1,587 matches
-
o boltă semicilindrică, iar deasupra pronaosului inițial se află un tavan drept din scânduri așezate longitudinal și sprijinite pe două grinzi transversale. Altarul are o absidă de formă hexagonală neregulată (2.65x3.80 metri) și o singură fereastră în axa absidei. În partea de nord, decroșul se realizează de la prelungirea peretelui longitudinal la 1.30 metri de la catapeteasmă, în timp ce în partea de sud, decroșul începe de la nivelul catapetesmei. Între catapeteasmă și decroșul nordic se află proscomidiarul. Deasupra altarului, la 2.40
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
1542 de către Petru Rareș și extinsă în perioada 1611-1617 de către vornicul Costea Băcioc. Este de remarcat decorația picturală a bisericii, datorită fidelității cu care pictorul din 1827 a reușit să reînnoiască pe alocuri modelele originare. S-au păstrat astfel în absida altatului scene din viața "Sfintei Fecioare Maria "și "Împărtășirea Apostolilor", iar pe pereții naosului reprezentări din "Viața și Patimile Mântuitorului" - "Cina cea de taină", "Spălarea picioarelor", "Învierea lui Lazăr", "Iisus în fața lui Pilat", "Batjocorirea lui Iisus" ș.a. Unele dintre picturi
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
de ridicare a bisericii de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Chichisa, se mai poate citi doar atât: Această sfântă biserică o au făcut Donca Dumitru ..." Citat anterior, anul 1739 este amintit în lucrări bibliografice. Planul este dreptunghiular, cu absida decroșată, pătrată. Pereții, alcătuiți din cinci bârne, au măsurat inițial 9,10/3,90 m, însă în secolul al XVIII-lea au fost măriți prin adăugarea unui alt pronaos, cel vechi fiind înglobat naosului. Probabil că anul 1739 se referă
Biserica de lemn din Chichișa () [Corola-website/Science/309791_a_311120]
-
XI-lea; al doilea a fost construit în secolul al XII-lea, dar a fost distrus de un incendiu în 1305. Construirea edificiului actual a început în secolul al XIV-lea conform ordinului episcopului Nanker. Catedrala cuprinde un naos cu abside, transeptele cu nave, un cor cu două culuoare și o absidă cu capele ambulatoriu și radiante. Altarul principal, situat în absidă, a fost fondat în jurul anului 1650 de către episcopul Piotr Gembicki și creat de către Giovanni Battista Gisleni. Pictura altarului lui
Catedrala Wawel () [Corola-website/Science/329181_a_330510]
-
-lea, dar a fost distrus de un incendiu în 1305. Construirea edificiului actual a început în secolul al XIV-lea conform ordinului episcopului Nanker. Catedrala cuprinde un naos cu abside, transeptele cu nave, un cor cu două culuoare și o absidă cu capele ambulatoriu și radiante. Altarul principal, situat în absidă, a fost fondat în jurul anului 1650 de către episcopul Piotr Gembicki și creat de către Giovanni Battista Gisleni. Pictura altarului lui "Hristos Răstignit", făcută de Marcin Blechowski este din secolul al XVII
Catedrala Wawel () [Corola-website/Science/329181_a_330510]
-
Construirea edificiului actual a început în secolul al XIV-lea conform ordinului episcopului Nanker. Catedrala cuprinde un naos cu abside, transeptele cu nave, un cor cu două culuoare și o absidă cu capele ambulatoriu și radiante. Altarul principal, situat în absidă, a fost fondat în jurul anului 1650 de către episcopul Piotr Gembicki și creat de către Giovanni Battista Gisleni. Pictura altarului lui "Hristos Răstignit", făcută de Marcin Blechowski este din secolul al XVII-lea. Peste altarul principal se află un baldachin înalt de
Catedrala Wawel () [Corola-website/Science/329181_a_330510]
-
proiectile de 5 kg din capelă. O salvă a tunului de 8 kg a distrus baricadele din fața bisericii, și soldații mexicani au intrat în clădire după ce au tras o salvă de muschetă. Echipajul lui Dickinson a tras cu tunul din absidă spre soldații mexicani din ușă. Nemaiavând timp să reîncarce, texanii, inclusiv Dickinson, Gregorio Esparza și James Bonham, au apucat puștile și au tras înainte de a fi uciși cu baionetele. Texanul Robert Evans, maestrul de muniție, avea misiunea de a-i
Bătălia de la Alamo () [Corola-website/Science/320298_a_321627]
-
dispuși simetric, deasupra cărora se află un brâu alcătuit din mai multe linii drepte. Sub streașină, biserica este înconjurată de un brâu mural, dințat la bază. Biserica are trei ferestre: câte una pe fiecare parte a naosului și una pe absida altarului. De o parte și de alta a ferestrelor de pe pereții exteriori ai naosului se află câte două ferestre oarbe terminate la partea superioară în arc semicilindric. În interior, biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvorul (adăugat în 1905), pronaosul
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
și are o calotă semisferică care se sprijină pe arcuri de boltă transversale. Pe latura de nord a naosului se află un amvon din lemn ornamentat cu sculpturi simbolice și având un vultur ca suport pentru evanghelie. Altarul are o absidă semicirculară, cu adâncimea de 5,60 m. Biserica nu a fost pictată, pe pereții ei aflându-se icoane pictate în ulei pe lemn în stil bizantin, aparținând secolelor al XIX-lea și al XX-lea. Catapeteasma este din lemn de
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
lemn a românilor. Ea a mai fost relavată arheologic în mai multe locuri din Moldova și se mai poate întâlni doar în câteva cazuri, cu totul de excepție. Planul cu trei încăperi s-a generalizat ulterior. Pe peretele estic al absidei altarului este scris anul 7089 (1580-1581) a cărui însemnătate nu o cunoaștem, dar se poate presupune o reparație mai semnificativă. Prima schimbare importantă în structura bisericii de care avem știre datează din 1778. La inițiativa arhimandritului mănăstirii Putna, Vartolomei Măzăreanu
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
arhimandritului mănăstirii Putna, Vartolomei Măzăreanu, a egumenului Ioasaf și a sătenilor, lăcașul a fost modernizat și transformat în biserică parohială. Cu acel prilej, vechea structură planimetrică a monumentului a fost în bună măsură modificată. Astfel, s-au efectuat următoarele lucrări: Absidele au fost adăugate lateral naosului vechi și au fost ridicate parțial din lemnele de stejar tăiate din pereții bisericii, parțial din lemne noi de molid. La abside se păstrează un tip de cheotoare simplu, cu cep de legătură, și ferestre
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
monumentului a fost în bună măsură modificată. Astfel, s-au efectuat următoarele lucrări: Absidele au fost adăugate lateral naosului vechi și au fost ridicate parțial din lemnele de stejar tăiate din pereții bisericii, parțial din lemne noi de molid. La abside se păstrează un tip de cheotoare simplu, cu cep de legătură, și ferestre pătrate. Spre apus, intrarea veche a fost sacrificată pentru a prelungi biserica cu un pronaos, necesar pentru femei într-o biserică de mir din vremea aceea. Pronaosul
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
coadă de rândunică". Edificiul are un acoperiș din șindrilă în "solzi". Acesta este înalt, cu pante repezi, și are ruperi în pantă în zona bolții. El se prelungește mult în afara cosoroabei, formând o streașină largă. Monumentul are plan treflat, cu absida altarului pentagonală decroșată. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele vestic al pridvorului. Pridvorul are o formă dreptunghiulară, având două ferestre dispuse simetric
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
și de sud). Deasupra pronaosului se află o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete în care s-a realizat o deschidere largă încheiată în arc de cerc. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale pentagonale în care se află câte trei ferestre dreptunghiulare, cu ancadramentul cioplit dintr-o singură bârnă. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică, în continuarea celei ce începe în pronaos și se termină în altar, iar absidele laterale sunt
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
cu două abside laterale pentagonale în care se află câte trei ferestre dreptunghiulare, cu ancadramentul cioplit dintr-o singură bârnă. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică, în continuarea celei ce începe în pronaos și se termină în altar, iar absidele laterale sunt acoperite printr-o boltă avela. Altarul are o absidă nedecroșată de formă pentagonală și nu are cele două nișe care adăpostesc proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare: una în axa absidei și cealaltă pe canatul
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
ferestre dreptunghiulare, cu ancadramentul cioplit dintr-o singură bârnă. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică, în continuarea celei ce începe în pronaos și se termină în altar, iar absidele laterale sunt acoperite printr-o boltă avela. Altarul are o absidă nedecroșată de formă pentagonală și nu are cele două nișe care adăpostesc proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare: una în axa absidei și cealaltă pe canatul sudic de lângă axă. Bolta semicilindrică se continuă și în altar, fiind
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
termină în altar, iar absidele laterale sunt acoperite printr-o boltă avela. Altarul are o absidă nedecroșată de formă pentagonală și nu are cele două nișe care adăpostesc proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare: una în axa absidei și cealaltă pe canatul sudic de lângă axă. Bolta semicilindrică se continuă și în altar, fiind racordată la est cu fâșii curbe. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați într-o anumită perioadă, fiind descoperit un fragment de pictură în tempera
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
de la Dealu-Târgoviste, 1644. În decursul timpului biserica a fost înnoită, o etapă desfășurându-se la mijlocul secolului al XVIII-lea, iar alta la 1835, când s-a renunțat și la cadrele originale ale intrărilor. Forma actuală a pereților este dreptunghiulară, cu absida în continuarea navei, poligonală, cu 5 laturi. Pereții lungi au fost amplificați spre vest, dar este posibil ca laturile poligonului să fi fost sporite de la 3 la 5, ca urmare a lărgirii acestora. Capetele bârnelor de sus, lucrate în formă
Biserica de lemn din Gothatea () [Corola-website/Science/316915_a_318244]
-
în cimitirul satului. Dorinel Ichim menționează existența unei pisanii la această biserică, dar nu o datează. Conform acesteia, ctitorul lăcașului de cult este Ștefan Nicoară. Biserica a fost pictată în secolul al XVIII-lea în stil baroc moldovenesc. Lângă peretele absidei laterale sudice a bisericii se află o cruce ridicată în anul 1840, pe mormântul preotului paroh Pantelimon Maierean. Pe piatra tombală este o inscripție cu caractere chirilice: "„Aice [să] odihnesc oasăle robului [lui] Dumnezău prezviter Pantelemon Maierean paroh Frătăuțului Nou
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
are un acoperiș înalt, cu pante repezi, cu o învelitoare din șindrilă bătută în „solzi”. Pe coama bisericii se află două cruci (una în partea de est și alta în partea de vest). Monumentul are formă treflată (plan triconc), cu abside laterale dreptunghiulare, cu absida altarului poligonală și cu pronaos pentagonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
cu pante repezi, cu o învelitoare din șindrilă bătută în „solzi”. Pe coama bisericii se află două cruci (una în partea de est și alta în partea de vest). Monumentul are formă treflată (plan triconc), cu abside laterale dreptunghiulare, cu absida altarului poligonală și cu pronaos pentagonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are o formă pentagonală în partea de vest. În acest spațiu se află două ferestre: una dreptunghiulară terminată în unghi în axul contraabsidei și o alta pe peretele sudic. Naosul are două abside dreptunghiulare, în care se află dispuse câte o fereastră dreptunghiulară terminată la partea superioară în unghi. Altarul are o absidă de formă poligonală, fără a avea nișele în care să se afle proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
află două ferestre: una dreptunghiulară terminată în unghi în axul contraabsidei și o alta pe peretele sudic. Naosul are două abside dreptunghiulare, în care se află dispuse câte o fereastră dreptunghiulară terminată la partea superioară în unghi. Altarul are o absidă de formă poligonală, fără a avea nișele în care să se afle proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare încheiate în unghi: una în axa absidei și cealaltă pe peretele sudic. Acest spațiu este acoperit cu o boltă
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
o fereastră dreptunghiulară terminată la partea superioară în unghi. Altarul are o absidă de formă poligonală, fără a avea nișele în care să se afle proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare încheiate în unghi: una în axa absidei și cealaltă pe peretele sudic. Acest spațiu este acoperit cu o boltă semicilindrică.
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
acoperit șindrila veche, care începuse să putrezească, cu tablă zincată. Biserica are formă de navă, fiind lucrată în forma bisericilor de lemn din cuprinsul Ardealului. Pereții bisericii, din lemn de brad, pe temelie de stejar, înscriu un plan dreptunghiular cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Pe fațada de vest a fost adăugat, probabil la mijlocul secolului XIX, un pridvor deschis, cu stâlpi și umerași ciopliți, iar scândurile palimarului cu motiv traforat, cu acces printr-o scară alăturată, acoperită cu o polată
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]