24,184 matches
-
bețivi minori înjurau din spatele ghidoanelor bicicletelor. Tânăra generație de aur, declară Krishna pe un ton ce imita felul de a vorbi al celor de la Oxford. — Ce-ai zis, pizdă negricioasă? veni replica din partea găștii, cu viteza unui cuțit aruncat la țintă. Grupul minoritar al celor doi medici se îndepărtă cu pași repezi, cu snobismul caracteristic anulat momentan de teamă. La Piebald Plover avea loc reuniunea lunară a filialei MENSA din Wincanton. Alan și Krishna umblau de colo-colo prin bar, trăgând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
să aplice, în perioada 2011-2020, a doua etapă a proiectului de protecție a pădurilor naturale. După demararea acestuia în 1998, timp de peste zece ani, au fost protejate 1,619 miliarde de mu (aproape 108 milioane ha) de păduri naturale. Conform țintei prevăzute în raportul privind strategia dezvoltării durabile a silviculturii, rata de acoperire cu pădure va ajunge la 23,4% în 2020, iar în 2050, la peste 28% din suprafața țării. Protecția terenurilor mlăștinoase După aderarea în 1992 la Convenția privind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
distanță de o sută de pași. Tot atunci, trăia și un alt arcaș iscusit, numit Pan Hu. Într-o zi, cei doi s-au luat la întrecere și o mulțime de oameni au venit să vadă cine e mai bun. Ținta a fost un cerc roșu desenat pe o placă de lemn așezată la o distanță de 50 de pași. Pan Hu a tras primul cu arcul și toate cele trei săgeți au nimerit ținta, stârnind ovațiile și aplauzele întregii asistențe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
să vadă cine e mai bun. Ținta a fost un cerc roșu desenat pe o placă de lemn așezată la o distanță de 50 de pași. Pan Hu a tras primul cu arcul și toate cele trei săgeți au nimerit ținta, stârnind ovațiile și aplauzele întregii asistențe. Yang Youji și-a aruncat privirile în jur și a spus: Distanța e prea mică și cercul e prea mare. Mai bine să încercăm cu o frunză de plop la o distanță de o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
în jur și a spus: Distanța e prea mică și cercul e prea mare. Mai bine să încercăm cu o frunză de plop la o distanță de o sută de pași". La cererea lui, a fost vopsită în roșu, drept țintă, o frunză dintr-un copac aflat la peste o sută de pași de el. A tras cu arcul. Vârful săgeții a nimerit exact în centrul frunzei. Toți cei de față au rămas cu gura căscată. Pan Hu și-a dat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
asta trebuie „descoperite” tot felul de țevi și tingiri prin magaziile dezafectate din Bagdad? Păi, regimul lui Kim Jong Il, alt democrat de viță veche, nu ascunde nicidecum armele nucleare, dimpotrivă, dă asigurări Americii că Phenianul poate bombarda atomic orice țintă de pe teritoriul ei. Aplicând criteriile cu care e scărmănat Irakul, ar trebui ca de mâine toată armia americană din Golf s-o ia spre Marea Galbenă - numai că în Coreea de Nord nu prea e petrol, cum nu era nici în România
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
scoată Partidul din versuri și să lase „trilobiții”, obținând mirarea ignorantă, dar liniștită, admirativă și complice a securiștilor și activiștilor: „Mare poet!”. Nichita Stănescu se înrudește cu Adrian Păunescu în planul cârdășiei cu sistemul ceaușist. Dar nu au avut aceeași țintă: pentru Păunescu, literatura a fost sau a devenit o etapă intermediară, o trambulină, un mijloc spre scopul ascensiunii politice. Păunescu a visat să fie șeful a tot, ceea ce într-un fel a fost bine, pentru că a mai lăsat în pace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
iau care-ncotro și nu sunt cu nimic diferite de întreg. Lasă să plouă pe șosele/ Dând tufelor un verde pur/ iradiind cu frig și spume/ scheletul meu în stil maur/ Și lasă pe arenă urlet/ să-mi ciuruiască-n ținte gândul/ Cel cu nor în vârf. Se-aude/ doar: Stângul! stângul! drept-drept-stângul!/ Stângul!/ Stângul!/ Drept-drept,/ Stângul!/ Stângul!/ Stângul!/ Drept-drept,/ Stângul!/ Stângul! Stângul! Drept-drept/ Stângul... (cer scuze dacă am scăpat vreun stâng sau vreun drept la transcriereă. Pentru cei interesați, menționez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
există niște cuvinte care, folosite brambura, au rostul să îndepărteze orice om de fraza pe care-o citește. Spre exemplu: „a fi menit“. N-am încotro și-mi cer iertare.) Cristos mi-era menit mie, nu pentru că doar eu eram ținta atacurilor lui fără motiv, ci pentru că nici unul din ceilalți copii de pe stradă nu părea să-și dea seama ce se întâmplă cu adevărat. Era de parcă fuga lui spre mine cu taurul pe piept, răcnetele, urletele spaima și plânsul meu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
a urmat pe podeaua dormitorului, peste obstacole zornăitoare, căluți de lemn, soldăței prăbușiți și cuburi ascuțite, tot acel drum spre lumină (iar în contextul de aici lumina nu trebuie confundată cu o metaforă de doi bani, pentru că ea desemnează precis ținta spre care se îndrepta Mircea) n-ar fi valorat nici cât o ceapă degerată. Lumina aceea nu era nicidecum o luminiță și în nici un caz nu se afla la capătul vreunui tunel. Nu. Ea se lăfăia pe balcon. Iar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
21, să se fi înălțat și să fi plutit pe deasupra acoperișurilor, bulevardelor, copacilor, turlelor de biserici, piețelor și maidanelor, să fi ajuns într-un târziu peste blocurile din Drumul Taberei, iar acolo, deloc derutat, știind prea bine care-i sunt ținta și menirea, să se fi îndreptat către D 13 (spre colțul său nordic), să fi pătruns pe una din ferestrele deschise ale apartamentului 40, să fi căutat și să fi descoperit camera noului-născut și, într-un moment în care el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
adio fermoar”. Am Încercat s-o spun cît mai răspicat, făcînd gesturi cît mai violente cu putință. Adio fermoar. Adio fermoar. În mod total absurd, am Încercat să amplific efectul chițăind cît de tare am putut. Mesajul meu ajunsese la țintă, vedeam limpede. Femeile și fetița se opriseră și stăteau tustrele uitîndu-se la mine cu gura căscată. Adio fermoar. A trebuit să-mi las toată greutatea pe picioarele dinapoi ca să spun asta și, În entuziasmul meu, mi-am pierdut echilibrul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
fără autorizație.“ Micul duce I Dintrun oarecare motiv, Arthur Rowe simțise mereu o atracție irezistibilă față de bîlciuri, Îl sileau să se Îndrepte, ca o victimă neajutorată spre vuietul depărtat al fanfarelor și spre gheretele de tir, unde se trăgea la țintă cu gloanțe de lemn În cîte o nucă de cocos. Firește, nucile de cocos lipseau anul acesta, din pricina războiului. Se vedea cît de colo că țara-i În război și după golurile murdare căscate Între casele din cartierul Bloomsbury: din spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
rîzÎnd cu poftă: — Aiurea! Se vede cît de colo că-i burlac! — De fapt, domnul a cîștigat, Îi replică tăios femeia de la tarabă. A ghicit aproape exact, cu o diferență de cîteva grame. E ca și cum ar fi nimerit drept la țintă! adăugă ea, cu o exaltare nervoasă. — Patru funți și opt uncii! exclamă grăsana. Ei bine, ai grijă, domnule, un cozonac ca ăsta cade greu ca plumbul. — Ba din contră, e făcut cu ouă adevărate. Grăsana rîse batjocoritor și porni spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Apoi, cataramele bretelelor. Bietul corp omenesc e făcut din bucăți, ca o păpușă; dacă-l desfaci, te alegi cu o lădiță plină de catarame, copci și nasturi asortați! Pe fundul lădiței mai găsiră o pereche de ghete vechi, cu niște ținte mari, tocite de prea mult umblet, de prea multă pîndă pe la colțuri de străzi. — Mă Întreb, ce-or fi făcut cu restul persoanei lui? zise domnul Prentice. — Dar cine era? — Jones... CAPITOLUL III NUMERE GREȘITE „A fost un drum foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
criminal ascuns? Vaughan visa fără încetare la morțile celor faimoși, inventându-le accidente imaginare. În jurul morților lui James Dean și Albert Camus, Jayne Mansfield și John Kennedy el țesuse fantezii elaborate. Imaginația lui era o galerie de tir în care țintele erau actrițe de cinema, politicieni, magnați și directori executivi de televiziune. Vaughan îi urmărea peste tot cu aparatul de fotografiat, cu teleobiectivul pregătit pe platforma de observare a Terminalului Oceanic de la aeroport, în balcoanele de la mezanin ale hotelurilor și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
unică a acestui peisaj mecanic, o invitație de a explora viaductele minților noastre. Prima mea nevoie era să pun capăt convalescenței și să închiriez o mașină. Când am ajuns la studiourile unde se realizau spoturile publicitare, Catherine a condus fără țintă prin parcare, nedorind să mă lase să cobor. Așteptând lângă mașina sa, tânărul șofer al companiei de închiriere ne-a privit cum ne învârtim în jurul lui. - O să fie Renata cu tine? întrebă Catherine. Șiretenia acestei presupuneri nonșalante mă surprinse. - M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
evadările, și plictiselile lor care-mi goleau de sens orice reacție proprie. Conștient de aceste suprapuneri, a trebuit să mă forțez să conduc grijuliu, oferindu-mi posibilitățile propriului corp coloanelor de direcție proeminente și parasolarelor. La început, am urmat fără țintă drumurile mărginașe spre partea de sud a aeroportului, cercetând nefamiliarele indicatoare dintre rezervoarele de apă din Stanwell. De acolo, am dat ocol flancului estic al aeroportului spre intersecția de autostrăzi de la Harlington, unde traficul de la ora de vârf, părăsind Londra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
fie mai interesant: „Reconstituirea unui accident rutier spectaculos“. Pista fu eliberată și rânduri de borne albe fură aranjate pentru a forma profilul unei intersecții stradale. Sub noi, în boxe, corpul uriaș, mânjit cu ulei al unui bărbat în jachetă cu ținte argintii era prins în scaunul șoferului al unei mașini fără uși. Părul lung până la umeri, vopsit blond, îi era legat la spate cu o batistă stacojie. Fața lui dură avea expresia palidă și înfometată a unui lucrător la circ fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
toate răspunsurile erau ale lui Seagrave - în accidentele imaginate de el, singurele răni pe care le sufereau victimele sale ipotetice erau cele de tip genital, și erau răni grave. Singur printre subiecții lui Vaughan, Seagrave alesese o mică galerie de ținte compusă din cinci actrițe de film, ignorând politicienii, sportivii și personalitățile de televiziune listate de Vaughan. Pe aceste cinci femei - Garbo, Jayne Mansfield, Elizabeth Taylor, Bardot și Raquel Welch - Seagrave construise un abator de mutilări sexuale. În fața noastră se auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
El clătină din cap fără să scoată o vorbă. - Încearcă să-l bei încet. Vrei să mănânci ceva? Nici nu se atinse de băutură. Se uita fix la mine cu ochi nesiguri, ca un trăgător care-și calculează distanța până la țintă. Luă apoi o carafă cu apă, ținând lichidul clipocitor între palme. Când umplu un pahar murdar de pe tejghea și-l bău cu sete, mi-am dat seama că intra în primele faze ale unei euforii narcotice. Închidea și desfăcea palmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
paranteze). Am avut nevoie de acestea pentru a demonstra clar adevărul gol goluț din România, pentru cunoașterea mai profundă a realităților ei și pentru întoarcerea României (un vas în derivă?) la un liman sau la ... normalitate. Poate că este o țintă mult prea mare dar nu sunt singurul român care dorește binele tuturor. Chiar dacă uneori n-am făcut decât să preiau observațiile unor specialiști din diverse domenii, sper că le-am selectat atent într-o lucrare de sinteză și analiză, oferind
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ar presupune o conspirație a puterii, variantă pe care ei au exclus-o vehement. Chiar așa ? Chiar nu sunt posibile conspirațiile în România? Dar BANCOREX, FNI și RAFO (chiar și PETROM) ce au fost? Nu tot niște conspirații? E drept, ținta nu au fost voturile, ci sutele de milioane de dolari. Au fost scoase la lumină în totalitate mecanismele acestor conspirații care au pus în pericol siguranța națională? Au fost pedepsiți (toți) cei vinovați? A fost dovedit capul escrocheriei FNI? Știm
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
din unități de Securitate loiale vechiului regim ar fi intenționat să pună stăpânire pe situație, ar fi putut să taie liniile telefonice sau să distrugă stația de emisie a Televiziunii. Ei ar fi putut de asemenea să atace și alte ținte strategice, dar nu s-a întâmplat nimic din toate acestea. Nici un «terorist» nu a fost judecat vreodată, iar criticii, neputând să creadă că un comunist inveterat ca Iliescu avea să fie vestitorul schimbării, au tras rapid concluzia că se purtase
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
bate nevasta și copiii până le țâșnește sângele»; «... Cel mai mare bandit din România secolului douăzeci este evreul ungur... care fură și minte într-un fel care i se potrivește mănușă»; «... cu creierul ulcerat al unui sifilitic ereditar». Evreii sunt țintele predilecte care par să atragă cel mai mult venin din partea lui Vadim. Fostul rabin-șef Moses Rosen a fost o țintă neabătută până la moartea sa în 1995. Fundația Soros (astăzi Fundația pentru o Societate Deschisă) a fost frecvent denunțată nu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]