65,481 matches
-
căutam compania. Erau probabil puțini, și în ochii noștri nu avea nici o șansă, erau mai degrabă niște victime. Pe urmă, mai existau oameni care nu ieșeau din casă, decât eventual la serviciu în ora maximei aglomerații de dimineață, și înapoi acasă în cealaltă oră de maximă aglomerație. Ei erau în regulă prin simplul fapt că nu stăteau în calea nimănui. Într-o stație de autobuz erau mai mulți oameni de câți poate aduna astăzi un partid la un miting. Până la urmă
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
carte. Toți aveam aceleași cărți. Când intrai ridicau uimite privirile, și dacă te apropiai deveneau ostile și prevăzătoare. Nu vedeai oare și singur că nu este ceea ce cauți? De unde puteau să știe ele când vor primi marfă? Iar când mergeau acasă mai aveau câte ceva în sacoșa pe care o țineau prevăzător sub haină, ferită de priviri. Biscuiții cumpărați la kilogram ni se lipeau de gât, ca aluatul nedospit. Cei mai norocoși ne îmbrăcam cu furnituri militare pe care le vindeau plutonierii
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
de cămilă, dar nu era. Nu avea neglijența aceea lejeră a intelectualului, ci corectitudinea ceva mai formală a cuiva care nu iese niciodată din găoacea proprie, pentru care corectitudinea vestimentară este o armură zilnic arborată. Genul de om care are acasă mai multe pălării. Am fost tentat o clipă să fac același lucru, să mă opresc și eu. Ar fi fost însă o intruziune și un plagiat. Se oprise din timpul lui, părea că din toată lumea care trecea în clipa aceea
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
galbene uitate de o toamnă virtuală apoi o vom porni din nou pe strada noastră București, 6/5/05 Mișcarea cratimei între cuvinte din noi doi din mine adică unul vorbește prea mult cuvintele pe care le-am lăsat amanet acasă se întorc îmi astupă gura ochii urechile nu există nici un cuvînt pe care-aș schimba toate cuvintele - monedă de schimb și muștiuc de fluier încît eu aș vorbi tu ai asculta noi am privi în timp ce trei maimuțe mici nemișcate cu
Poezie by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/11452_a_12777]
-
bun al Scolasticei, sfânta și sora, pe constructorul și pe legiuitorul, în răceala muntelui, îl caută. pelerinul, turistul naiv, călătorul. Când simte că-i ultima, ora. Acolo, la izvoarele pulsând sub piatră, pe piatră, șuvoi din pisc, mă simt eu acasă de-acum, în elementara sărăcie celestă, a sărăcuțului Francisc. Acolo, unde corbul le spune ceva aproape de înțeles puținilor vizitatori care lasă Roma berniniană pentru grotele benedictinilor ; dar deslușesc ei, cei veniți de departe, un murmur mustrător, un freamăt de
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
bate cineva la ușă în timp ce eu zbor cu avionul spre berna unde-mi fac un prieten tocmai atunci cînd nu mai speram viață plină de zile ca o cutie poștală doldora de reclame după ce-ai lipsit un timp de-acasă și ridurile ți s-au adîncit pe sub alți nori iar degetele tale în soarele străin erau stîngace ca păpușile de cîrpă ieftine de prin bazaruri noroc de atavica privire binoculară ce suprapunînd viața cu moartea îmi prezenta mereu un decor
Zile și Vieți by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/11695_a_13020]
-
au scos pui. Ziua se îngîna cu noaptea și cu respirația acestui poem. Și cu focul domol de pe coasta dealului unde am citit psalmi. Mai tîrziu, din jăratecul lui voi hrăni calul acela alb care mi te va aduce înapoi, acasă. Lacrima Prin lentina ei ce refracta fericita întristare De privești bine Iarba va fi nu numai iarba Ci și un lac cu ape catifelate Și stele. Iar aripa păsării va fi nu numai aripă Ci și evantai pictat cu scene
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
zăpadă. Doar ochii li se mai zăreau de sub căciulile înghețate. Stăteau în fața mea. Veneau de departe. De peste munți. Din Williamsport. Pe o altfel de cărare veneau să-și ia la revedere Și să-mi aducă un dar înainte de plecarea mea acasă. Cel mai frumos Dar: Icoana Maicii Domnului. Cărarea făcută de ei prin nămeții Americii pînă la ușa mea din Casa Poetului E cea mai frumoasă, cea mai verde și aromitoare Cărare din lume.
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
cu întrebarea: știi cum sună în limba germană o condamnare la moarte? De pe balcon, pisica s-a întors în timp cu o frunză de iederă verde, imprevizibilă... Câți porumbei au zburat pentru pace și câți nu s-au mai întors acasă, la grătar ! ZBOR ÎNTRERUPT Atât ești, atât ți-a rămas: o femeie care a trăit de una singură într-o țară înghețată, - care a descoperit mai întâi focul care nu a ars niciodată, care a întâlnit banchiza de gheață care
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
de cartier unde o duce în fiecare zi la program prelungit. -O să vezi, tanti Adina, că azi ne sună mama și ne zice că trimite niște bani, azi ne-a dat tocăniță, da' eu n-am mâncat, ce-avem acasă bun că mi-e foame, am învățat Greierașu', stai să ți-l zic acum, Silviu mi-a dat cu lopățica în cap și doamna ne-a luat de ureche pe amândoi, eu n-am făcut nimic, tanti Adina, diseară vine
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
eu actoria din cap și fițele de vedetă înainte să se apuce de meseria asta nesigură și primejdioasă! - Vino la tanti să te sărut, iubită mică și dulce, hai să luăm o fantă de la chioșc, are tanti șnițel și pilaf acasă și, dacă zici că vine Tanța, să fac diseară niște clătite, ce zici, Cristinica, puiuță? Ce-o surpinde și-i ia somnul în câte o noapte, în fiecare zi mai mult ca-n ajun, este impresia, confirmată prea des de
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
cien ańos", străjuiește titlul ca un "secol" încercuit de o aură arhaică. Prin magia pe care oglinda cuvintelor o exhală incontrolabil, ușoara amețeală pe care mi-a iscat-o vechiul "secol" m-a împins să deschid cartea de îndată ce am ajuns acasă. Am început să citesc. în fața plutonului de execuție al cuvintelor sale am încercat atunci un tumult, asemenea sufletului, pe care Dumnezeu l-a creat pentru a nu-l încheia. Și ambele s-au preschimbat pe dată în ecouri pline de
Heimatograma by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Imaginative/11461_a_12786]
-
și te-am tras în țeapă. Ai căzut absolut aiurea, ca o muscă beată, într-un război al meu în lumea mea - despre asta e vorba în Ștrumfi. Tu ești un frustrat zugrăvit care se dă cu capu' de podele acasă? Aș putea s-o mai dreg, da' n-am chef - ești o victimă colaterală. Te-am scos din necunoscut. (0*) Și te-am tras în țeapă. (!) * semnu' ptr mulțimea vidă De ce scriu ștrumfii Pentru că am bîntuit coridoarele Casei Scînteii cu
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
citat de Marius Oprea... Nu am reușit niciodată - gîndurile mele nu au fost niciodată atît de simple și atît de frumoase cum sînt cele din poemul tău mic. L-am citit și mi s-a tăiat respirația - m-am dus acasă și m-am îmbătat și m-am spălat pe cap cu idei tîmpite - din ștrumfi se naște o nouă generație literară etc, dar astea-s prostii Cînd dai de cîte o chestie din asta nu mai ai ce să spui
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
ca să intru oriunde la cald, si sînt prea timid să cerșesc și nu șunt norocos să găsesc bani, nu am telefon, nu am o cartelă să te sun, nu șunt destul de norocos să dau de tine întîmplător, pentru că tu esti acasă cu el, te iubesc dar acum nu mai vreau să te caut pe străzi. Bucureștiul asta îmi înnegrește unghiile pe care le tăi în fiecare dimineață pentru tine, pentru că s-ar putea să te întîlnesc. Mă bărbieresc pentru tine, mă
Cântece eXcesive by Dan Sociu () [Corola-journal/Imaginative/11361_a_12686]
-
din Chișinău la București, la un simpozion sau alt gen de manifestare științifică. S-a împrietenit repede cu toată lumea. Se simțea atît de bine aici, printre ai săi frați de peste Prut, încît n-ar fi vrut să se mai întoarcă acasă. Îi plăcea mai ales cum sună limba română autentică, vorbită de bucureștenii cultivați. La Chișinău, ea se vorbea și se vorbește cu accent rusesc, așa încît pare altă limbă. De aceea i s-a și spus, la un moment dat
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
de spumos, habar n-ai cât m-am chinuit să fac rost de el... Zis și făcut. Vor merge la Costinești să înoate în mare. Și-au dat întâlnire peste două ceasuri în gară. Între timp se va duce fiecare acasă să-și ia costumul de baie și cele trebuitoare. Ana-Cristina propusese să plece chiar așa, cu ce au pe ei, în ținuta festivă de la banchet, dar ceilalți n-au fost de acord. Albert locuia foarte aproape de Ana-Cristina. Era un șvab
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
se înșeală. Ea i-a cerut s-o însoțească, s-o aștepte să-și facă bagajele. Albert a privit-o contrariat. Ea a găsit de cuviință să precizeze: La ora asta mama a plecat deja la slujbă, nu e nimeni acasă. (Vai, Ana-Cristina, copilul care suferise strângând din dinți, amarnic, căci fusese o fetiță doar cu mamă, nu-și cunoscuse tatăl, fără tată, tatăl fusese totdeauna marele absent, mama ei refuzase cu încăpățânare să-i dezvăluie cine e. Poate întreaga sa
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
și ticăloșilor, într-o emulație căreia nu-i punea punct decât ora înaintată și bosumflarea tot mai vizibilă a personalului de serviciu care trebuia să și șteargă pe jos înainte de închidere. Așadar, cu cățel cu purcel, familia se întorcea teleap-teleap acasă, unde la începutul anilor '60 nu o aștepta nici un televizor (și zău dacă îi ducea cineva lipsa); de aceea filmul abia văzut își continua neabătut magia vreme de săptămâni, apoi se întipărea în memoria pasivă, pentru a reizbucni cu aceeași
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
învățaserăm noi la școală devenea lipsit de sens, găunos și demagogic, în fața răgetului teribil, insuportabil, iscat de măruntaiele răscolite ale maicii Gea transformată subit într-o mașteră hidoasă. Voi descrie altă dată, pe larg, cum m-a surprins marele cutremur acasă la scriitorul Mircea Ciobanu, unde mă dusesem să aud ultimele vești despre proxima apariție a primului meu volum de versuri: Poezii, Editura Cartea Românească, 1977. (fragment din Jurnalul intitulat: Îmbătrânind tăcut pe canapele roase)
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
închid la loc, dar nu știam nici cum îl cheamă, nici cum se strigă acolo un cîine. Văzîndu-mă încurcată, un tînăr de pe stradă mi-a spus să nu-mi fac griji pentru că, după ce dă ocol orașului, patrupedul se întoarce singur acasă. Din ziua aceea am început să mă salut mai întîi cu cel care intrase în vorbă cu mine, apoi și cu alți vecini. Mă simțeam ca la mine acasă și mă gîndeam ce diferență colosală poate să fie între francezii
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
fac griji pentru că, după ce dă ocol orașului, patrupedul se întoarce singur acasă. Din ziua aceea am început să mă salut mai întîi cu cel care intrase în vorbă cu mine, apoi și cu alți vecini. Mă simțeam ca la mine acasă și mă gîndeam ce diferență colosală poate să fie între francezii din Paris - care te țin la distanță - și cei din sud. Mai mult decît tot ce văzusem în casa în care locuiam mă obseda portretul unei tinere deosebit de frumoase
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
Goma atît de împăcat cu sine și cu lumea. Nu mi l-aș fi imaginat niciodată comunicînd atît de bine cu suprarealistul Gellu Naum. Și față de mine avea sentimente infinit mai bune decît înainte de 1989 , cînd ne certam la el acasă, unde, după ce mă primea ca pe un prieten, mă acuza fie pentru că aș fi publicabilă, fie pentru că nu am refuzat să public Urcarea muntelui după ce a fost cenzurată. Recent, i-am recitit cu tristețe o carte în care se întreba
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
existat voci clevetitoare și neștiutoare care vorbeau că Petru Dumitriu îi dădea lui Ion mai puțini bani decît încasa. Nu este adevărat. Ion Vinea cheltuia o parte din bani cu tot felul de fleacuri și aventuri amoroase și, apoi, spunea acasă și la prieteni că Petru Dumitriu i-a dat o sumă mică. Chiar Ion venea la noi și ne ruga insistent să tăinuim suma încasată, ca să facă ce vrea cu ea, fără a ști soția lui". Cine a citit cu
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
ceva este tulbure. Sau, mai curînd, că este o lume tulburată. Spre exemplu, veleități artistice și creatoare mai mult sau mai puțin abandonate au astfel nu numai Ioana (vagi proiecte de traduceri literare), Iustin (tot proiecte de traduceri), Sabin (Ťimaginez acasă orașe, clădiri teribile, teatre, spitaleť), Anton (ar fi vrut să fie cercetător), nu numai bardul local din Măgura, Eustațiu Găină, autor al volumului nepublicat Poezii de pe valea Ulmoasei, pe care vrea să-l semneze Eustațiu G. Călinescu. Poezii scrie pînă
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]