9,186 matches
-
Virgil Mihaiu Studiul Relațiile culturale luso-române de Daniel Silva Perdigao a fost elaborat, ca lucrare de masterat la Universidade Aberta din Lisabona, în anul 1998. Deceniul scurs de atunci nu a alterat actualitatea ideilor enunțate de autor (născut la Porto în 1952, stabilit temporar în România prin anii 1960, absolvent al Facultății de Filosofie din București în 1975 și repatriat în aceeași perioadă, dar păstrându-și până azi sentimentele de afecțiune cvasifilială față de
Frânturi lusitane - Un studiu comparatist portughezo-român by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8800_a_10125]
-
oară în istoria instituției, o revistă literară vorbită, structurată după tot tipicul publicațiilor cu sumarul obligatoriu, impus de tradiția presei scrise". Cum se știe, pe postul Radio România Cultural au fost și sunt transmise în mod generos texte privind specificul actualității literare românești, prefațate de un editorial, "prima pagină", cum îl numește Liviu Grăsoiu, pe care l-a scris el însuși o bună bucată de vreme, până când se împlineau 65 de ani de la inițierea programului de către V. Voiculescu. De aici, titlul
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
cu mult mai bogat. Notez doar câteva: La cumpăna apelor de Lucian Blaga, Poemul invectivă de Geo Bogza, Scutul Minervei de Ion Pillat, culegeri de critică și eseistică aparținând lui Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu și iarăși Lucian Blaga. Revenind la actualitate, Liviu Grăsoiu apreciază volumul omagial întoarcerea învinsului - întâlnire cu Mircea Zaciu, alcătuit de Aurel Sasu și Mircea Petean, ediția critică G. Călinescu, realizate de Nicolae Mecu, excelenta carte de memorialistică a lui Florin Const. Pavlovici Tortura noastră cea de toate
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
a Miticilor săi; a doua oară, că perisabilitatea operei sale, sumbru profetizată de Lovinescu, nu s-a confirmat. Pe de altă parte, nu se poate susține că în această îndoită izbândă n-ar fi - din punctul de vedere al strictei actualități, cel puțin - o substanțială doză de amărăciune. Ce-ar mai fi de adăugat? Ne-ar putea oare consola constatarea că ne apasă un blestem sisific? Că Istoria a fost cu noi nedreaptă, obligându-ne, adică, s-o luăm mereu de la
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
și răului. Ultimul deține totuși capacitatea prezumtivă de acaparare și neutralizare a celui dintîi. De la sfîrșitul secolului XIX și pînă în a doua jumătate a veacului trecut, cu mici variații, tema a rămas în esență aceeași. Chiar istorii de mare actualitate ale literaturii britanice nu depășesc limita acestui cadru analitic. Stephen Coote conchide, de pildă, că romanul reprezintă o alegorie a ideii că, în om, "eul public și cel intim nu sînt decît două fațete ale aceleiași personalități", iar Andrew Sanders
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
explică faptul că aventurierii culturali au devenit peste noapte restauratori, iar negustorii de curiozități și-au transformat prăvăliile în en gross-uri de pietre semnate Brâncuși pe care le livrează drept opere din tinerețe ale sculptorului, evident necunoscute specialiștilor. Readusă în actualitate și adusă la zi, cartea lui Barbu Brezianu este, pînă în acest moment, singurul instrument de contracarare. în cele peste trei sute de pagini, format A4, personalitatea brâncușiană și lucrările din România ale sculptorului sînt prezentate în toate dimensiunile lor. Rînd
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]
-
faptul că Mircea Dinescu a ajuns în această postură împreună cu poezia sa, o poezie care a refuzat și ea să se supună dictaturii și cenzurii, o poezie care supraviețuiește momentelor de tristă amintire care au provocat-o uneori. Iar dacă actualitatea referențială a unor poeme se diminuează în zilele noastre, răsunetul contemporan al altora se cere, la rândul lui, subliniat. "Lăsați-mi totuși șansa să cânt din disperare / pe câmpul de bătaie rămân coji de cartofi/ eroilor sub ploaie li s-
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
gripă enervantă, scârbit de ceea ce se întâmplă la televiziuni - unde au fost scoasă la raport aproape întreaga nouă clasă a demagogiei, minciunii și ticăloșiei din politică și presă -, singura mea legătură cu lumea a fost radioul. Mai precis, Radio România Actualități. M-am fixat pe acest post pentru că el reprezintă, într-un fel, o "Românie oficială", adresându-se celui mai mare număr de ascultători. N-a fost deloc rău ceea ce am auzit - cel puțin în domeniul cultural. De la specia pe care
Eminescu, șef de sindicat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8881_a_10206]
-
mai bune edituri, cum sunt Polirom, Humanitas sau RAO, dacă își va înteți numărul și ritmul aparițiilor editoriale. Autoexigența și piața vor cere un grad de noutate mai mare în traduceri, în promovările de literatură română și în apropierea de actualitate. Este, atât prin selecția cărților, cât și prin aspectul lor grafic, o editură de elită, mai îndrăzneață în "demonul teoriei" decât în demonul literaturii. Mai departe se pune problema rezistenței pe piața de carte, la acest nivel autoimpus și pe
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
Unii plecați din țară "definitiv", alții "navetiști", alții perpetuu marginalizați și izolați, "care au rezistat în primul rînd prin cultură". Dat fiind acest cîmp de forță inconformist, evident că interesul cade pe propozițiile ce semnifică neajunsurile, neîmplinirile, punctele nevralgice ale actualității. În bună parte avem a face cu un catalog de "destăinuiri" incomode. În spiritul în care au fost "stîrnite" și în care s-au împlinit dialogurile în cauză, ne vom referi la cîteva asemenea opinii care vizează cu precădere porțiunile
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
de "destăinuiri" incomode. În spiritul în care au fost "stîrnite" și în care s-au împlinit dialogurile în cauză, ne vom referi la cîteva asemenea opinii care vizează cu precădere porțiunile de umbră ale frămîntatului relief ce ni-l oferă actualitatea. Bunăoară Dumitru }epeneag deploră indiferența scriitorului român față de promovarea literaturii autohtone în străinătate. Ar fi la mijloc "o tactică eminamente feminină", de o vinovată pasivitate, un "tic mioritic". "În timpul lui Ceaușescu, existau două categorii privilegiate (din punctul de vedere al
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
pînă în 1989 sau chiar de după, s-au apucat de altceva: s-au apucat de politică, de publicistică frivolă, unii dintre ei de afaceri , și chiar s-au repliat într-o istorie care-i scutește de o abordare stringentă a actualității. Or, aceste lucruri mi se par, oricum le-am suci sau învîrti, niște demisii, și noi le-am înfierat ca atare. Sigur că replicile care au sosit erau cele previzibile. Am fost acuzat, împreună cu ceilalți, ba de frustrări, ba de
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
de animale și păsări, de o "curte". La bloc, care este un fel de crescătorie de oameni, el își pierde această demnitate, își dizolvă identitatea într-o masă de indivizi confundabili între ei. Dar toate acestea nu mai sunt de actualitate. Se construiește cu frenezie în România, se redescoperă bucuria de a locui separat, ceea ce prezintă nu numai avantajul de a nu fi deranjat de alții, ci și avantajul (imens) de a nu deranja pe alții. Într-o noapte, aici, în
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
subsol) o desăvîrșește Sadoveanu, cu Cealaltă Ancuță. Critica lui Maiorescu, semnată de Vianu, e de pus deoparte, pesemne pentru altă lectură, în vremea cînd lunarele semănau mai mult a volume colective, de citit și după ce "expirau", în ordinea strictei lor actualități. De bună seamă, poezia nu este, în Viața Romînească, de nivelul prozei. Semnează Demostene Botez, Alexandru N. Nanu, G. Bărgăuanu, Otilia Cazimir, versuri aproape de necitit și, cu siguranță, de necitat. Compensează, cel puțin în numărul pe care-l am sub
Iarna revistelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8900_a_10225]
-
comun al acestui om. Cine vrea să vadă în el doar latura patologică sau criminală a personajului ratează de fapt fenomenul uman pe care îl reprezintă acest terorist cu totul atipic. De fapt, Kaczyinski este un caz filozofic de nebănuită actualitate. Cu alte cuvinte, are o importanță secundară că Ted Kaczyinski nu a fost afiliat vreunei organizații teroriste, ci a acționat singur, cum contează prea puțin că a fost doctor în matematici și că timp de 20 de ani a locuit
Cazul Unabomber by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8906_a_10231]
-
revizuiri a făcut și nedreptăți, ca de pildă: a-l ignora complet pe Slavici, a-l ignora complet pe Creangă și a nu-l considera pe Coșbuc mai mult decât un plagiator. Marea miză era însă în atitudinea față de imediata actualitate. Criticul profesionist trebuie să-și exercite misiunea principală: aceea de selecție a valorilor. A continuat în sensul acesta al profesionalizării cu ceea ce știm cu toții foarte bine, cu un mod de a se instala în literatura contemporană și de a o
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
române la Europa - Lovinescu o făcuse cel mai ferm - și ceea ce va numi puțin mai târziu de 1920, ideologizarea criticii: adică trecerea de la un impresionism fără idei la un impresionism cu idei. Nu poate lua naștere o critică implicată în actualitate, o critică de durată, o critică deschizătoare de orizont, fără a avea idei. Acesta este fenomenul extrem de interesant: ideologizarea criticii impresioniste lui Lovinescu, ce se complăcuse în senzorialitatea și muzicalitatea împrumutate din simbolism. Trebuia căutată o ieșire din această platitudine
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
și tehnic - în serviciul cititorului. Să spună că Bogdan Popescu se află, de fapt, la cel de-al doilea roman al său, după debutul din 2001 (Vremelnicie pierdută) distins cu premiul "Ion Creangă" al Academiei Române. Să-l localizeze, apoi, în actualitatea literară, ca pe unul dintre redactorii serioasei, dar mai puțin vizibilei, reviste Caiete critice. Și ce altceva? După primele entuziasme, după o parcurgere în viteza impusă de curiozitate, după notele exclamative de pe manșeta cărții, s-ar cuveni să facem o
Cine citește primul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9788_a_11113]
-
nevoie în continuare. Organizațiile noastre au fost prezente în sediul din Calea Victoriei administrat de GDS la întîlniri pe teme ale integrării europene, ale legislației, ale administrației locale, ale drepturilor omului, ale drepturilor minorităților, ale societății civile, ale organizării sindicatelor, ale actualităților și priorităților politice și ale libertății presei. Grupul pentru Dialog Social ne-a pus la dispoziție sediul ori de cîte ori a fost nevoie și dorim să le mulțumim și pe această cale. Dorim de la dum--nea-voastră să nu desființați această
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9805_a_11130]
-
Au dreptul s-o facă, e singura lor posibilitate de a-și manfiesta disprețul. Partea tristă este însă să vezi oamenii în vîrstă copilărindu-se cu bună știință - ca Eugen Jebeleanu, de ex., care crezînd că astfel se menține în actualitate, semnează săptămînal în Luceafărul niște elucubrații pe care numai drama lui personală, morală și politică, le poate justifica. De altfel, am impresia că majoritatea scriitorilor de azi nu au decît două ambiții: să sugă cît mai mult de la Fondul literar
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
impozitelor strânse de la săraci, pentru că bogații obțin derogări individuale de la demnitarii cărora le-au subvenționat sau le vor subvenționa campania electorală; bășcălia lacrimilor izvorâte la ore de vârf sub obiectivele canalelor de televiziune și a mătăniilor executate pentru jurnalele de actualități; bășcălia trusturilor de presă conduse de foști ofițeri de Securitate care demască plini de sfântă mânie plevușca informatorilor care tremurau și atunci și tremură și azi de frica lor; bășcălia înlocuirii limbii române de un dialect anglo-rrom; bășcălia diplomelor universitare
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
foarte personalizat. Care sunt, așadar, "obsesiile" devoalate în aceste patru eseuri? La urma urmelor, constatăm că ele aparțin, conștientizate sau nu, bagajului obsesional al oricărei trestii gânditoare. Acestea, revelate acum de Andrei Pleșu, sunt însă dintre cele de o acută actualitate. Prima, cea care dă și titlul cărții, este bucuria, mai exact, cazuistica bucuriei în Est și Vest. De ce tocmai bucuria? Presupun că și Andrei Pleșu consideră că fericirea nu este decât o abstracțiune, ca și perfecțiunea, un ideal înspre care
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
barbarism - a criminalilor comuniști. Mă îndoiesc că în Germania putea să apară, la un deceniu și jumătate de la încheierea războiului, pe pagina întâi a marilor ziare fotografia lui Hitler. După cum italienii aveau cu totul alte urgențe decât să readucă în actualitate tâmpeniile lui Mussolini. Ei bine, la noi suntem în preajma relansării cultului lui Ceaușescu, chiar dacă, pe moment, presa vorbește despre dezastrul creat de analfabetul din Scornicești. Astfel de aberații se pot întâmpla pentru că mediul e prielnic: când organizația de tineret a
Încă un tango cu Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9910_a_11235]
-
de exegeți și prieteni francezi ai lui Panait Istrati, relevă faptul că aceștia au avut o contribuție importantă la perpetuarea operei și personalității marelui nostru scriitor în posteritate. Acest adevăr nu justifică însă afirmația Mariei Cogălniceanu că "măreția și permanenta actualitate a scrierilor istratiene vin în principal din mărturii străine." Să nu uităm că, începând din 1957, o serie de critici și istorici literari din țara noastră, ca Mircea Zaciu, Ion Roman, Al. Oprea (și, dacă îmi este îngăduit, subsemnatul) și
Panait Istrati în posteritate by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9939_a_11264]
-
săptămânalului, e limpede. Un argument și în numărul acesta (de care s-a ocupat Alex. Leo Șerban) în care, după veșnicele dispute tineri-bătrîni se pune, încă din Argument, altfel problema vîrstelor, dintr-o perspectivă general-umană și totodată perfect ancorată în actualitate: "Astăzi, parcă un vis de Ťtinerețe veșnicăť a-nceput să bîntuie mai peste tot în lume. Dacă ai bani (mulți bani!), poți recurge la operații estetice, la Ťfeișiăluriť, fitness-uri și alte finesuri; dacă nu, chiar și o dietă ruptă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9932_a_11257]