90,454 matches
-
în opera lui Ștefan Bănulescu, din care putem citi în volumul colectiv capitolul Modalități ale fantasticului în nuvelele lui Ștefan Bănulescu, se remarcă, judecând după cele treizeci de pagini pe care le avem la dispoziție, printr-o inteligență critică mereu activă, prin curajul intelectual de a regândi idei literare puse în circulație de multă vreme și, mai ales, printr-o sensibilitate educată, datorită căreia sobrul stil critic are o irizație de poezie: "Femeia șFenia, din Mistreții erau blânzi, n.n.ț rămâne
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
căreia recurge. "Scoateri de limbă" la adulți, "tocmai fiindcă știu că gestul meu copilăresc îi scoate din sărite", paginile în chestiune refac psihologia vîrstei aurorale printr-o naivitate afectuoasă, prin animism și antropomorfism, dar mai cu seamă printr-un imaginar activ, inepuizabil. Obiectele sunt iubite, botezate, dojenite, printr-un acaparant simulacru de umanitate dibuitoare, ce își face ucenicia. Nepăsătoare la ce ar putea gîndi cei "mari", Florica Bud se joacă de zor cu păpușile: "Revenit de la Tomassa am intrat cu grabă
Cochetăria cu absurdul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8263_a_9588]
-
rezumăm liniile de forță ale istoriei literaturii române de la începutul secolului al XIX-lea până la 23 August 1944, în viziunea proletcultistă. Istoria literară a lui Emil Boldan își etalează fără nici o ezitare dogmatismul ideologic. Din tot romantismul românesc, "curent literar activ, militant, social, legat mai ales de revoluția pașoptistă" (p. 98), rămâne valabil pașoptismul, punând în valoare, din punct de vedere literar, "inspirația istorică, folclorică și social-umanitară", dincolo de care nu merită reținut nimic altceva. Mersul înainte al literaturii române este asigurat
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
în raport cu sistemul de așteptări bruscat și basculat inițial. Treptat, acesta asimilează și funcționalizează noutatea, anulând complet factorul ei de surpriză și impact. Intră atunci în scenă criticii și istoricii literari, exegeții care optează pentru o lectură "în profit, o lectură activă care să intelectualizeze, să culturalizeze Ťobiectulť". Ei analizează un text "cărunt" (!) în chei de lectură proprii altor domenii; și deplasează astfel cursorul interpretării dinspre artistic înspre psihologic, filozofic, mitic-religios, istoric, științific, etnofolcloric... Din această perspectivă văzând "permanențele" literaturii (și nu
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
Simbolic însă, consecințele sunt de netrecut cu vederea. Berlinul în care Eminescu trăise până în 1874 era fieful casei prusace de Hohenzollern. Pe de-o parte, mitul tinereții celui de-al doilea născut dintre băieții familiei trebuie să fi fost încă activ; iar, pe de altă parte, studentul român, pasionat cititor de Schopenhauer - extrem de receptiv. Că, în curând, Eminescu va deveni un fervent susținător monarhic, se explică. De ce totuși regele va primi, în timp, un alt rol, cu totul nefast? Demonstrația Ilinei
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
a fugit de la locul faptei, un tată absent care nu are grijă de copiii lui. într-o etapă ulterioară, de obicei după trecerea primului șoc, nevoia noastră funciară de sens reîncepe să capete din nou teren și construim în mod activ noi sensuri în ceea ce ni se întâmplă, unul din cele mai bune exemple fiind modul în care ne dorim comunicarea cu cei dispăruți și dăm legăturii dintre noi și ei noi valențe de tipul "este acolo și ne veghează pe
România ca marcă by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/8303_a_9628]
-
Dincolo și dincoace de experiență Liviu DĂNCEANU Te poți uni cu muzica în două feluri: activ și contemplativ. În încercarea de a te uni activ faci ca muzica să trăiască viața ta; în modul contemplativ te străduiești să trăiești tu extatic, scos din tine, viața muzicii. Ambele ipostaze ascund o anume tulburare. În linii mari, muzica
Dincolo ?i dincoace de experien?? by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83404_a_84729]
-
din ziare îmi închipui că nu e vorba tocmai de mărunțiș. Problema îngrozitoare e că banul funcționează deja asemeni unei ghilotine. Dacă nu ai un sprijin de felul celor menționate mai sus, poți să-ți iei gândul de la viața politică activă. și ce e mai grav e că, în calitate de alegător, nu știi pe cine votezi. Tânărul abil vorbitor, cu o campanie energică, plină de imaginație, gata să debiteze și sculat din somn texte și formule pline de seducție, poate să nu
Eu cu cine votez?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8438_a_9763]
-
două tipuri de însemnări care atrag atenția în paginile volumului: mai întîi, observațiile psihologice privitoare la lumea pariziană și, în al doilea rînd, dialogurile cu Serge Moscovici. Iar dintre ideile intelectualului francez, cea care iese în relief este teoria minorităților active. Dar cum cartea Laviniei Betea poartă numele de Bărbați și femei, se subînțelege că tema anunțată în titlu străbate, ca un leitmotiv, întreaga narațiune. Și poate cea mai frumoasă bucată e cea în care autoarea descrie cum, privind pe fereastra
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
ei integrați peisajului unic al metropolei gri-perlate." În această ambianță se vor desfășura dialogurile Laviniei Betea cu Serge Moscovici, autoarea mărginin-du-se la rolul de grefieră a ideilor intelectualului francez. Două teme precumpănesc: relația dintre bărbați și femei, și rolul minorităților active. Pentru Serge Moscovici, competiția socială înseamnă diferențiere, în nici un caz omogenizare, iar egalitatea de drepturi dintre sexe nu presupune defel aplatizarea lor pînă la contopire. Și asta fiindcă diferențierea aduce tensiune, tensiunea aduce conflict, conflictul aduce concurență, iar concurența înseamnă
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
lege care să le interzică posibilitatatea de a i se împotrivi. Cu timpul, interdicția nu va mai fi resimțită ca ceva restrictiv, ci ca pe un fapt firesc, apărut de la sine în cursul istoriei. Și astfel ajungem la problema minorităților active. Cum însăși expresia ne-o spune, accentul cade pe adjectivul "activ". Există grupuri umane care pot exercita un efect modelator asupra majorității din care fac parte. Din acest punct de vedere, există minorități pasive, a căror prezență inerțială echivalează cu
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
Cu timpul, interdicția nu va mai fi resimțită ca ceva restrictiv, ci ca pe un fapt firesc, apărut de la sine în cursul istoriei. Și astfel ajungem la problema minorităților active. Cum însăși expresia ne-o spune, accentul cade pe adjectivul "activ". Există grupuri umane care pot exercita un efect modelator asupra majorității din care fac parte. Din acest punct de vedere, există minorități pasive, a căror prezență inerțială echivalează cu o simplă existență numerică. Ele există doar statistic, fiind înghițite de
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
acest punct de vedere, există minorități pasive, a căror prezență inerțială echivalează cu o simplă existență numerică. Ele există doar statistic, fiind înghițite de colectivitatea dominantă și neapărînd decît sub forma graficelor în cursul recensămintelor. Și mai există și minorătățile active. Mecanismul prin care aceste minorități pot influența majoritatea se reduce la trei trăsături: 1) arta de a transforma o problemă într-un conflict. 2) puterea de a dovedi un comportament rezistent, în sensul că membrii minorității își mențin poziția fără
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
un fel, supralicitarea modernității (oarecum de înțeles în cazul unor romane al căror conținut era în răspăr cu normele estetice și ideatice dictate de un regim care avea tendința să controleze totul, scrise într-un timp în care cenzura era activă) constituie principala vulnerabilitate a acestor romane. Continua întrepătrundere a planurilor, permanenta schimbare a vocilor narative, alternarea scriiturii eliptice cu lungi și inutile (în planul ficțiunii) pasaje extrase parcă din manuale de specialitate, permanentul balans temporal dau adesea cititorului senzația de
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
în sferele literaturii." încă din 1860, în Foița de istorie și literatură solicită colaborarea "literatorilor compatrioți din toate țările române", subliniind că programul revistei "leagă literatura cu istoria", având menirea "a fi o foaie raționalemintre populară a românului." Un rol activ în acest sens va îndeplini însă revista Din Moldova ( Lumina), pe care o va scoate în 1862-1864. Baza teoretică a concepției sale, argumentează I. Oprișan, o va expune în studiul de largă rezonanță în epocă, Mișcarea literelor în Ieși, din
Opera literară a lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8450_a_9775]
-
o opțiune categorică, explicită, pentru modernism, prin "restaurarea goetheană". Reconstrucția proiectului intelectual, într-o mai mare amploare a viziunii, trebuie observată numaidecât, ca o diferență frapantă față de etapa anterioară, ancorată polemic într-un prezent neconjunctural, sustras cotidianului. Dacă definiția cerchismului (activ și productiv, așa cum se arăta în 1945) e preponderent una estetică și estetizantă, ca un răspuns al retragerii totale în artă din fața politicului agresiv, definiția euphorionismului (prospectiv în 1946-1947) e una superior culturală, de apărare prin asumarea complexității și a
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
fost mereu la curent cu toate noutățile din patria jazzului. Dar, spre deosebire de alte țări foste socialiste, toată efervescența vieții jazzistice românești nu a rămas documentată pe discuri în raport cu valorile acelei epoci. S-au constituit, ca surse de informație, amintirile muzicienilor activi în perioada evocată aici, printre care îi amintesc pe Marius Popp (pian), Johnny Răducanu (contrabas), Nicolae Dumitrescu (trombon) și Eugen Gondi (baterie). Pasiunea lui Iancy Körössy pentru muzică și rigurozitatea în tot ce făcea ca artist erau proverbiale. Atenția și
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
adecvează susținerii dpc analogat unui spațiu bidimensional, ca suprafață. Prin urmare, în raport cu figura dpc, Mins se adaugă interpretativ ca o a treia dimensiune, menită să confere relief deschiderii Fmz în faptul instrumentării. Cum în tot acest demers Mins este factorul activ (subiectual), avem de-a face cu un dublu proces: de investire (transfer) în obiectul Fmz, ca fapt de obiectivare Mins; de transformare calitativă a expresiei relaționale Mins-Fmz, printr-o serie de ipostaze referite circuitului de tranzitivitate Energie→Timp→Energie. Astfel
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
Bârsan - membri. în această adunare s-a luat și hotărârea de a se trimite scrisori marilor scriitori ai epocii, I. L. Caragiale, Barbu Delavrancea, A. Vlahuță, C. Dobrogeanu-Gherea, Ioan Slavici și N. Gane, "cu rugămintea de a primi să fie membrii activi ai Societății." De la 2 septembrie 1909 și până la 25 noiembrie 1911, când s-a ales un nou comitet de conducere, Societatea Scriitorilor Români a înregistrat câteva realizări importante, dintre care amintim cu deosebire șezătorile literare din Transilvania și Bucovina, unde
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
Cristea-Enache Ultima generație de poeți a avansat semnificativ în receptarea critică și publică, obținând, prin unii dintre reprezentanții ei, o notorietate nu numai locală. Marius Ianuș, Dan Sociu, Elena Vlădăreanu, Claudiu Komartin și alți autori tineri și foarte tineri sunt activi în revistele culturale și pe net, iau și dau interviuri, intră în polemici, reprezintă literatura nouă la târgurile internaționale de carte; fac și desfac poezia autohtonă, cu o râvnă ce nu trece neobservată. Bucureștii literari sunt un mediu propice pentru
Dinspre margine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8552_a_9877]
-
Desperado, în ce privește existența acestui viitor, este mai degrabă exclamația ‘Nu încă!' Viitorul nu e așteptat, ba e chiar terifiant, iar eroul nu-și dorește decât să-l țină departe. Până la Fluxul conștiinței, viitorul era o creație a prezentului. Prezentul era activ, energic, hotărât să înainteze. Intriga se rezema clar pe cauzalitatea cronologică (logica de milenii că din trecut se trage prezentul, iar din prezent viitorul - adică o ordonare comfortabilă a ideii de timp, în care suspansul era pur și simplu întrebarea
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
o colaborare cu NATO pentru a asigura stabilitatea lumii actuale. Primul semn dat de ea, deschiderea culoarelor aeriene și terestre spre Afganistan, este semnificativ. Convingerea Rusiei nu se poate însă realiza decât cu menajamente, prin implicarea ei într-un parteneriat activ și transparent. Rușii au fost dintotdeauna suspicioși la semnalele Occidentului ce, de altfel, le-a alimentat deseori complexele. La București, Franța și-a anunțat revenirea în structurile de comandă ale NATO, contribuind cu un puternic contingent militar la forțele din
Un summit pentru România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8567_a_9892]
-
ordonate. Respectul pentru adevăr mă obligă însă să introduc un amendament. E limpede că rețeaua de fire transparente menționate constituie mai degrabă un fundal în creionarea itinerarului de existență. În ce direcție se îndreaptă în chip primordial curiozitatea autorului? Elementul activ, vulcanic care bulversează conexiunile, e plasat undeva în umbră, nu poate fi zărit cu ochiul liber. La intervale survin semne misterioase, se produce parcă o iradiere, eroii cad pradă unei puteri străine hipnotizatoare care le paralizează inițiativa. Când tresar la
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
o frică atroce de moarte. Am simțit-o nu o dată încolțindu-mă. În timp însă am învățat să conviețuiesc cu ea; din certurile cu ea mi-au irumpt câteva poeme. Conviețuirea asta seamănă, mai mult, cu o pândă reciprocă; e activă, e vie și, spre uimirea mea, neașteptat de prolifică. Mă refer la conviețuire, desigur. Înainte de a-ți răspunde la întrebări, nu pot să-mi reprim impulsul de a cita poemele în original, întru deliciul celor care mai știu germana sau
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
cu ceva, pot să te asigur de un lucru: pentru mine rămâi mereu colonel. Așa am să-ți spun: colonele." (pp. 175-176, 181). Colonelul își începuse bine rolul din drama lui Cazane. O imagine perfectă a omului de succes, cadru activ în Securitate, anchetator experimentat, cu funcție și grad aducătoare de multiple avantaje. Însă roșiile cât dovleceii pe care reușește să le cultive Ilie Cazane (un urmaș al lui Chirică din Povestea lui Stan Pățitul) și, mai ales, roșia supremă, cu diametru
Cazul Cazane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8627_a_9952]