2,739 matches
-
trebuie să reținem, din epoca interbelică, și experimentele unor avangardiști ca Geo Bogza, Sașa Pană sau Victor Valeriu Martinescu. Dacă nu vom insista foarte mult asupra scrierilor lor, împrejurarea se datorează faptului că aparenta deschidere către o realitate prozaică, polimorfă, acompaniată de orientarea - evidentă în multe situații - către valorile limbajului prozaic, utilitar este la ei mai degrabă o modalitate de a evidenția incoerența programatică a discursului, decât un reflex al nevoii de comunicare. Totuși, poezia-reportaj a tânărului Geo Bogza, evident antipoetică
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
într-o strategie subversivă, pe cât de discretă, pe atât de redutabilă. Ironia joacă și ea, desigur, un rol însemnat în această întreprindere. Într-o poezie se vorbește despre un animal ciudat, coborât parcă din bestiariile medievale, un „pisicâine” care îl acompaniază pe v.înnopteanu pe câmpul... heraldic. Animalului - pe numele său benone - îi place să se exprime prin gesturi emfatice, teatrale (laba ridicată spre cerul baltic, coada înălțată într-un întortocheat tirbușon), și manifestă - bănuim - o profundă afecțiune pentru v. înnopteanu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
sale, Mircea Cărtărescu se apropie mai mult nu numai de idealul poemului biografist, spontan și aleatoriu pe care îl teoretizase, în prelungirea lui Frank O’Hara, dar și de teritoriul metatranzitivității. În ansamblu, pare să dețină prioritate fantezismul debordant care „acompaniază freneticul reportaj cotidian”, insolitul imaginativ, o anumită obstinație a poetului de în a-și conserva, nealterată, libertatea interioară. Așa s-ar explica uriașa apetență pentru umanizarea obiectelor umile: deschizi ușa și, drace, vezi că tavanul făcea pe șamanul o glajă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
resurse sociale (capital social) - „printr-o asociere continuă ambele părți pot beneficia de investiția idiosincratică a Învățării de a lucra Împreună” (Eccles, 1981:340) - dar poate fi relaționat și cu dorința indivizilor de a obține satisfacție din interacțiunea socială care acompaniază munca lor zilnică (Granovetter, 1985:498) și, În plus, cu intenția acestora de a controla competiția și incertitudinea. În ceea ce privește partenerul străin, costurile tranzacționale cresc ca urmare a investiției specifice (asset specificity) În materie primă (textile, accesorii): investiția este nerecuperabilă În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
la nivelul celui care răspunde la un chestionar, sursele de eroare nu sunt doar cele legate de nesinceritatea răspunsurilor. De aceea, cunoscutele și atât de recomandatele îndemnuri de la începutul convorbirii cu subiectul ca acesta să răspundă cinstit și sincer - chiar acompaniate de asigurarea anonimatului - nu rezolvă problema. Intervin o serie de alte surse de distorsiune (bias, în terminologia metodologică de limbă engleză), care deformează rezultatele în aceeași direcție. Un al doilea lucru foarte important de reținut este că prezența și volumul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
crin E o vale ce pătrunde Sau o umbră ce-o ascunde, De mistere loc divin!”... Roza, amarantul, crinul ne introduc În altă sferă a naturii, aceea imaterială a parfumurilor: natura „odorantă”, „aerul Îmbălsămit”, lumea volatilă a „prefumurilor” („profumurilor”) care acompaniază actele lirice esențiale. Parfumul este unul dintre elementele nutritive ale beției, un drog fin care provoacă imaginația. Acolo unde este iubire, plăcere, mister este În preajmă totdeauna un dulce prefum: „Să se verse dulci prefumuri În cămara de misteri! Crinul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
noi membri care au nevoie de sprijin pentru adaptare, integrare, socializare. De obicei ei sunt mutați din clasele respective pentru a-și petrece timpul În clase separate și pentru a primi sprijinul necesar. Când această mutare a lor nu este acompaniată de o interacțiune crescută Între copiii cu nevoi speciale și ceilalți copii, ea reprezintă doar un pas - integrarea fizică și nu adevărata incluziune. Incluziunea implică modificări structurale și funcționale de ambele părți: atât pentru cel care urmează a fi integrat
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
Fetița fu poftită pe o canapea veche (și aici mobilierul era foarte redus, pierdut în marea dimensiune a camerei, pentru că Paulina, măritîndu-se cu Conțescu, luase mobilele cele mai notabile ale familiei, iar Hergot nu fusese în stare a le înlocui). Acompaniat de Erminia, Hergot execută întîi în fața fetiței, care bălăbănea picioarele în aer și sugea bomboane, bucăți ușoare, Träumerei de Schumann, un Adagio de Bach, apoi, înfierbîntat, uită scopul pedagogic al concertului și cântă Serenada lui Borodin, din Brahms și din
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sugerând o preocupare apăsătoare. În privința asta era mult mai normal interiorul familial al lui Pomponescu, unde cele două Pomponești nu abdicaseră o clipă de la pretențiile lor. Spre a umple lacunele orale, Indolenta ședea în fața pianului și, întocmind câteva acorduri, își acompania niște solfegieri vocale de fantezie, intonând când mai stins, când mai tempestos, ceea ce i se păru lui Pomponescu, doritor de conversație, foarte inoportun. Chiar și când intra în vorbă, Indolenta se arăta urmărită de o idee fixă, aceea de a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un număr incalculabil de comenzi de reparații. Însă fenomenul care agravă panica asistenței, aruncând o notă de supranatural, deși totul se lămuri apoi, fu următorul. Din cauza deplasării mecanismului, pendulul lui Saferian începu să bată la infinit până la desfășurarea întregului arc, acompaniind clătinările lustrelor de cristal cu suave melodii de harfă. XXIX Timpul trecea fără ca lui Pomponescu să i se întîmple ceva dezagreabil, așa cum prevestise Gavrilcea. S-ar fi zis că toată lumea uitase de el. Însă acest lucru era de natură a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
derulată după modelul medical, acestea aveau în vedere: tratament curativ (cel care se adresa persoanelor și familiilor deja afectate de disfuncții sociale și psihosociale), tratament preventiv (care se adresa clienților aflați în situație de risc) și tratament promoțional (cel care, acompaniindu-le pe primele două, se derula în tradiția curentelor de educație populară în domeniul sanitar, economic, social etc). În primele decenii ale veacului XX, se consideră că existau două forme de tratament social, în funcție de "traseul" urmat de acțiunea asistențială: * tratamentul
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
a capacității de funcționare socială normală; odată demarată relația de ajutorare, problema se va pune în felul următor: în ce stare ne aflăm, ce vom urmări, ce vom întreprinde? Această tehnică îi oferă clientului un alter ego pentru a-l acompania într-un moment dificil și pentru a parcurge împreună calea redresării psihosociale. * Tehnica informativă elimină carențele de informație ale asistatului, în scopul creșterii cunoștințelor și competențelor sale în domenii cum ar fi: legislația, prestațiile sociale, tipurile de instituții asistențiale, identificarea
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
-l să-și verbalizeze experiențele sale. Psihologul clinician are, astfel, posibilitatea să analizeze informațiile obținute în cursul unui astfel de interviu în funcție de conținutul manifest, adică de ceea ce spune subiectul, dar și în funcție de conținutul latent, adică reprezentări și semnificații implicite care acompaniază discursul. Aceasta implică ca psihologul să fie atent nu doar la ce anume spune subiectul, ci și la cum spune și când spune ceea ce spune. Interviul non-directiv oferă cadrul adecvat de manifestare spontană a unor lanțuri asociative, care exprimă subiectul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
1. Cauzele deliriulum-ului Au fost identificat multe cauze ale delirium-ului. În majoritatea cazurilor, există cauze medicale, chirurgicale, medicamentoase sau neurologice. Starea de delirium poate să apară în urma unui accident vascular, al unei insuficiențe cardiace, al unei boli infecțioase, poate acompania un puseu de temperatură sau se regăsește ca o complicație în cadrul SIDA. De asemenea, intoxicațiile cu droguri sau stoparea consumului de drog pot duce la stări de delirium. Alte cauze posibile includ deshidratarea, dezechilibrele electrolitice, medicamente, substanțe toxice (vezi tabelul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
carierei. Biograful lui Churchill a descris de asemenea modul în care grandoarea, gândirea schematică și impulsivitatea care sunt parte a maniei pot fi regăsite în personalitatea unui lider. Cercetările au demonstrat faptul că o vulnerabilitate genetică la boli bipolare este acompaniată de o predispoziție spre creativitate. Potrivit acestor studii, rudele apropiate ale pacienților cu tulburare bipolară trebuie să fie mai creative, chiar și în cazul în care nu suferă de această boală, decât rudele celor care nu prezintă tulburarea. Participanții la
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
avea un episod nou, comparativ cu persoanele care nu au trecut prin acesta. Un episod nou este considerat recurență (revenire, recădere). Pentru a fii protejați de aceasta, mulți pacienți sunt ținuți neîntrerupt sub tratament, cel mai adesea medicamentos și uneori acompaniat de psihoterapie. Deși domeniul depresiei este foarte variat, există doar câteva tratamente predominante. Există trei mari clase de antidepresive: inhibitori de monoaminoxidază (IMAO), antidepresive triciclice (ATC) și inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), cum sunt Prozac și Paxil. Fiecare clasă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
înlocuită în zilele noastre de "animarea socioculturală"). Prin cultura școlară și continuă individul poate să-și depășească propria condiție (muncitorească și de lucrător) și izolarea socială. Acest voluntarism a inspirat în mare măsură politicile culturale după Malraux: cultura de stat acompaniază școala republicană, care-i servește drept soclu. La elaborarea Planurilor din anii 1960, Dumazedier a luat parte activă la lucrările comisiilor pentru dotarea culturală (Dubois, 1999). Această tradiție de gândire consideră că dezvoltarea culturală trece prin dezvoltarea timpului liber, cel
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
epistemologice, dublate de metodologii adecvate, determină trei concepții distincte despre rolul sociologului în cetate: teoria pieței este întotdeauna în raport cu o cerere instituțională și politică. Cercetarea este ghidată de scopuri instituționale, practice, în sprijinul grupurilor aflate la putere, pentru a favoriza, acompaniind-o, activitatea politică. Complicitatea cu mediul studiat se dezvoltă, până la a adopta o atitudine de expert solicitat și găsit. Arta și cultura sunt sectoare ale societății deosebit de atrăgătoare și "rentabile" pentru studii, din acest punct de vedere; teoria câmpului dezvoltă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Singulară fraternitate. Cu mult timp în urmă Cervantes i-a personificat vanitatea ridicolă. Dar dogma fraternității mi se pare periculoasă mai ales în chestiune muncii, când, contrar ideii care constituie esența acestui cuvânt sacru, se concepe introducerea ei în Coduri, acompaniată de dispoziția penală care sancționează orice lege pozitivă. Fraternitatea implică întotdeauna ideea de devotament, de sacrificiu, și tocmai din acest motiv ea nu se manifestă fără a smulge lacrimi de admirație. Dacă se zice, cum spun unii socialiști, că aceste
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de imaginat cum libera întreprindere privată ar putea produce autostrăzi fără taxe, altfel spus, căi de transport competitive la un preț zero. Dar remarcați că autostrada nu are în realitate un preț zero, deoarece este finanțată prin taxe (care sunt acompaniate de o formă deosebit de dură de excluziune de la satisfacții închisoarea) și, de asemenea, că lipsa prețurilor este motivul principal pentru tipare ineficiente de utilizare, cum ar fi ambuteiaje, care reflectă lipsa unui mecanism de alocare a resurselor rare (spațiu în
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
un dosar de securitate folosit ca alibi pentru disidența lui. Poporul român nu are un glas de buhai cu care să-și acopere mereu interlocutorul și nici reaua credință necesară pentru a face imposibilă orice discuție. Poporul român nu recită, acompaniat la chitară, versuri tâmpite care să-i meargă la inimă poporului român educat în spiritul kitschului naționalist. Poporul român nu are resursele necesare pentru un război care se poartă cu tupeu. Și, mai ales, poporul român nu poate purta acest
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ea ― o vedeam fără să o percep în incomensurabilul mizeriei ei atotstăpînitoare. Ea era a mea, stătea lipită de mine, mistificată și devenită invizibilă prin chiar subînțelesul ei. Ea mă învăluia și o iubeam cu acea "dragoste de învăluire" care acompaniază realitatea din care faci parte. Ceea ce nu puteam să fac în cazul țăranului mexican, aici reușeam: trăiam într-o promiscuitate transfigurată, aceeași care îl făcea pe Zinoviev, exilat la München, să viseze nostalgic la paznicii ruși ― paznicii lui ― de la Liubianka
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
zic așa, să-l însoțească tot timpul lecturii și în tot acest timp fața nu i s-a schimonosit cu un milimetru. Ca și cum plânsul acesta avea o viață a lui, care trebuia respectată, o viață dictată de viața paginii și acompaniind-o în chip necesar. E singurul plâns la care, asistând, nu m-am simțit stânjenit. Mai mult, era un plâns căruia i te puteai alătura, pentru că de fapt el depășea drama unei persoane și devenea plâns în orizontul unui destin
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
regie bine studiată (alteori, absorbit fiind de o problemă, se trezește mușcând discret capătul unuia dintre brațe), în sfârșit, dacă are degetele lungi și subțiri, ele trebuie să sugereze o anumită nervozitate, o vibrație interioară continuă și, de aceea, mâna acompaniază abundent vorbirea, când trecând lin peste frunte, când încercînd să pună la loc o șuviță rebelă, când ondulîndu-se, frântă din poignet, în aer, punctând și articulând inteligent spațiul discuției. Însă elementul nelipsit din interviurile filmate cu un intelectual umanist este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
depline pe care nu o au decât copiii atunci când se joacă. Țipetele ei, născute din nesațul jocului, tropăitul de la un capăt la altul al curții, tonul care vrea să devină dintr-o dată poruncitor atunci când se adresează câinelui, chiuitul strident care acompaniază când și când puseurile de excitație ludică ― acestea toate reprezintă muzica asfințiturilor care pătrunde prin geamul deschis de la bucătărie și ajunge, trăgîndu-mă vertiginos către vârsta copilăriei, până la biroul meu. Iar dimineața, când deschid ochii, primul lucru pe care îl aud
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]