308,881 matches
-
îl ascultă, se duce la muribund și începe cu el dialogul următor: " Nu ți-e rușine Axiochos - îl mustră Socrate - că la vârsta ta, învățat cum ești și mai cu seamă un atenian! să-ți fie frică de moarte? Nu știi că viața e o călătorie și că nu se cade să te răzvrătești împotriva legilor naturii? - Degeaba mă cerți, răspunde Axiochos; gândul că voi fi lipsit de bunurile vieții și că voi putrezi în pământ mă umplu de groază. - Nu
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
cu el, și a ieși din viață înseamnă a trece dintr-o lume jalnică într-una a încântărilor. - Atunci, zice Axiochos, de ce tu, care ești un înțelept, mai rămâi în viață? - Nu, răspunde Socrate, eu nu sunt un înțelept. Nu știu nimic; atâta doar că încerc să aflu adevărul, nefăcând decât să repet lecțiile lui Prodicos. - Și ce spune acest Prodios? - L-am auzit vorbind într-o zi la Callias. Ca să ne tămăduim de frica de moarte, el înșira toate relele
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
Gobryas - spuse Socrate - dar un lucru este sigur: sufletul este nemuritor, și părăsind viața pământeană, el intră în altă lume în care nu mai cunoaște chinul. - Această ultimă vorbire - mărturisește Axiochos - m-a convins, și, de atunci, disprețuiesc viața, întrucât știu că va trebui să plec pentru o lume mai bună." Inutil să mai arătăm cât de asemănătoare este aici filosofia lui Socrate cu tot ce ne învață creștinismul... Și că Isus Cristos parcă ar fi fost un discipol al atenianului
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
totuși se mișcă, șoptit, a fost totdeauna refugiul oricărei abjurări silite. Evanghelia va ceda oare locul istoricului obiectiv, intratabil, de felul lui Cornelius Tacitus?... Acestui mod de a vedea lumea și de a relata, cum face latinul în istoriile sale: " Știu că cele mai multe din faptele povestite... vor părea neînsemnate și nevrednice de a fi amintite... Osteneala noastră este închisă într-un câmp mai strâmt și fără glorie: o pace neclintită sau abia hărțuită; o viață publică jalnică și un împărat ce
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
unu". Suprarealismul virează spre postura naivistă: În dimineața asta/ prin zgomote de tramvai vocile unor copii/ îmi aduc aminte viața mea pe sponci/ tîrîitul de la o zi la alta cu oarbe deschideri în cerul opac/ surîd mă fac că nu știu nimic/ pisicile care stau pe gard îmi induc o tristețe pasageră/ ca și zăvorul ruginit al porții/ ca și oamenii care se duc liniștiți la biserică" (ibidem). Refuzată de filtrul simplității conceptuale la treapta sa proclamativă, metafizica are ambiția de-
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
de jos a deconvenționalizării, discursul poetic caută a-și reintra în drepturi. Adică a parcurge drumul înapoi, către ceea ce părea definitiv compromis, abolit. Se cuvine precizat că această reversibilitate nu e nici ea străină barocului care se întemeiază, după cum se știe, pe antiteze, pe jocul extremelor. Odată stabilită, arătată ostentativ cu degetul, banalitatea se arată dispusă a se ritualiza, a se încărca din nou cu mister. Se reconsideră ca eternă devenire, ca mirabilă metamorfoză în cursul acesteia. Gesturile actantului, mișcările, deambulările
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
la sfîrșit. M.C.: Am reținut ideea de bifurcație. G.G.: A, da. Cine spune bifurcație spune că va schimba subiectul sau doar că va bifurca cîtva timp, așa cum se întîmplă pe drumurile pe care se lucrează; există o deviație și nu știm întotdeauna cît ține și nici dacă se va reveni la drumul principal. Așa stau lucrurile și cu unele dintre aceste întreruperi și cititorul nu știe încotro îl vor duce ele, după cum nici eu nu știam exact cum aveam să continuu
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
timp, așa cum se întîmplă pe drumurile pe care se lucrează; există o deviație și nu știm întotdeauna cît ține și nici dacă se va reveni la drumul principal. Așa stau lucrurile și cu unele dintre aceste întreruperi și cititorul nu știe încotro îl vor duce ele, după cum nici eu nu știam exact cum aveam să continuu. M.C.: Mi s-a părut că găsesc în ultimele volume de Figuri o plăcere a varietății, a prospețimii, a nuanțelor deosebite de tensiunea, foarte benefică
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
există o deviație și nu știm întotdeauna cît ține și nici dacă se va reveni la drumul principal. Așa stau lucrurile și cu unele dintre aceste întreruperi și cititorul nu știe încotro îl vor duce ele, după cum nici eu nu știam exact cum aveam să continuu. M.C.: Mi s-a părut că găsesc în ultimele volume de Figuri o plăcere a varietății, a prospețimii, a nuanțelor deosebite de tensiunea, foarte benefică și ea, a unui sistem întreg de dezvoltat, de descris
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
o reeditare a Figurilor IV. Am hotărît să punem o banderolă pe acest volum, nu o jachetă, ar fi fost prea mult, o banderolă care se plasează în josul volumului și nu ascunde titlul, dar care poartă un mesaj verbal, fiindcă știm că jacheta are mai degrabă un mesaj iconic. Și cum era greu de găsit un mesaj care să reprezinte cartea în totalitatea ei, am decis să iau pur și simplu titlul unuia dintre eseuri. L-am ales pe cel mai
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
Și cum era greu de găsit un mesaj care să reprezinte cartea în totalitatea ei, am decis să iau pur și simplu titlul unuia dintre eseuri. L-am ales pe cel mai eficient din punct de vedere comercial, fiindcă se știe că banderola este un obiect comercial. De ce acest titlu și nu altul? Pentru că era titlul cel mai eficient, cel mai apt să atragă atenția. Banderola, acest element de paratext, este un obiect comercial și, odată cumpărată cartea, va fi aruncat
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
fi Balzac. Chateaubriand a eșuat în ficțiune, dar a recuperat, s-a salvat prin dicțiune. M.C.: Chateaubriand ocupă un loc privilegiat în acest volum. Aceasta se datorează cumva tot lui Proust? G.G.: Nu, Proust a făcut mult pentru Chateaubriand, o știți la fel de bine ca și mine, dar nu aș spune că dacă Proust n-ar fi vorbit cum a făcut-o despre Chateaubriand, eu însumi n-aș fi dorit să vorbesc despre el. E o operă, mă refer mai ales la
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
eu însumi n-aș fi dorit să vorbesc despre el. E o operă, mă refer mai ales la Memorii de dincolo de mormînt, care mă interesează mult, de multă vreme, dar nu am arătat-o pînă acum în mod explicit. Nu știu exact cum s-a întîmplat, dar cred că dacă la un moment dat mi-aș fi spus: despre ce autor nu ai vorbit încă și ți-ai dori cel mai mult să vorbești, răspunsul ar fi fost Proust, scuze pentru
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
joc cu pietrele, precum un balamuc zevzec Aruncă zarul cuvântului-zeu. Acolo, în hău de găvane se-ntețește pojarul Și dintre negrele gene dispare în veci Gânditorul John Stuart Mill Sărind prin geam în mâini cu o carte Carbonizată Bine'nțeles știind că-necăcioasa funingine Care-l înghite - este a ta! Călărind burlane, înțeleptul alunecă - un chip Îngemănat icoanei sfărâmate - Căzând făr'de suflare, înconjurat curând De lumea gură-cască. (1908-1916) (Sub vremi...) Rușii zece ani m-au tot bătut cu pietre, Ca și
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]
-
stei ascuns sub ape Drept răsplată pentru erori de calcul sau Leneșă concluzie pripită: Nu se poate!" În alergări de valuri să aflu unghiul bun Dintre câmpul mării și raza înălțimii, Eu unul rămânând falnic și neclintit. Voi fi feroce, știu, nevrând să mor vreodată Pe valuri legănându-mă, în golf, aproape, până Veți pricepe că întorcând a velei Față albă de la blânda înțepătură A firavelor raze, voi navele vi le-ndreptați pieptiș Spre stânci, zdrobindu-vă de-a valma Caravelele
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]
-
cât pare Mai puternică o navă Cu-atât mai grea e steaua și mai necruțătoare. Fiți atenți să nu vă rătăciți Când vă-ndreptați spre luminosul astru, Cercați să depistați greșitul unghi Pentru cerul meu și apa mării. Asemeni vouă, știu a iubi pământul. Iar voi goniți spre stâncile fatale, Încât ar fi posibil să mor făr'de folos. Dar să nu hohotiți nerod, crezând Că eu i-aș lumina prostiei mortuare Mai slab ca farul ce abia de se mai
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]
-
neamestecului în treburile interne". Să fi jurat că vorbea nea Pingelică, și nu sluga (ulterior: dușmanul) analfabetului din Scornicești. S-o luăm logic: N.A.T.O. vrea să se amestece în treburile noastre sau România în treburile N.A.T.O.? Din câte știu, n-a existat nici o cerere a lor de a se integra armatei române, ci... viceversa! N-am observat ca vreunul din miniștrii țărilor occidentale să fi asudat de mulțimea drumurilor făcute la București pentru a se milogi să ne alăturăm
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
occidentale să fi asudat de mulțimea drumurilor făcute la București pentru a se milogi să ne alăturăm lor. Din contră, Andrei Pleșu, Adrian Severin și Geoană s-au îmbolnăvit de globe-trotter-ism, recitând convingător texte pe care șefii lor direcți nu știau cum să le saboteze, acasă, mai spornic... Că Ion Ilici Iliescu nu e doar un om al trecutului ci și prizonierul resturilor nocive ale Securității o dovedește încăpățânarea de avocat vicios ce sare în ajutorul celor mai ticăloși dintre români
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
de normalitate un funcționar N.A.T.O. poate articula astfel de propoziții. Să nu fi aflat domnul cu pricina că Securitatea română a fost cu totul altceva decât un club al gentlemen-ilor cu mănuși albe și cu monoclu? Să nu fi știut oficialul occidental că ocupația favorită a Securității era eliminarea fizică a celor percepuți ca adversari? Să nu se fi auzit la Bruxelles de atacul cu bombe împotriva Europei Libere? Să nu fi răsuflat nimic despre complicitatea Securității române cu Carlos
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
voi face, deși recunosc că senzația pe care am avut-o citind articolul a fost una de dezgust și că am luat cu greu pixul în mînă. Dl Popescu socotește o "mîrșăvie" (nu e problema mea dacă dl Popescu nu știe să-și cîntărească vorbele) din partea mea faptul de a fi cules exemplele așa-zicînd culturale din pagina de divertisment a ziarului. Dar oare nu d-sa a scris negru pe alb că în, într-un ziar, cultura de tip Preda n-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
Gina Sebastian Alcalay A. - Trebuie să știi, dragă prietene, că eu am talentul să nu-mi țin gura cînd sînt în joc dogmele curente și tabu-urile preferate ale concetățenilor mei. În urmă cu vreo zece ani am scris sub forma unei conversații fictive despre ponoasele ocupației
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
și în suflete SPAIMA, OROAREA, DUREREA. Comparațiile tale academice sînt pentru ei o blasfemie, le ajunge pentru o singură viață tot ce au suferit ei și ai lor, nu-i mai interesează altceva, pur și simplu nu mai vor să știe - și nu știu! A. - Deci multe din aceste reacții de revoltă pornesc nu numai din suferință și amintirea ei, ci și din ignoranță (Și viceversa e valabilă, mă refer la cei care știu totul despre Gulag și nimic despre Holocaust
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
SPAIMA, OROAREA, DUREREA. Comparațiile tale academice sînt pentru ei o blasfemie, le ajunge pentru o singură viață tot ce au suferit ei și ai lor, nu-i mai interesează altceva, pur și simplu nu mai vor să știe - și nu știu! A. - Deci multe din aceste reacții de revoltă pornesc nu numai din suferință și amintirea ei, ci și din ignoranță (Și viceversa e valabilă, mă refer la cei care știu totul despre Gulag și nimic despre Holocaust). Poate că însăși
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
pur și simplu nu mai vor să știe - și nu știu! A. - Deci multe din aceste reacții de revoltă pornesc nu numai din suferință și amintirea ei, ci și din ignoranță (Și viceversa e valabilă, mă refer la cei care știu totul despre Gulag și nimic despre Holocaust). Poate că însăși pasiunea cu care intelectualii (nu numai evrei) s-au angajat dintru început pe meterezele comunismului stalinist tot pe ignoranță a fost bazată. Și desigur că mai tîrziu nu le-a
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
Struensee - despărțiți de ea pentru totdeauna. Istoria e folosită de Enquist ca parabolă a luptei luminii cu întunericul. Regele însuși, deși adesea cuprins de delir, are elanuri iluministe în clipele de luciditate, visează să purifice curtea și lumea întreagă. Se știe astăzi despre admirația sa pentru enciclopediștii francezi, corespondența cu Voltaire, și mai ales oda pe care Voltaire a scris-o în 1771 pentru tânărul rege, slăvit ca principe al Luminii și Rațiunii în recele Nord, pentru că desființase cenzura și acordase
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]