1,632 matches
-
euri, în centrul unei culturi urbane marcate de frecvențe întâlniri cu tot felul de necunoscuți" [Muchembled, p.252]. Se creează impresia, constată F.Hoffet, că omul parizian poartă o mască, de aici dedublarea tipic pariziana [Hoffet, p.70]. 159 În accepția curentă, cultura francezilor este una superficială: "une culture, plus apparente au demeurant que réelle, parce que réduite trop souvent aux aisances, non pas aux disciplines, d'une rhétorique" [Dupront, p.1450]. În viața lor publică, parizienii cedează aparentelor. S.de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
français, c'est où îl y a de l'amour" [p.73]. Roy-Reverzy [p.5] consideră că dacă secolul al XIX-lea este veacul de aur al românului, este datorită Revoluției care răstoarnă în profunzime raporturile între sexe. 294 În accepția Parizienei, iubirea să este un cadou, un sacrificiu și un act de generozitate: "elle avait l'impression de lui porter la plus précieuse des offrandes, un inestimable cădeau. Quand on donne ainsi, la joie de donner est inséparable d'une
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
expediat la Suceava un sol care cerea lui Ștefan să aducă personal tributul” , ceea ce nu era de acceptat. Din documentul folosit s-ar părea că reședința, „capitala statului” era la Suceava, deși pentru epoca feudală termenul de „capitală” are o accepție diferită decât pentru epoca modernă; principii, regii, împărații și domnii români feudali aveau mai multe reședințe pe care le schimbau și le roteau într-un interval de timp, acolo unde se făcea și judecata domnească . Dacă reședința domnească era la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
întâmplându-se asta în satul meu. Mă întreb dacă un observator detașat ar considera ruga drept o sărbătoare românească „autentică“. Căci punem, bag de seamă, mare preț pe adjectivul ăsta, „autentic“. „Autentic“ e sinonim cu național, vechi, specific, neschimbat. În accepția comună el sugerează costume populare, cântece sau dansuri specifice, obiceiuri ciudate, „străvechi“, „de la străbuni“ ș.a.m.d. Păi, să vedem... La rugă nu există costume populare. În unele sate de munte se mai foloseau (rară acum vreo douăzeci de ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
comun, promovând astfel o cultură a consensului pentru a distrage atenția de la interesele conducerii politice 6. Ca atare, diversitatea culturală ar putea fi obturată printr-o "normalizare" a practicilor și credințelor cotidiene, punând bazele unui sistem complex de dominare. În accepția lui Raymond Williams, hegemonia ar fi legată de conceptul de "cultură" în general, înțeles ca un "proces social integral" în care oamenii își definesc și își modelează propria existență, și de cel de "ideologie" în particular, înțeles ca un sistem
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
potrivit lui Carroll, sub categoria răspunsurilor hermeneutice, câtă vreme artiștii includ sau sugerează adesea semnificații și tematici pe care publicul caută să le descopere, răspunzând astfel provocării prin exersarea deprinderilor și a ingenuității, a puterii de observație, asociere și sinteză. În accepția lui Noël Carroll, relația spectatorului cu lucrarea de artă este asemenea unui joc. Având scopul de a descoperi tema "oblică" sau "ascunsă" a lucrării de artă, spectatorul folosește o serie de strategii hermeneutice care impun anumite constrângeri epistemologice activității sale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
pentru a include artefactele tuturor perioadelor și culturilor istorice (James Herbert), concentrarea asupra procesului vederii (W.J.T. Mitchell), dezvoltarea mediilor non-tradiționale, a televiziunii și mediilor digitale (Nicholas Mirzoeff) și a discursurilor instituționale ale științei, medicinei și dreptului (Lisa Cartwright). În accepția lui Elkins, studiile vizuale ar desemna studiul metadisciplinar al practicilor vizuale, considerând că ar putea depăși înțelesul culturii vizuale ca noțiune antropologică a vederii, construită cultural, așa cum o gândește W.J.T. Mitchell. James Elkins identifică trei încercări majore de definire
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în considerare extinderea interesului nu doar pentru artefacte vizuale, ci și pentru expresii vizuale ale culturii media sau ale vieții de zi cu zi. În acest mod, istoria artei este inclusă într-o tematizare a trecutului ca istorie vizuală. În accepția lui Herbert, studiile vizuale ar acționa în direcția a trei traiectorii: a democratizării (comunităților care produc artefacte vizuale), a globalizării (studiului artefactelor vizuale) și a dematerializării obiectului vizual (prin focalizarea asupra procesului vederii și a utilizării tehnologiilor de înregistrare și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
comentariile critice cu privire la practicile particulare și situația generală a artei delimitează un alt înțeles al studiilor vizuale manifestate sub forma unei teorii post-estetice. Ca modalitate de abordare descriptiv-narativă, analitic-explicativă și apreciativ-evaluativă a artei, critica de artă și-a modificat continuu accepțiile, fiind tratată diferit de-a lungul istoriei sale nu doar în funcție de transformările curentelor artistice ci și în raport cu contextul, intențiile și interesele criticilor de artă. În general, prin acțiunea critică asupra unei opere de artă se are în vedere efectuarea unei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
crea reliefuri și obiecte, afirma într-un eseu din 1965 că arta reprezentativă a acelor timpuri ar fi devenit opera tridimensională, ceea ce presupunea deja adoptarea unei poziții critice față de prezentarea picturii ca mediu privilegiat artistic de către Clement Greenberg 136. În accepția lui Judd, noua operă tridimensională nu ar constitui nicio mișcare, nicio școală, niciun stil, dar s-ar distinge cu claritate în raport cu pictura și sculptura. Deschizându-se către orice posibilități, opera de artă tridimensională s-ar defini prin reacție critică față de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
metodă decât de conținutul evaluativ al judecății, respectiv de valoare, Rosalind Krauss respinge modelul istoricist prin care o operă de artă ar ajunge să genereze semnificații, substituind ideea operei de artă ca organism în favoarea reprezentării sale ca structură 139. În accepția lui Roland Barthes, și în acord cu viziunea asupra limbajului ca diferență oferită de Ferdinand de Saussure, structura s-ar constitui în urma acțiunii substituirii (prin înlocuirea unei părți cu alta, ca într-o paradigmă) și a nominalizării (prin desemnarea unui
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
valorilor civilizației umane înculcate sub forma simțului comun. Victor Burgin ajunge să conteste fetișizarea "prezenței" ca modalitate modernistă de conservare hegemonică a unui sentiment de integritate narcisistă a eului, care ar oblitera tot ceea ce s-ar afla în exterior. În accepția lui Burgin, estetica greenbergiană ar fi încheiat o anumită istorie a artei, iar arta conceptuală ar fi deschis posibilitatea unei "alte istorii a artei" în care nu mai este necesar ca practica artistică să fie definită ca activitate artizanală, ca
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
pentru a descrie activitatea vizuală, folosim verbe precum: "a vedea", "a privi", "a examina", "a scruta", "a contempla", "a distinge", "a sonda cu privirea", "a căuta cu privirea", sau "a supraveghea". Activitatea critică din această perioadă s-a conturat, în accepția majorității teoreticienilor, pe o dihotonomie vulgară dintre modernism și postmodernism, ceea ce a produs condițiile dezvoltării criticii instituționale. Colaborator al revistei Art in America la începutul anilor '80, Hal Foster a devenit unul dintre cei mai activi critici americani ai noii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
instituționalizare a criticii", după cum observă Andrea Fraser 146. Consecința acestei "instituționalizări" auto-reflexive ar fi crearea unor instituții critice. Co-optarea totală a criticii instituționale de către instituții, prin intermediul educației, al deschiderii canonului istoriei artei și al praxis-ului cotidian, ar presupune, în accepția lui Sheikh, o cooptare a rezistenței de către putere, ceea ce ar însemna că intențiile și identitățile subiecților ar fi subordonate politicilor și directivelor instituțiilor. Cu toate acestea, succesul criticii instituționale ar putea fi analizat în funcție de reușita integrării sale în educația artiștilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de Institutul European pentru Politici Culturale Progresive, critica nu mai e privită doar ca o practică a judecării, ci ca o practică care se află în continuă schimbare, de la înțelegerea sa ca facultate a distincției ori ca atitudine critică la accepția sa de critică atopică, critică incorpore, critică afirmativă și criticalitate 186. Ca atare, critica nu ar putea fi definită doar printr-o serie de aproximații, deoarece critica e dependentă de propriile obiecte care ajung să definească semnificația situațională a criticii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și activismului politic, atât artiștii, cât și teoreticienii culturali sunt puși în situația de a acționa din perspectiva diferitelor discipline, astfel încât, după cum spunea Miwon Kwon, felul în care s-a ajuns să se înțeleagă site-ul s-a schimbat de la accepția sa ca locație fizică fixă la cea de loc constituit prin mutația proceselor sociale, economice, culturale și politice 247. În acest caz, expresia de specific-sitului (site-specific) a ajuns să fie înlocuită cu cele de specific-contextului (context-specific), orientat-în-funcție-de-sit (site-oriented), cu-răspuns-la sit
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Siemens Arts Program din München, grupul curatorial What, How and For Whom (Ce, cum și pentru cine) din Croația (alcătuit din Ivet Ćurlin, Ana Dević, Nataša Ilić și Sabina Sabolović) a pus în discuție conceptul de "creativitate colectivă"255. În accepția grupului What, How and For Whom, creativitatea colectivă presupune exercitarea diferitelor forme de creativitate artistică colectivă a căror protagoniști ar împărtăși programe, moduri de viață, metodologii și poziții politice comune, focalizându-și atenția asupra unor modalități specifice de manifestare a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
avându-l drept director artistic pe Okwui Enwezor, s-a desfășurat pe o serie de "platforme" sub forma unui forum cultural politicizat, orientat către reflectarea critică și artistică a globalizării, a democrației nerealizate, a justiției tranzitorii și a creolizării. În accepția lui Gene Ray, arta critică ar avea o orientare anti- capitalistă. Încercând o schițare a modului în care funcționează sistemul de artă capitalist, Ray aduce în discuție trei modele posibile de practică culturală critică și radicală: "arta critică afirmativă", practicile
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de formare a cuvintelor i s-au atribuit mai multe denumiri: elipsă, absorbție, trunchiere, ba chiar și abreviere. În cele ce urmează încercăm să arătăm de ce niciunul dintre acești termeni nu este potrivit pentru a indica procedeul respectiv. I. 1. Accepții ale termenului elipsă Dintre denumirile date în literatura de specialitate fenomenului condensării, cel mai frecvent folosit este termenul elipsă. Puțini lingviști i-au conferit însă acestuia exclusiv înțelesul amintit. Dintre ei, merită menționat Marie-Paul Jacques, care afirmă că "accepția cu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
1. Accepții ale termenului elipsă Dintre denumirile date în literatura de specialitate fenomenului condensării, cel mai frecvent folosit este termenul elipsă. Puțini lingviști i-au conferit însă acestuia exclusiv înțelesul amintit. Dintre ei, merită menționat Marie-Paul Jacques, care afirmă că "accepția cu care folosim termenul elipsă răspunde necesității unei denumiri comode pentru omisiunea unor constituenți ai sintagmelor terminologice. Nu este vorba aici despre suprimarea unor elemente ale frazei, ci a unor elemente ale sintagmei, și dorim să insistăm asupra faptului că
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ci a unor elemente ale sintagmei, și dorim să insistăm asupra faptului că noi considerăm că avem a face cu o elipsă numai atunci când rezultatul omisiunii realizează aceeași operație de referință ca și sintagma completă" (Jacques, p. 95). Cu această accepție specială pare să fie întrebuințat termenul elipsă și de către alți cercetători (v., de pildă, Chiș și Wooldridge), cu toate că el apare în lucrările lor ca o particularizare semantică a unei denumiri având semnificații mai generale. O abordare similară a problemei se
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
entrer en cinquième în loc de entrer en classe de cinquième. Elipsa permite evitarea repetiției atunci când se răspunde la o întrebare sau când se coordonează sau se compară doi termeni: Compris! sau Enfin libre!". Termenul se mai folosește, prin extensie, și cu accepțiile "scurtare, aluzie, subînțeles în scriere, în stil; omitere voluntară a unuia sau a mai multor elemente din derularea unei narațiuni, a unei expuneri". CNRTL: Elipsa reprezintă "omiterea unui cuvânt sau a mai multor cuvinte dintr-un enunț al cărui înțeles
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
termenilor de specialitate având ca punct de plecare un cuvânt sau o sintagmă n.n.) se suprimă unul sau mai multe elemente constitutive ale unei sintagme, obținându-se o nouă unitate lexicală". Noțiunile diferite pe care le desemnează termenul elipsă, în accepțiile pe care i le conferă lingviștii, nu rareori într-una și aceeași lucrare, reies și din contextele în care aceștia îl întrebuințează. Iată câteva exemple, extrase din diverse surse: "Termenul contracție desemnează în gramatică elipsa (subl. n.) verbului într-o
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a procesului, nu și pe aceea semantică. De aceea, apreciem că termenul confuz elipsă nu mai poate fi acceptat ca denumire și pentru procedeul condensării, ci trebuie limitat la omisiunile sintactico-lexicale care nu duc la formarea unor cuvinte. I. 2. Accepții ale termenului absorbție Realizând confuzia care domnește în jurul termenului elipsă, unii lingviști, îndeosebi germani, au încercat să impună o denumire nouă pentru fenomenul pe care îl studiem: absorbția lexicală (germ. lexikalische Absorption, fr. absorption lexicale). Noțiunea exprimată de această denumire
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a rostogolit" față de Lucie rolled the stone "Lucie a rostogolit piatra". Alte asemenea verbe cu diateză bivalentă realizată prin absorbție sunt comb "a (se) pieptăna", dress "a (se) îmbrăca", shave "a (se) bărbieri", wash "a (se) spăla" etc. Pe lângă această accepție sintactică, termenul absorbție este folosit și în domeniul morfologic, cu un înțeles evident diferit: printre alți cercetători, A. Lubowicz (de la University of Southern California, SUA) vorbește insistent despre procedeul "infixării ca absorbție morfematică"28. Pe de altă parte, termenul absorption
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]