1,700 matches
-
Mi-e rușine, Matei! Vino, o ia de mână și o urcă mai mult forțat în mașină. Stai! Nu pot să merg așa ciufulită ca mama pădurii. Am să te aranjez ca pe Zâna cea bună, îi pune în ordine șuvițele de păr. —Te porți ca un puști. Ce avocată sunt eu să merg așa cu tine, se uită în oglinda retrovizoare, Cecilia. —Ești cea mai frumoasă fată, ți-o spune un chirurg cu experiență. —La bisturiu sau la femei? — La
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
trandafirii în apă, pe măsuța din mijlocul camerei și-a pus geaca în cuier, s-a așezat pe un scăunel lângă patul ei privind-o cum dormea. A găsit-o fermecătoare cu păru-i răvășit pe pernă, cu una din șuvițe rătăcită pe frunte, cu obrajii rotunzi ca două mere, cu buzele cărnoase îmbufnate de somnul profund ca-ntr-un tablou de Grigorescu. Lipsea albastrul ochilor frumoși acoperiți de pleoapele mărginite de genele-i lungi, dar acest albastru se regăsea pe
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
plăcea. îi venea să-i spune de ce a îmbrăcat o asemenea urâtanie, dar gândindu-se la vis se abține, scoțând în evidență un fapt pozitiv. Ce frumos îți stă cum te-ai tuns, îl mângâie pe păr și-i aranjează șuvițele rebele. Te prinde foarte bine tunsoarea aceasta. —Tu ești atât de drăguță azi și-atât de blândă, o complimentează Aurel mângâind-o și mirându-se de amabilitatea ei sporită, neștiind nimic despre visul Nataliei. Au trecut zile, au trecut săptămâni
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
oameni. În ciuda agitației, Noimann Își păstrase o oarecare eleganță, mersul său era distinct, ca de obicei, și ținuta Îngrijită. Doar ochii Îi aveau o lucire neobișnuită și părul Îi era năclăit de o sudoare rece, ce i se scurgea În șuvițe mărunte pe tâmple și pe frunte... Toată noaptea, stomatologul Paul se zvârcolise În așternut, căzut pradă unor halucinații și Închipuiri, care de care mai ciudate. Mai Întâi, În camera lui Noimann pătrunse cu pași furișați o femeie Înaltă, Înveșmântată Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
c-o răsuflare, În timp ce pentru alții același pat era accesibil oricărei fantezii abacadabrante, mai mult sau mai puțin morbide?! „Și ziceți că o să mi se subțieze fața?” Întreba cu un aer absent Noimann, Îndreptându-și, pentru a câta oară oare? șuvița rebelă de pe frunte. „Asta Înseamnă că am să Întineresc...” „V-ați pus vreodată, totuși, Întrebarea cum o să reacționeze o soție când, trezindu-se În zorii zilei, o să dea față-n față cu un ou?” „Depinde cu ce fel de ouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
stăteau ațintiți asupra lui Noimann, urmărindu-i cu atenție fiecare mișcare În spațiu. Noimann deșurubă sticluța pe care o purta asupra sa și trase cîteva Înghițuri din lichidul arămiu. Din nou, aceeași transpirație binefăcătoare Îi răcori pentru o clipă tîmplele. Șuvița rebelă făcu o mișcare și reveni la locul ei, lipindu-se de frunte. Senzația de uscăciune de pe cerul gurii dispăru. Noimann Începu să prindă iar curaj. Apariția bărbiei inginerului Edward Îl făcu să surîdă În sinea lui. Cunoștea, de acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Însemna că mintea lui Noimann fila și ea. Hotărât lucru: ceva nu era În ordine cu senzorii săi. „PROTEFIX. Adeziv pentru proteze dentare. Siguranța primează”. Decât o proteză pentru dinți, mai bine o proteză pentru alte simțuri! Medicul Își aranjă șuvița grizonată care-i luneca pe tâmpla stângă. „Sunteți mulțumiți că trebuie să purtați proteză dentară? Alimentele preferate nu mai pot fi consumate? Vă izolați de teamă să nu observe prietenii și rudele?” Care prieteni, care rude? Noimann avea dantură sănătoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
atunci poți Încăpea În uterul consoartei. Mathilda, desigur, nu are doar cavități bucale, are și uter ce seamănă, la drept vorbind, c-un alambic... Fraze sofisticate. La ce bun să gândești astfel. Poate e mai bine să nu gândești defel. Șuvița rebelă Începea să-l enerveze. Mereu Îi pica În același loc. Nu cumva Îi făcuse deja o rană pe una dintre tâmple? „PUDRĂ ADEZIVĂ EXTRA-FORTE. După ajustare și umezire, periuțele se așează pe suprafața protezei care se fixează În gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
moment dat, cuvintele Încep să pută. Chiar și cele frumos mirositoare. Dacă resturile alimentare pot fi Îndepărtate prin periaj, celelalte resturi persistă un timp mult mai Îndelungat. Dinții fosforescenți ar face vizibile astfel de gunoaie. Noimann Își mângâie cu grijă șuvița căzută pe tâmpla stângă. Gândul Îi zbură din nou la Satanovski. Oamenii viitorului, Își spuse el, vor poseda dinți din substanțe radioactive. Dinții le vor servi drept acumulatori pentru articularea unor energii Înalte. Poate că inginerul Edward era un astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
cerc niște picioare lungi pe tocuri cui. Oare Lilith se ascunse În dulap? Sau Își luase poșetuța și o ștersese la gară, cum amenințase de atâtea ori... Noimann Începu să intre iarăși În alertă. Transpirația pe față curgea din abundență. Șuvița grizonată i se lipea mereu de tâmplă. Coniacul băut nu mai ajuta la nimic. Noimann folosise praf pentru proteze. Nu cumva din greșeală luase cocaină? Sau starea sa se datora și dozei de barbiturice pe care, probabil, o luase În timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
pântecului matern. Nu cumva „alambicul” În care Își pierduse liniștea somnului dintotdeauna aparțineau unei anumite doamne ce se numea Mathilda și căreia el Îi zice, nu știa nici el de ce, Lilith? Starea lui de angoasă se accentuă. Noimann Își simți șuvița prinsă ca o lipitoare de tâmpla stângă. Hotărât lucru, ceva era În neregulă cu el. Probabil că o parte din conștiința sa se afla deja acolo. „Terapeuții garantează că o oră de spa catifelează pielea și ne reîncarcă bateriile după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
felul de Încrengături, pe cât de logice și limpezi la prima vedere, pe atât de nebuloase În profunzimea lor. „Da, trebuie să acceptăm realitatea cum e ea, nu cum dorim să fie...” Cinicul dădu păhărelul peste cap, așezându-și la loc șuvița rebelă. „Da”, repetă penitentul, foindu-se la picioarele sale, „dacă de Mathilda, momentan, nu puteți dispune, de mine puteți dispune oriunde și oricând... Eu sunt o simplă cifră, un număr, pe care Îl poți penetra cu degetele...” Cinicul Își ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
era scăldată În lacrimi de bucurie. Mâinile sale se Întindeau spre cătușele de sânge ce se conturau pe Calea Lactee. Poalele rochiei acopereau zodiile. De sus curgea o spumă albicioasă, șiroindu-i pe față, se scurgea pe bărbie, picurând În două șuvițe, peste medalionul Încrustat În aur și argint, În mijlocul căruia strălucea fotografia Mathildei. „Acum ea sunt eu”, murmura Noimann-penitentul, aflat la picioarele lui Noimann-intransigentul. „Și dacă pe ea n-o poți avea acum, de mine poți dispune În orice clipă...” Pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
prostiile”, spuse el. „Astfel de tertipuri aici nu merg...” Piciorul coborî, descriind un arc de cerc. Degetele sale atinseră ceva moale. Penitentul scoase un scârțâit ca de vioară... Cinicul trase un gât de Alexandrion din sticla pe trei sferturi goală. Șuvița rebelă i se lipi iarăși de tâmplă. Noimann, dintr-o mișcare a capului, o așeză la locul ei. Celălalt Întredeschise gura, cerșind din ochi câteva picături de coniac. Noimann Îi Întinse sticla Întreagă. „Ce semnificație au, totuși, pentru dumneavoastră cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
alt trup, asemănător cu al său, În timp ce propriul lui trup fusese dat uitării... Cerbicia cinicului fusese În sfârșit Învinsă. Penitentul trăia un moment triumfător. Acum el era cel care Își bea liniștit păhărelul de coniac Alexandrion, ridicându-și de pe tâmple șuvița rebelă. Acum el era cel care Își stingea țigara de foi de fruntea celuilalt Noimann, care, prosternat la picioarele sale, Îi cerea Îndurare. Cravașa se ridica și cobora. „Așa, așa”, murmura celălalt Noimann, care fusese cinic și care acum Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
venele, urcând de la stomac la creier și la tâmple, care Începură să palpite. Iradiind bucurie și lumină, stropii coborâra de la creier În inimă și de aici Înapoi În stomac, după care se rostogoliră În jos, răspândindu-se În mii de șuvițe luminoase În palme și În tălpi. Făcând câțiva pași, Noimann transpiră din plin. Bucuria de a trăi pe care o resimțea Îl potopi cu totul. Stomatologul, călcând peste interdicția pe care și-o fixase În minte, mai trase un gât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de mucuri de țigări și urme de flegmă. Și totuși, praful exista și el: erau doar fire infime ce se roteau În aer... Firele se amestecau cu murdăria, cu fumul pe care-l inhala În piept și-l expulza În șuvițe subțiri pe cele două nări și printre buzele umede, Întredeschise. Oare o față sau o mână, de ce nu și-un sân sau chiar o coapsă, s-ar putea reduce la această dispersie ce plutea În jurul său? Se putea, sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
bile de bowling și zise: — E hobby-ul meu... Tovarășa Lătrău își plimbă privirea de la Contele Calomniei, care mâzgălește ceva în carnețel, la părul negru împletit în cozi strânse al Sorei Justițiare, prins cu agrafe din care nu scapă nici o șuviță. — Ăla, spune Tovarășa Lătrău, e păr accentuat. La următoarea oprire, Agentul Ciripel stă pe trotuar cu o cameră de filmat lipită de un ochi, filmând autobuzul care trage pe dreapta. A adus un teanc de cărți de vizită pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
vezi mâncând singuri la mese mici din restaurantele hotelurilor. Bând cockteil-uri la bar în aeroporturi private, așteptând următorul avion închiriat. Toți visători ăștia idealiști, ademeniți acum într-un joc de picioare profesionist. Mamele alea telurice, hippie, cu părul împletit în șuvițe, și golăneii ăia cu cioc care alunecau pe skateboard, îi auzi acum la telefon, dând ordine de vânzare agenților de bursă. Vârând bani în conturi offshore și în cutii de valori din Elveția. Tocmindu-se pentru diamante brute și monede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de salvare plutind în jurul lui. Pe al doilea monitor, spune blonda, e ceva și mai trist. Acolo, în colțul celălalt, îl vezi pe fraierul care a intrat în segmentul A al programului, un babalâc care și-a pieptănat peste chelie șuvițele de păr care i-au mai rămas. S-a sculat la cinci dimineața în patul lui de la Motelul 6 să ajungă aici și să-și prezinte invenția, peria specială de scos pete. Săracul de el. I se pune microfonul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de praf din covor. Roțile din față ale scaunului se ridică de pe covor la aterizarea dură a bătrânului, care își duce ambele mâini la gât, să-și elibereze grumazul. Se apleacă apoi să-și ia cana de cafea de pe podea. Șuvițele cărunte pe care și le piaptănă de obicei peste cap îi atârnă acum drept în jos, încadrând chelia lui acoperită de pete. Lângă scaunul Sfântului Fără-Mațe, Cora Reynolds mănâncă netulburată cireșele și frișca de pe covorul prăfos. Miss America spune: Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
iese din mașină, în timp ce fata se ridică în picioare, țipând. Urlând „Vă rog”. Țipând după ajutor. Atât de aproape încât zărești unu, două, trei inele de aur care-i străpung urechea. Cealaltă ureche n-o mai are. Ceea ce pare o șuviță de păr negru e de fapt sângele care i se scurge pe obraz. În locul urechii e doar margine neregulată de carne. Fata ajunge până la soții Keyes, cărora li se zăresc doar ochii din maldărul de pături. Când bărbatul o apucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
moale, turnat, din cel folosit la implanturile mamare. Dacă erau ținute sub o pătură electrică, puteau păstra căldura pentru ore întregi de plăcere. Pielea lor acoperea un schelet din fibră de sticlă, cu articulații de oțel. Părul le fusese implantat, șuviță cu șuviță, în scalp. Păr pubian nu aveau. Păpușa de gen masculin avea un prepuț opțional care putea fi rulat peste gland. Cea de gen feminin avea un himen de plastic înlocuibil, care putea fi comandat. Ambele păpuși, spunea broșura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
din cel folosit la implanturile mamare. Dacă erau ținute sub o pătură electrică, puteau păstra căldura pentru ore întregi de plăcere. Pielea lor acoperea un schelet din fibră de sticlă, cu articulații de oțel. Părul le fusese implantat, șuviță cu șuviță, în scalp. Păr pubian nu aveau. Păpușa de gen masculin avea un prepuț opțional care putea fi rulat peste gland. Cea de gen feminin avea un himen de plastic înlocuibil, care putea fi comandat. Ambele păpuși, spunea broșura, aveau gâturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
am avea pe cine să dăm vina. Îl purtăm pe domnul Whittier pe covorul negru din amfiteatru, prin promenada chinezească, în jos pe scara franțuzească albastră. Prin foaierul maya cu portocaliul lui intens, unde Mama Natură își dă de pe frunte șuvițele unei peruci, și clopoțeii ei de bronz răsună. O perucă rămasă de la vreo operă, cu bucle cărunte. Cârlionții îi atârnă, uzi de la sudoarea de pe față, și Mama Natură spune: — Numai mie mi-e cald? Ducele Vandalilor suflă greu, cu umărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]