1,477 matches
-
Vă deranjează dacă vă uitați și la lucrurile mele? Dacă mai stați aici un minut, două. Avea accent nordic: mancunian, bănuiam. Fiona spuse: — Deloc. — Câți ani crezi că are? am întrebat eu încet, în timp ce-l vedeam cum intră, fără să șovăie, în apa mică înghețată. Șaptezeci, optzeci? Peste o clipă, se scufundase și nu i se mai vedea decât scăfârlia înroșită săltând. N-a stat mult în apă, doar vreo cinci minute, începând cu câteva bătăi lejere de brațe, apoi trecând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Își puse mîinile peste ale mele. Faptul că-și dăduse acordul cu atîta rapiditate mă făcea să bănuiesc că urma o cale a ei. Mă conducea prin coridoarele periferice ale unui labirint, ghidîndu-mă către ușă de cîte ori păream să șovăi. Acum aștepta liniștită În timp ce eu mă holbam la sînii ei, dezveliți intenționat de reverele joase ale hainei sale. — Paula, ești prea fermecătoare pentru gardienii ăia de pușcărie. (I-am tras reverele unul peste celălalt.) Sau așa-ți menții În formă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
amorțite de sub răceala faldurilor de marmură din jur. Însă nu era așa, ci apăruse un cap cu pălărie de Hazan de la sinagogă (cantor), imagine pe care o mai văzuse în Dorneștii dalbei sale copilării. Capul cu pălărie i se arătă, șovăind precaut, de după volume de piatră înălbind, ca zahărul cubic, fiind, însă, nu al unui Hazan, ci al unui Șamaș (intendent de Templu). Plesnindu-și palmele de uluire, Șamașul, care venise în Cimitirul israelit din extravilanul orașului de baștină, ca să drămăluiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
în patul mare, îmbrăcat în lenjerie de mătase albă, se vor întâlni doi străini într-o iubire de întâmplare și nu două inimi îndrăgostite cu unica dorință să se facă fericite una pe cealaltă. De parcă și-ar cunoaște gândurile, fiecare șovăie în nemișcare, conștienți că trebuie să-și reamintească intimitatea dintre ei și asta poate fi mai greu decât așteptarea revederii. Marius se apropie și își așează cu grijă capul pe genunchii Smarandei înlănțuind-i șoldurile cu brațele. În timp ce degetele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
primele goluri în linia de atac. Sângele împroașcă, se aud țipete. Cei aflați în spate continuă să înainteze în ciuda rafalelor concentrate, sărind peste cei căzuți la pământ. De pe clădire, mitralierele seceră fără încetare. În fața ripostei furibunde, elanul atacatorilor pare să șovăie. Trântiți la pământ, continuă să tragă dar împușcăturile lor nu au nici un efect. Carol ochește, trage, se ferește. Cei atinși de gloanțele lui se zvârcolesc ca să încremenească apoi acolo unde moartea îi găsise. În bătaia automatului lui Marius intră un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
un faustpatrone partea inferioară spate a mașinii, acolo unde se află rezervorul de combustibil. Inteligentă mișcare, dar e mult prea aproape. Deflagrația poate să-i fie și lui fatală. Probabil că și el realizează acest lucru dar lansează fără să șovăie proiectilul. Explozia pur și simplu pulverizează tancul. O uriașă ciuperca roșie-galbenă se ridică spre cer cu un tunet infernal. Bucăți incandescente de oțel sunt împrăștiate peste tot. Una dintre ele aterizează sfârâind în apropierea lui Marius, topind zăpada. Pe frântura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
internaționale nu există în afara celorlalte. Trăsăturile distinctive, contradicțiile existente într-o țară se relevă numai prin comparație cu altele. Percepția diferențelor dintre state rămâne una dintre cele mai importante pârghii ale istoriei. În secolul al XlX-lea, statele europene au șovăit între modelul britanic și cel francez, apoi au început să se dezvolte în același ritm. După cel de al II-lea Război Mondial, statele lumii și-au creat instituții similare, criza în ce privește securitatea socială a afectat aproape toate națiunile Europei
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
accentului în procesul unificator pe acțiunea interguvernamentală. Uniunea Europeană rămâne străbătută de o serie de divergențe pe care nu le poate depăși, între politică, ce este încă națională, între economie, care a devenit comună, și diplomație și apărare, în care Uniunea șovăie încă, între un Vest stabilizat și un Est instabil. Ieșirea din situație este întârziată de absența unei elite conducătoare și a unor lideri care, având o viziune a faptelor, ar putea imprima o nouă dinamică unificării europene. Unificarea europeană a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
cosit. Hidrocentrala de la Porțile de Fier ar fi fost astfel renovată încât să răspândească irezistibilul parfum al paradisurilor fiscale. în parlament discuțiile lâncezeau, omul nostru trebuia să întocmească o expertiză, opoziția se opunea, printr-un bombardament de moțiuni simple, guvernul șovăia, semnificativele creșteri de venituri pe ultimul trimestru al anului îi oferea un răgaz de meditație. Analiștii în specialitate opinau - unii că un impozit pe aer, proporționat cu capacitatea medie de respirație a cetățeanului de rând, ar fi preferabil privatizării, alții
La un preț foarte rezonabil by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8669_a_9994]
-
înșelătoare. Dacă îl cunoșteai puțin, nu era prea greu să-i descoperi vulnerabilitatea și chiar modestia. Sau mai precis nesiguranța, îndoiala. A fost unul dintre scriitorii care credeau într-adevăr în literatură. Avea pentru Pinget o admirație pe care nu șovăia să și-o exprime public. Iar dacă părea obsedat de propria sa operă, acceptând să vină până pe țărmul Mării Negre ca să asiste până la urmă la glorificarea unui scriitor de mâna a doua, asta nu înseamnă că se credea un geniu și
Acesta nu e un necrolog... by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Journalistic/8681_a_10006]
-
scădea și cari, cu cât mai multe sânt cu atât mai puțină putere circulativă au. Căci valoarea argintului se fixează prin proporția în care el există pe piața universală alături cu aurul. Îndată ce prin supraproducțiune acea proporție se clatină și șovăiește, argintul merge repede-napoi și șovăiește în mod primejdios, până ce producerea va înceta și mulțimea lui va fi determinată și neaugmentabilă, încît numai atunci se va restabili o proporție oarecare și vom ști din nou la câtă valoare a-ncremenit argintul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
multe sânt cu atât mai puțină putere circulativă au. Căci valoarea argintului se fixează prin proporția în care el există pe piața universală alături cu aurul. Îndată ce prin supraproducțiune acea proporție se clatină și șovăiește, argintul merge repede-napoi și șovăiește în mod primejdios, până ce producerea va înceta și mulțimea lui va fi determinată și neaugmentabilă, încît numai atunci se va restabili o proporție oarecare și vom ști din nou la câtă valoare a-ncremenit argintul. Până atunci argintul se va potrivi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu putea adormi tocmai pentru că eram și trupul meu se lipea într-o atracție irezistibilă de al ei. Dormeam atunci singur in birou, scos din pepeni, pentru că îmi aminteam că și Petrică îmi povestise că o pățise la fel... încît șovăii înainte de a vîrî fisa în aparat. Era trecut de zece, desigur că dormea dusă, totuși formai numărul, îi auzii însă numaidecât glasul. "Matilda, scuză-mă, te-am trezit din somn?" "Nicidecum!" "M-ai așteptat? E ceva grav, o să-ți povestesc
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ca o sinteză inspirată despre ceea ce reprezintă, și nu mâine, când s-ar putea s-o iau de la cap, cu "dar dacă", și "dacă totuși", și voința mea, cum spune Hamlet, să înceapă din pricina gândirii de relație, de împrejurări, să șovăie și să devin un laș. Astăzi pot eterniza în mine însumi curajul care m-ar feri de un lanț de erori, suferințe și căderi: nemaiavând în forul meu interior suportul de astăzi al unei idei clare și distincte (fiindcă în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mi-l desvălui Silvia de îndată, s-o las și pe ea să se ducă și să se joace cu copiii. Cum s-o las? Dacă se pierdea? Nu mă pierd, tată!" îmi răspunse cu atâta siguranță de sine, încît șovăii. "Bine, îi spusei, merg și eu cu tine. Unde sânt copiii?" Băiatul îmi arătă direcția havuzului. De astă dată cumpărasem de la un chioșc Luceafărul literar, curios să văd și eu ce publica Ion Micu. Începui să-l răsfoiesc ridicând din
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cât lipsisem crescuse fetița în cultul tatălui? Nu îndrăsnise să-mi facă un rău atât de mare și să mă dea mort, dispărut și s-o regăsesc divorțată și recăsătorită, cum li se întîmpla adesea în acei ani celor închiși? Șovăise? Iar căderea mea la întoarcere i se păruse insuportabilă? Tăcea cu o expresie care îmi amintea o scenă veche, când tot astfel se aflase sub tirul acuzațiilor lui Petrică și asculta cu surâsul celui care nu vrea să spună ce
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
-l spun, repetă, de ce să nu-l spun, e aici de față și surâde, eu nu surâd, nu pot să mai surâd... prietenul meu, fiindcă sîntem prieteni, tovarășul Dumitru Dumitrescu-Dolj secretar general al Uniunii... scriitorilor (la acest din urmă cuvânt șovăi premeditat apoi îl rosti, dar sarcastic, cu intensă ironie, vrând parcă să spună că iată ce-au ajuns scriitorii, să li se pună în cap un astfel de ridicol personaj, care mai și surâdea; personajul, auzind, surâse și mai accentuat
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nimănui), această securistă care își plângea ca o Rașelă copiii pierduți, mă împinse în conul de umbră al unei organizații regionale de achiziționare a cărnii (ORACA) din care aveam să eșuez în această celulă, ca să sfârșesc în moarte (nu voi șovăi să mi-o dau!), Nineta îmi trecuse mie ideea cu tubul, adică ideea pe care ea nu avusese curajul s-o pună în practică. Eu o voi pune însă, chiar în noaptea de după pronunțarea sentinței. Dacă ea ar fi folosit
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
păros medic (cu favoriți până la falcă) și rosti: "Cine e la rînd?", dar o văzu pe Suzy și o chemă: "Poftiți, doamnă Culala! Poftiți și dumneavoastră, mi se adresă, să-i dați puțin curaj." ( Într-adevăr, o văzui pe Suzy șovăind cu privirea agățată de cea a medicului, implorîndu-l parcă tocmai pe el, la care venise, să-i alunge spaima). Intrarăm în cabinet și medicul sparse o fiolă și îi supse conținutul cu o seringă. Cu ea în sus se întoarse
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să mănânci paie prăjite", mă întrerupse el sec. "Vezi să nu mănânci tu înaintea mea, ca director la o gospodărie de stat, i-am spus. Să nu crezi că nu am informațiile mele. Află că nu stai prea bine, ai șovăit în 52 când au fost înlăturați deviatorii. Asta nu se uită. Faptul că ai rămas tot supleant nu-ți spune nimic? E pe-aproape căderea ta și a lui... (și aici Matilda pronunță numele lui I.C.). Ești prieten cu el
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Eu văd foarte clar: noi n-avem dovezi că am fost în legitimă apărare, instanța are dovada că un om a dispărut și noi declarăm că ne asumăm faptul. Armata ta de martori nu poate decât să facă instanța să șovăie în pronunțarea verdictului: pe viață sau pe zece, cincisprezece ani? Asta în ceea ce mă privește. Pe ea ar trebui s-o cheme la proces doar ea martoră, dar crezi că așa vor face?" "Trebuie, Petrini, mai spusei eu cu toată
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
una cu două. Reprezentantul Companiei știa să fie convingător. Nu avea nevoie de discursuri. O frază era de ajuns. ― Am pierdut orice contact cu colonia de pe Acheron. În sinea ei se căscă un gol amețitor, conștientizând subînțelesul acestei neașteptate declarații. Șovăi însă înainte de a deschide iar ușa. Nu era un vicleșug. Expresia lui Burke o confirma. Iar Gorman se uita când la unul, când la celălalt. Nu era băgat în seamă și se simțea stingher, deși nu voia să se vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
asta? ― Așa, întări Frost șorbăcăind în ceai. Știu numai că m-am îmbarcat așa repede că nici n-am apucat să-mi iau rămas bun de la Myrna. Rangul doi Wierzbowski ridică o sprânceană stufoasă ― Myrna? Parcă o chema Leina? Frost șovăi. ― Leina, asta a fost acum trei luni. Sau șase? ― Avem de îndeplinit o misiune de salvare, declară Apone gustând cafeaua. O să găsim în mod sigur niște fete frumoase de coloni care abia așteaptă să scape de timiditate. Ferro se prefăcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
de trupe frână. Privea cum tambuchiul VTT-ului glisa lateral. Gorman, care purta acum echipament de teren, coborî primul rampa, urmat de Burke, Bishop și Wierzbowski. Burke se uită în urmă, căutându-l pe ultimul ocupant al blindatului. Dar Ripley șovăia pe pragul aparatului și nu-i privea. Ochii ei rămaseră fixați pe caverna întunecată care se înfunda adânc în colonie. ― Ripley? (Ea-și coborî privirea spre el, apoi scutură cu putere din cap.) Această zonă este sub control, declară Burke
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
să... Tirada îi fu întreruptă de un clămpănit: al vibratorului armat. Vasquez ținea arma sub brațul drept, și n-o îndreptă spre Burke, dar nici în altă direcție. Bărbatul se făcu alb de tot. Știa că femeia aceasta nu va șovăi să-i tragă un cartuș vibrator în piept. Discuția se sfârșise. Se prăbuși într-unul din scaunele aliniate de-a lungul peretelui. ― Sunteți cu toții nebuni, să știți, bâgui. ― E musai să fii ca să te înrolezi în corpul infanteriei coloniale. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]