9,827 matches
-
cu Puterea, pe de altă parte, nu adera la excesele ei. Tudor Vianu vorbea, scria, publica, dar niciodată nu dădea semne că ar fi fost un adept al regimului. Articolele sale, publicate, aveau în vedere numai aspectele generale ale unui abstract „socialism". Comparația cu G. Călinescu, intrat în jocul puterii, s-ar impune. Vianu manifesta rezerve și nu se angaja politic! 11. Poate că de aceea, în 1956, după reîncadrarea profesorului în Universitate și alegerea în Academia „RPR", a fost evident
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
de ordin transcendent. Ea vizează o relaxare a timpului, pînă cînd acesta atinge absolutul, cînd prezentul trecutul și viitorul se mistuie în fiorul mistic, intemporal. Răul biologic poate fi cu adevărat învins doar de credință, nu de una exterioară ființei, abstractă, ci de o credință contopită cu ființa însăși, imanentă acesteia. Providența se pronunță aici din interiorul verbelor literare, „din miezul lor cel mai adînc", reverberație a veșniciei: „Știu încă o dată că Dumnezeu e viu și îmi răspunde. Voi trăi, voi
O carte tulburătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6185_a_7510]
-
prozatorul-estet urmărește instinctiv evoluția din acei ani ai picturii europene: culorile fluide sunt înlocuite de un desen colțuros, în tonalități brutale și decise; caricatura se impune pînă la hidos, iar expresionismul își face apariția. In bucățile sale antologice, Delavrancea înlocuiește abstracta „analiză psihologică" cu o invazie a concretului truculent. Vocația picturală îi rămîne întreagă, fie în regim ironic și comic, fie în regim liric. „Se scutură din salcîmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gîndește. La ce se
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
utilizare a muntenismelor într-o trilogie din istoria Moldovei, dar faptul nu prezintă prea mare importanță: ca și în basme, e vorba aici de un discurs inventat, artificial, potrivit pentru o piesă ce se desfășura mai degrabă într-un timp abstract. „ȘTEFAN: Să mă cobor la tine, or să te-nalți la mine? Privește drept în dreptul ochilor mei. Aide... vino încoace... bătrîna mea prietenă. Pe creștetul tău să cază sărutatul voievodului ca ploaia peste holdele verzi. DOAMNA MARIA: Stăpînul meu, toamna
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
el „director de conștiință", față cu reputația magistrului de la Păltiniș, ar pune sub semnul întrebării libertatea culturii. Dar asta nu e încă tot. Oricît s-ar socoti un „ideolog" fie și „deviat", încercînd, la o mare altitudine, doar „o suferință abstractă", Adrian Marino nu pierde ocazia unei răfuieli cu confrații de-o manieră cît se poate de. concretă, încă mai contondentă. Cea a unei anecdotici triviale. Mostre. La G. Călinescu ar fi constatat un „interior mediocru, șters, «mic burghez». Fără exagerare
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
facem o figură bună, să reprezentăm destoinic Moldova” (moldfootball.com); „Aleksei Vorobiov va face tot posibilul să reprezinte destoinic Rusia la Eurovision” (romanian.ruvr.ru); „Băieții au evoluat destoinic” (moldova.sports.md). Sensurile extinse și posibilitatea de combinare cu substantive abstracte pot fi explicate atât prin conservarea valorilor lexicale din limba veche, cât și prin influență rusă. În fine, există texte a căror sursă nu e clară și care ar putea fi pur și simplu traduceri rizibile, imposibile semantic în româna
Destoinic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4879_a_6204]
-
borcan cu dulceață de trandafiri, pe care o savurează ca pe un „foc latent, care-mi aduceaminte că, în pofida/ umilinței, eu am puterea” (Dulceață de trandafiri). Drumul acestei lirici complexe, plină de pliuri și meandre, nu e de la concret la abstract, ci invers. Tulburător așadar, și ca urmare a unei asemenea răsturnări a ceea ce a practicat conștiința omenească. Pentru a lua în posesie lirică lucrurile, poeta simte nevoia de-a le privi, pipăi, mirosi. Incantația senzoriului reprezintă expierea d-sale profană
O fiică a focului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4900_a_6225]
-
mai multe cărări paralele, mai multe „adevăruri” la fel de valide. Printre creatorii față de care muzeul a avut vreme de decenii o atitudine mereu ambiguă se numără și Willem de Kooning. Opera sa impredictibilă, de un dinamism aparte, în care figurativul și abstractul au interacționat continuu a fost din totdeauna greu de catalogat într-un sertar anume. Într-o perioadă în care critica susținea că modernul înseamnă în primul rând o artă „pură”, detașată de realitate, demersul lui de Kooning a fost unul
Între figurativ și abstract: Willem de Kooning by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4827_a_6152]
-
30 a fost decisivă pentru alegerea drumului artistic pe care îl va parcurge. Sub dublul semn al lui Picasso și Miró, Gorky a distilat fragmentarea cubistă și tensiunile suprarealiste într-un limbaj nou care a stat la baza inovațiilor expresionismului abstract. Atât de Kooning cât și Jackson Pollock îi datorează enorm, lucru încă nu pe deplin recunoscut. În anii ’40 de Kooning pictează prima dintre seriile sale de imagini feminine, culminând cu „Femeie roz”. De la un tablou la altul, siluetele așezate
Între figurativ și abstract: Willem de Kooning by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4827_a_6152]
-
pierd treptat contururile, se dizolvă în spațiul ce le înconjoară. „Îngeri roz” (1945), lucrare în care forme umane sunt doar greu identificabile, este o primă reușită importantă a efortului lui de Kooning de a crea o artă la marginea dintre abstract și reprezentațional, care nu ascunde meandrele procesului de creație ci, dimpotrivă, încurajează ochiul privitorului să navigheze printre linii șterse și reînnoite sau straturi succesive de culoare care se întrepătrund. Marcată de multiple influențe - formele lui Gorky sugerând organisme microscopice, Picasso
Între figurativ și abstract: Willem de Kooning by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4827_a_6152]
-
nr 1”), Matisse („Nud roz”) dar și detalii extrase din gravurile lui Pieter Bruegel -, compoziția este o sinteză deja profund originală. La 43 de ani, de Kooning are prima expoziție personală la Galeria Charles Egan din New York alcătuită din imagini abstracte, în alb și negru. Pictorul folosește texturi diferite, pigmenți care se usucă mai ușor sau mai greu, o supraabundență de straturi în combinație cu ștersături radicale, toate acestea în slujba creării unor tensiuni și tranziții în mediul în care compune
Între figurativ și abstract: Willem de Kooning by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4827_a_6152]
-
unei îndelungi perioade de gestație... Manifestarea reprezintă un șoc în lumea avangardei newyorkeze. De Kooning devine pentru o vreme unul dintre favoriții lui Clement Greenberg, criticul în cea mai mare măsură asociat modernismului american postbelic. Artistul nu crede însă în abstractul pur. „Chiar și formele abstracte trebuie să semene cu ceva”, declară el. În aceeași perioadă, 1946-48, în care au fost concepute lucrările expuse la Egan, continuă să picteze portrete imaginare. Va continua în aceeași vână pentru restul vieții, căutând mereu
Între figurativ și abstract: Willem de Kooning by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4827_a_6152]
-
Manifestarea reprezintă un șoc în lumea avangardei newyorkeze. De Kooning devine pentru o vreme unul dintre favoriții lui Clement Greenberg, criticul în cea mai mare măsură asociat modernismului american postbelic. Artistul nu crede însă în abstractul pur. „Chiar și formele abstracte trebuie să semene cu ceva”, declară el. În aceeași perioadă, 1946-48, în care au fost concepute lucrările expuse la Egan, continuă să picteze portrete imaginare. Va continua în aceeași vână pentru restul vieții, căutând mereu o cale proprie, sinteză între
Între figurativ și abstract: Willem de Kooning by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4827_a_6152]
-
vână pentru restul vieții, căutând mereu o cale proprie, sinteză între tradiția europeană a portretului și radicalismul asociat cu artiștii „Școlii din New York”... Marele merit al organizatorilor retrospectivei de la MoMA este că au pus mereu față în față lucrări aparent abstracte cu altele aparent figurative, demonstrând existența unui proces de creație în care nu exista o separare între unele și celelalte. Când de Kooning expune în 1953, la Galeria Janis, un nou ciclu de forme feminine, Jackson Pollock și criticii care
Între figurativ și abstract: Willem de Kooning by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4827_a_6152]
-
vechilor maeștri de a conferi adâncime și pe aceea a pictorilor moderni de a aplatiza volumele. După 1950, pe măsură ce artistul petrece tot mai mult timp în afara Manhattan-ului, imagini lipsite de prezențe umane ocupă un loc din ce în ce mai important în producția sa. Abstracte în esență, peisajele - urbane („Lunea Paștelui” - 1956), legate de drumuri („Merrit Parkway” - 1959) și, în fine, inspirate de împrejurimile noii sale case din East Hampton („Ușă spre râu” - 1960) - păstrează, ca și figurile, elemente recognoscibile. Paleta coloristică este din ce în ce mai deschisă
Între figurativ și abstract: Willem de Kooning by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4827_a_6152]
-
Est pentru Düsseldorf, a navigat și el între două lumi, căutând să integreze modelul artistic al realismului socialist, în spiritul căruia a fost educat, cu modernismul occidental așa cum predecesorul său a combinat în pictura sa tradiția europeană și invențiile expresionismului abstract... Chiar dacă pictura lui Richter, artist mult mai interesat decât de Kooning de istorie, mituri, politică, poate apărea derutant de variată în raport cu cea a americanului, este vorba de aceeași căutare a unor noi forme de exprimare, de aceeași constantă pendulare între
Între figurativ și abstract: Willem de Kooning by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4827_a_6152]
-
lui Richter, artist mult mai interesat decât de Kooning de istorie, mituri, politică, poate apărea derutant de variată în raport cu cea a americanului, este vorba de aceeași căutare a unor noi forme de exprimare, de aceeași constantă pendulare între figurativ și abstract. De Kooning obișnuia să spună: „trebuie să te schimbi mereu ca să rămâi același”.
Între figurativ și abstract: Willem de Kooning by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4827_a_6152]
-
geografia imaginară a unui Dublin joycean deschide un spațiu al intertextualității. În ciuda menținerii unor detalii reale, întreg contextul este vădit ficțional, contururile se pierd, figurile se încețoșează și se multiplică, percepția sa este nesigură și schimbătoare, concretul se topește în abstract, materialitatea devine imaterială. Într-o asemenea zonă, a irealului, în care voiajul eroului capătă o dimensiune mentală, reflecțiile sale trimit la lecturi sau rememorări de texte literare ale unor autori cunoscuți, între care și cele ce inspiră titlul romanului, precum
Literatura după era Gutenberg by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4829_a_6154]
-
Laws of Remorse are restored/ Tell me again/ That you know what I’m thinking/ But the vengence belongs to the Lord.” În felul acesta, zbaterea, confruntarea și, finalmente, recunoașterea înfrângerii sunt extrase din zona sublunara și proiectate în spațiul abstract al gândirii și Înaltei Suferințe transumane. Există o lege a durerii și violenței în fața cărora spiritul e mereu neputincios: „Tell me again/ When the filth of the butcher/ Is washed în the blood of the lamb/ Tell me again/ When
Vechimea, adâncul (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4835_a_6160]
-
a volumului sau de debut Furtunile memoriei (1984), în chingile unui destin nedrept, deocamdată confuz, tot mai clar și mai necruțător, însă, pe masura ce trec anii. La început, el crede ca iubirea poate să biruie, fie că este vorba de iubirea abstractă față de Bibliotecă - zeul tutelar al existenței sale lumești și poetice -, sau de cea concretă față de Femeie. Aurel Dumitrașcu este original, deloc „borgesian”, în primă ipostază, si ucigător de delicat, defel „eminescian”, totuși, în cea de-a doua. Îndrăznesc să spun
Jurnalul risipitorului de iubire by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4840_a_6165]
-
vizibilă a aisbergului-coșmar. Adevăratul blestem se desfășoară în regim nocturn - de altfel, acest capitol atroce al cărții e intitulat „Night”/ „Noapte”, prin omisiunea articolului (ca de altfel, la toate celelalte secvențe care evocă trecutul), pentru a-i da un caracter abstract și generalizator. Abia când rămâne singur cu sine, în tăcere și nemișcare, scriitorul ridică vălul de pe ultima redută a suferinței și disperării: „Iar apoi vine noaptea. Amân plecarea în pat până în ultimul moment când îngrijitoarea mea trebuie să meargă să
Memorii de dincolo de mormânt (V) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5252_a_6577]
-
și să ne ajute să nu mai repetăm greșelile este o inițiativă binevenită. Ea se cuvine pusă în practică. Fără amânări, fie ele și provocate de asemenea schimburi de idei subtile (ce rău cântărește mai mult pe talerele unei balanțe abstracte). Educația prin modele În numărul 395 din DILEMA VECHE, Cezar Paul-Bădescu ne amintește de raportul anual publicat de CNA în colaborare cu Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, în care este monitorizată folosirea limbii române pe posturile de televiziune
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5264_a_6589]
-
ar fi scrisă în felul în care Karl Kraus scria despre Viena: „aluziv, sugestiv, chiar prea ușor pentru conținutul grav”. Alte foiletoane (cum le definește autorul) sunt compuse într-o notă strict personală, afectivă, contrabalansând tendința de a fi prea abstract, prea implicat în chestiunile sociale. Intenția și realizarea găsesc în text locul geometric ideal: nici prea teoretizante, nici prea impersonale, ci focalizate pe descoperirea „contururilor îngropate” ale amintirii. Și totuși, în ciuda tuturor acestor elemente, ceea ce iese la suprafață e un
Memorii de dincolo de mormânt (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5314_a_6639]
-
voyeur-ul incurabil din orice cititor pasionat de jurnale”, zice Simona Sora. Nu altminteri se întâmplă cu romanele. Când scrii la modul confesiv, cu o mărturisită, dar vag delimitată doză de autobiografic și autoficțiune și o faci pentru un cititor anonim, abstract, imaginar, dar real, fiindcă îl bănuiești la capătul celălalt al scrisului tău, jucându-și cu același profesionalism ca și tine partea lui de rol, te scrii, în general, cu grijă. Personajele tale primesc trăsături verosimile, le deghizezi așa încât prea intimele
Minte-mă! – sau despre lectura confidențială by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5318_a_6643]
-
indicii sau a unor persoane cu aparențe neliniș titoare, dubioase) se pierde, pentru unii vorbitori. Extinderea se explică socio-cultural: prin lecturile sumare ale celor care, fără a fi parcurs texte similare în română, iau contact direct în engleză cu termeni abstracți, cu conținut intelectual și de specialitate. Un context tipic pentru extinderea semantică este combinarea cu pronumele nehotărât ceva: „Bună! Am o problemă când încerc să intru pe pagina mea de Facebook. Îmi spune că e ceva suspicios și trebuie să
„Suspicios de frumos“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5434_a_6759]