpuri străvechi, care se ocupă cu agricultura și cu creșterea animalelor. În documente, sătul Fântânele apare și sub denumirea de Stârceni. Într-un document din 22 martie 1621
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
Costache Cănănău (posesorul moșiilor Roșcani și Stârceni (Fântânele)) pentru o bucată de teren din moșia Siliștea. Satul Bănești apare și el târziu în documentele scrise. În prezent aceste două sate despărțite doar printr-un drum, se întind de-a lungul Șiretului, pe aceeași terasă a râului. Prima mențiune documentara scrisă a satului datează din 15 februarie 1622, cănd Ioan din Bănești este martor pentru nasul sau, diacul Vasile Dinga, care a cumpărat o parte din moșia satului Merești cu doi taleri
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
la granița cu județul Botoșani. Poziția matematică este dată de coordonatele geografice de 47°65’ latitudine nordică și 26°42’ longitudine estică. Teritoriul comunei este situat pe malul drept al râului Siret, la contactul podișului Dragomirnei( Podișul Sucevei) cu lunca Șiretului. La nord, comuna Dumbrăveni se învecinează cu comună Siminicea. La nord-est, pe o fâșie îngustă, se învecinează cu comună Adâncata. La est se învecinează cu comună Vlădeni din județul Botoșani. Limită estică a fost trasata pe malul estic al râului
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
și se varsă în Dunăre. izvorăște din Munții Carpații Păduroși aflați în Bucovina de Nord (astăzi regiunea Cernăuți a Ucrainei), la o altitudine de 1.238 m. Izvoarele sale se află în apropiere de localitatea Șipotele pe Siret (raionul Vijnița). Șiretul parcurge 706 km (dintre care 596 km pe teritoriul României și 110 km pe teritoriul Ucrainei) și se varsă în Dunăre, lângă orașul Galați. Dintre afluenții fluviului, are cel mai mare bazin hidrografic din România. Principalii afluenți ai Șiretului sunt
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
Vijnița). Șiretul parcurge 706 km (dintre care 596 km pe teritoriul României și 110 km pe teritoriul Ucrainei) și se varsă în Dunăre, lângă orașul Galați. Dintre afluenții fluviului, are cel mai mare bazin hidrografic din România. Principalii afluenți ai Șiretului sunt: pe partea dreaptă, Șiretul Mic, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna și Buzău; pe partea stângă, Polocin și Bârlad. Bazinul sau hidrografic este format în principal din apele aduse de râurile Bistrița (circa 35%), Trotuș (circa 18%), Moldova (circa 17
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
dintre care 596 km pe teritoriul României și 110 km pe teritoriul Ucrainei) și se varsă în Dunăre, lângă orașul Galați. Dintre afluenții fluviului, are cel mai mare bazin hidrografic din România. Principalii afluenți ai Șiretului sunt: pe partea dreaptă, Șiretul Mic, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna și Buzău; pe partea stângă, Polocin și Bârlad. Bazinul sau hidrografic este format în principal din apele aduse de râurile Bistrița (circa 35%), Trotuș (circa 18%), Moldova (circa 17,6%) și Suceava (circa 9
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
format în principal din apele aduse de râurile Bistrița (circa 35%), Trotuș (circa 18%), Moldova (circa 17,6%) și Suceava (circa 9%). Râul urmează la început o direcție nordică în regiunea Bucovinei de Nord. Porțiunea de până la confluenta cu râul Șiretul Mic (în dreptul localității Suceveni din raionul Adâncata) poartă denumirea de Șiretul Mare. După confluenta cu Șiretul Mic, râul primește denumirea de Siret. Râul străbate localitățile Berhomet pe Siret și Jadova, unde începe să-și schimbe direcția de curgere către sud-est
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
Trotuș (circa 18%), Moldova (circa 17,6%) și Suceava (circa 9%). Râul urmează la început o direcție nordică în regiunea Bucovinei de Nord. Porțiunea de până la confluenta cu râul Șiretul Mic (în dreptul localității Suceveni din raionul Adâncata) poartă denumirea de Șiretul Mare. După confluenta cu Șiretul Mic, râul primește denumirea de Siret. Râul străbate localitățile Berhomet pe Siret și Jadova, unde începe să-și schimbe direcția de curgere către sud-est. Își continuă curgerea prin orașul Storojineț și prin satele Ropcea, Camenca
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
17,6%) și Suceava (circa 9%). Râul urmează la început o direcție nordică în regiunea Bucovinei de Nord. Porțiunea de până la confluenta cu râul Șiretul Mic (în dreptul localității Suceveni din raionul Adâncata) poartă denumirea de Șiretul Mare. După confluenta cu Șiretul Mic, râul primește denumirea de Siret. Râul străbate localitățile Berhomet pe Siret și Jadova, unde începe să-și schimbe direcția de curgere către sud-est. Își continuă curgerea prin orașul Storojineț și prin satele Ropcea, Camenca, Volcineț și Cerepcăuți. Șiretul abandonează
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
cu Șiretul Mic, râul primește denumirea de Siret. Râul străbate localitățile Berhomet pe Siret și Jadova, unde începe să-și schimbe direcția de curgere către sud-est. Își continuă curgerea prin orașul Storojineț și prin satele Ropcea, Camenca, Volcineț și Cerepcăuți. Șiretul abandonează apoi teritoriul Ucrainei și intră în România prin partea de nord-est. În prima parte, formează granița dintre județele Suceava și Botoșani, continuând să se mențină pe aceeași direcție de sud-est. Trece prin orașul Siret, fostă capitala a Moldovei, apoi
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
aceeași direcție de sud-est. Trece prin orașul Siret, fostă capitala a Moldovei, apoi prin localitățile Grămești, Zvoriștea și Liteni. În dreptul orașului Liteni, la aproximativ 20 de km de orașul Suceava, se varsă în Siret din partea dreaptă râul Suceava (170 km). Șiretul își continuă curgerea spre sud, traversând localitățile Pașcani, Stolniceni-Prăjescu și Român, primind apoi de pe partea dreaptă apele râului Bistrița (290 km), la circa 5 km după ce acesta a trecut de orașul Bacău. Mai în aval, trece prin orașul Adjud și
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
de vărsarea în Dunăre, primește de pe partea stângă apele râului Bârlad (289 km) și de pe partea dreaptă apele râului Buzău (325 km). În cele din urmă se varsă în Dunăre, în apropiere de orașul Galați. Ca suprafață a bazinului hidrografic, Șiretul este cel mai mare curs de apă din România (cu 28.116 km²), el colectând circa 17% din volumul total al resurselor de apă ale României. Se desfășoară pe teritoriul județelor Suceava (8.554 km²), Botoșani (457 km²), Neamț (5
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
greacă), denumire sub care apare în "Geographia" lui Ptolemeu (circa 87 d.Hr. - circa 165 d.Hr.). În lucrarea să "Descriptio Moldaviae" (Descrierea Moldovei), scrisă în limba latină în perioada 1714-1716, voievodul cărturar Dimitrie Cantemir descrie astfel acest râu: ""Și Șiretul este un râu al Moldovei, venind dinspre hotarul ei de sus, dinspre Lehia, curge spre miazăzi și se varsă în Dunăre prin două guri. E un râu lat și adânc, însă, fiind înconjurat din toate părțile de păduri și munți
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
și Prut - care nici nu le este folositoare"". În cele din urmă, rușii au renunțat la Moldova dintre Siret și Prut, primind prin Pacea de la București (1812) numai Basarabia (teritoriul Moldovei dintre Nistru și Prut). O idee privind regularizarea cursului Șiretului pentru că acesta să devină navigabil apare în articolul 158 din Regulamentul Organic (1832) când s-a prevăzut că ""Șiretul și Prutul (...) trebuie a se curați și a se face mai îndemânatic pentru plutirea sau pentru a se face canaluri de
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
și Prut, primind prin Pacea de la București (1812) numai Basarabia (teritoriul Moldovei dintre Nistru și Prut). O idee privind regularizarea cursului Șiretului pentru că acesta să devină navigabil apare în articolul 158 din Regulamentul Organic (1832) când s-a prevăzut că ""Șiretul și Prutul (...) trebuie a se curați și a se face mai îndemânatic pentru plutirea sau pentru a se face canaluri de comunicație, de pildă unirea Șiretului cu Prutul prin râul Bahlui, care ar fi de mare folos și pentru comercia
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
navigabil apare în articolul 158 din Regulamentul Organic (1832) când s-a prevăzut că ""Șiretul și Prutul (...) trebuie a se curați și a se face mai îndemânatic pentru plutirea sau pentru a se face canaluri de comunicație, de pildă unirea Șiretului cu Prutul prin râul Bahlui, care ar fi de mare folos și pentru comercia capitalei"". Malurile Șiretului sunt formate din straturi de pietriș, nisip și loess. Primăvară, odată cu topirea zăpezilor și vară, după ploi abundente, râul Siret poate provoca inundații
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
trebuie a se curați și a se face mai îndemânatic pentru plutirea sau pentru a se face canaluri de comunicație, de pildă unirea Șiretului cu Prutul prin râul Bahlui, care ar fi de mare folos și pentru comercia capitalei"". Malurile Șiretului sunt formate din straturi de pietriș, nisip și loess. Primăvară, odată cu topirea zăpezilor și vară, după ploi abundente, râul Siret poate provoca inundații. Dacă în mod normal, lățimea Șiretului este de 70-100 m, iar adâncimea de 0,20-0,70 m
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
care ar fi de mare folos și pentru comercia capitalei"". Malurile Șiretului sunt formate din straturi de pietriș, nisip și loess. Primăvară, odată cu topirea zăpezilor și vară, după ploi abundente, râul Siret poate provoca inundații. Dacă în mod normal, lățimea Șiretului este de 70-100 m, iar adâncimea de 0,20-0,70 m, în perioada topirii zăpezilor sau al precipitațiilor abundente, lățimea să crește la 200 m, iar adâncimea ajunge la 2-3 m. Pe cursul sau au fost realizate mai multe baraje
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
sau au fost realizate mai multe baraje și lacuri de acumulare, reducând pericolul de inundații (cele mai recente au fost în anul 2005). Principalele orașe de pe sau din apropierea cursului sau sunt: Siret, Pașcani, Român. Ca urmare a adâncimii sale scăzute, Șiretul nu este navigabil, doar pe porțiunea de dupa vărsarea râului Bârlad pot naviga nave de dimensiuni mici. Preocuparea pentru navigarea pe Siret datează de câteva sute de ani, Dimitrie Cantemir exprimându-și în "Descrierea Moldovei" (1714-1716) amărăciunea pentru negăsirea unei soluții
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
toate părțile de păduri și munți, iar pe alocuri împiedicat de vaduri, până acum nu s-a putut deschide pretutindeni o cale pentru corăbii"" . În râul Siret au fost identificate 52 de specii de pești: Printre cei care au cântat Șiretul în opere literare se află poetul Vasile Alecsandri (1821-1890). Locuind în satul Mircești din lunca Șiretului, Alecsandri este autorul mai multor pasteluri publicate în anii '60 ai secolului al XIX-lea în care sunt descrise imagini idilice ale apei Șiretului
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]