10,981 matches
-
ca parte a gamei dumneavoastră largi de tehnici diverse, adăugînd una sau două la Începutul și la sfîrșitul unui tratament Reiki, poate chiar după ce le-ați exersat inițial asupra unor prieteni sau a altor Practicanți. Cu siguranță, acesta reprezintă un adaos prețios al listei dumneavoastră de opțiuni. O tehnică pentru dezvoltarea sensibilității Prima tehnică stimulează dezvoltarea sensibilității la nivelul mîinilor, În așa fel Încît să dobîndiți abilitatea de a percepe tactil energiile subtile. Durează puțin mai mult decît metoda occidentală (vezi
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
non grata (lat., „persoană nedorită, neacceptată - de obicei, despre diplomați, persoane publice etc.”); pluralis majestatis (lat., „pluralul majestății” - a vorbi despre sine la plural”); post factum (lat., „după faptă”, „ulterior”); post festum (lat., „după sărbătoare”, „prea târziu”); post scriptum (lat., „adaos la o scrisoare după semnătură”); primum movens (lat., „primul motor”, „principiul etern al schimbării”); primus inter pares (lat., „primul Între egali”); pro domo sua (lat., „pentru casa lui” - pledoarie pentru propria cauză); pro forma (lat., „de formă”); pro memoria (lat.
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
nu sunt prea numeroase -, fie cifre urmate de o paranteză. Linia de pauză se mai folosește și În situațiile În care avem un cuvânt compus scris cu cratimă: americano-sud-coreean; nord-nord-vest etc. 5.9. Paranteza Parantezele rotunde ( ) sau drepte [ ] indică un adaos În interiorul unei propoziții sau fraze. În piesele de teatru, sunt puse Între paranteze rotunde indicațiile de regie. Parantezele drepte sunt folosite pentru a Închide un adaos făcut de noi În text, pentru ca acesta să fie mai clar: „Am găsit de
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cu cratimă: americano-sud-coreean; nord-nord-vest etc. 5.9. Paranteza Parantezele rotunde ( ) sau drepte [ ] indică un adaos În interiorul unei propoziții sau fraze. În piesele de teatru, sunt puse Între paranteze rotunde indicațiile de regie. Parantezele drepte sunt folosite pentru a Închide un adaos făcut de noi În text, pentru ca acesta să fie mai clar: „Am găsit de cuviință să te poftesc [la praznic - n. I.R.] și pe d-ta” (I. Creangă). Parantezele drepte se mai folosesc pentru a marca lipsa unui fragment, a
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lui I. L. Caragiale (I-III, 1989-2001). Autorul reia, aici, documentația, procedând la o reconstituire meticuloasă, organizată cronologic, a existenței scriitorului, considerată o altă operă a celui care a trăit-o. Cartea rămâne un instrument de referință în caragialeologie, aducând numeroase adaosuri, nuanțări și rectificări în domeniu. Din vasta documentație aferentă monografiei se desprinde și un corpus de Restituiri (1986), cuprinzând texte atribuite (câteva cu certitudine) lui Caragiale. De asemenea, în seria eseurilor, Lucian Blaga. Dor și eternitate nu rămâne singular. Criticul
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
cântat cu spor de lira poeților. Manifest - poezie publicată în pagina a doua a revistei clujene face notă discordantă în lirica avântat-sărbătorească din coloanele gazetelor, prin amărăciunea nedisimulată izvorâtă din alternanța trecut viitor, și între aceste perspective, în final, un adaos neconvingător, (o poantă!) aproape ironic, despre militantismul poetului la timpul prezent: Mulți flăcăi și de la noi, în zare, Înșelați, zac pe tărâm străin Ochiul rece-al stelelor, uitare Picură puțin câte puțin. Oricum însă, am învins, băieți, Cât de greu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și istoria. Preluând terminologia kuhniană, unii au botezat această evoluție istorică „revoluția narativă”, în vreme ce alții au văzut în ea abandonarea paradigmei pozitiviste în științele sociale (Bruner, 1990; Sarbin, 1986). Utilizarea potențialului narativ al materialelor supuse cercetării poate fi atât un adaos la inventarul deja existent de metode tradiționale, cum ar fi sondajul și observația, cât și o alternativă preferabilă la niște instrumente de cercetare mai degrabă „sterile”. Oricum am lua-o, este clar că metodologiile narative au devenit o parte semnificativă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
spun eu), este de la sine înțeles că verosimilul nu se realizează de la sine, ci printr-un cumul de procedee: narative, descriptive, stilistice. Credibilitatea nu este un dat imanent al faptului de presă. Ea se obține cu atenție și efort, prin adaosul unor detalii suplimentare, prin alăturarea unei secvențe narative capabile să explice cât de cât ciudățenia. Spuneam că este incredibil ca, în pădure fiind, să întâlnim o fată îmbrăcată în rochie albă, cu coroniță pe cap. Lucrurile se lămuresc dacă, discutând
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
textul lui Geo Bogza, „O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil” (1968, p. 132). Cam lung și uneori monoton pentru gustul nostru, reportajul lui Bogza aduce pentru prima oară în presa românească tehnica relatării minuțioase, aparent neutră, fără nici un alt adaos sau comentariu. Având ca pretext oprirea intempestivă într-un mic oraș de provincie, autorul își propune să descrie urbea și locuitorii săi între două trenuri, preț de 175 de minute: Recapitulez persoanele pe care le-am văzut trecând de când stau
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ușor amuzantă, având și surpriză, și un personaj bine conturat (naratorul). Schimbarea bruscă a perspectivei. Acest procedeu se pretează foarte bine povestirilor cu tentă parabolică. Practic, situația din prima parte se repetă identic în a doua parte, dar cu un adaos sau o modificare aparent minoră, care modifică semnificativ perspectiva și, implicit, mesajul. Un bun exemplu îl reprezintă un reușit spot publicitar, privind toleranța față de persoanele cu handicap fizic. Un șahist, mare maestru internațional, participă la un simultan. Trecând dezinvolt de la
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ne crede proști”. Nu uitați că toaleta unui articol se face abia la sfârșit. În plus, ultimul cuvânt îl are secretarul general de redacție. El decide (elimină sau adaugă) elementele suplimentare de titrare. Sfatul nostru este să urmăriți în șpalt adaosurile operate de conducerea redacției. Să nu acceptați sub nici un motiv deraieri senzaționaliste, care să contrazică (să mistifice) realitatea textului. În definitiv, articolul și responsabilitatea vă aparțin. Puteți deci să vă exprimați punctul de vedere. Într-o redacție, totul este negociabil
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în timp ce faptul divers se rezumă la el însuși, la o situație intensivă. Asasinatul politic este, deci, o informație parțială, o informație ce trebuie continuată printr-un interviu, o anchetă sau un reportaj. În faptul divers, informația este, dimpotrivă, totală. Orice adaos este inutil. Așadar, știrea reprezintă o structură deschisă, în timp ce faptul divers este, prin definiție, o structură închisă. Aproape nimic nu mai poți adăuga faptului divers: o crimă inexplicabilă, o sinucidere, găsirea unei sume mari de bani etc. „Palatul de Justiție
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
legitimație și un birou - singurele bunuri palpabile ale unui jurnalist. Ești emoționat și ușor nedumerit, dar chiar și așa vrei să pleci imediat pe teren și să scrii reportaje, interviuri, știri - orice, numai să scrii. Spre dezamăgirea ta, fără alt adaos explicativ, șeful te conduce la secția de documentare, clamând prima ta sarcină redacțională: timp de o lună să nu faci nimic, doar să citești colecția ziarului, să te obișnuiești cu temele și stilul casei. Sarcină de serviciu sau nu, lecturarea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
au posibilitatea de a se conecta din cauza sărăciei, valoarea de umanitate fiind tot timpul invocată). Cu cât cyberspațiul se întinde mai mult, cu atât el devine mai interactiv și mai puțin totalizant. Fiecare nouă conexiune aduce încă ceva, creează virtuale adaosuri, prelungiri, particularizări. Nici o cultură nu mai aspiră să le acopere pe celelalte, să devină „universală” (nici măcar limba engleză, limba celor care fac programe etc.). Singularitățile și registrele minoritare se manifestă nestingherit, putând deveni centre temporare de emisiuni valorice pentru ceilalți
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
informației indicate pe pagină Tablă de materii și structură coerente Rapiditatea încărcării Încărcarea unor programe adiacente Analiză pedagogică Exerciții structurale Aspecte ale exercițiilor Suficient Bine Excelent Modul de rezolvare a erorilor Diversitatea exercițiilor Pertinența exercițiilor Ușurința de abordare Consemne clare Adaosuri (sunet, video) Activități ludice Aspecte ale exercițiilor Interes Ușurință de abordare Consemn clar În cele ce urmează, este etalată o grilă de analiză contextualizată mai puternic și vizează suporturi curriculare digitale specifice învățării unei limbi (vezi Lopez, 2001). 1. Fișa
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
precum și scrierile lui Isaia Pustnicul (1991). Atunci când ne-a părăsit, Filocalia sa număra douăsprezece volume și peste patruzeci de autori (În total, aproape șase mii de pagini). În studiul consacrat acestei grandioase lucrări, Bielawski Încearcă să dea o explicație respectivelor adaosuri, invocând simbolismul cifrei 12 În tradiția creștină. S-ar putea să aibă dreptate, Însă felul În care Stăniloae și-a condus proiectul până În 1992 mă face să cred că, dacă Dumnezeu i-ar mai fi dăruit zile, el și-ar
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
răpește persoanei valorile și, felul acesta „o scoate din lume”. Este firesc să ne Întrebăm care este rostul vieții, Întrucât totul pare a fi absurd, de neînțeles. Omar Khaiam sintetizează acest aspect În următorul catren: Ivirea mea n-aduse nici un adaos lumii, Iar moartea n-o să-i schimbe rotundul și splendoarea. Și nimeni nu-i să-i spună adâncul tâlc al spumii; Ce rost avu venirea? Și-acum ce rost plecarea? Acest dublu traumatism psihomoral al persoanei, cu care Începe și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cărții de debut, până la Ziua cenușii (2000): „dinspre îngheț te bântuie un vânt,/ fantastici nori ți se-nvârtesc în creier,/pe osii strâmbe și pe roți dințate/ auzi cum opintește cineva/și nu e timp, o, nu e timp/ pentru adaosuri ori pentru schimb./ Apoi prin cețuri înspre partea mării/doar fâlfâirea pruncilor stelari/în nesfârșit de așternuturi albe./ Asemenea doar alb în neîntors/sau în întoarcerea deplină/și/ca între două semne urma mea”(Zăpezile). Pentru B., „sentimentul de comuniune
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
6 luni, cu respectarea termenelor prevăzute în declarația sau în contractul de asigurare. Art. 23. - (1) Baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie: a) salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, și/sau veniturile asiguraților prevăzuți la art. 5, alin. (1), pct. I, II și VI; b) venitul lunar asigurat, prevăzut în declarația sau contractul de asigurare, care nu poate fi mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
a contribuției individuale de asigurări sociale pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate de către persoanele juridice din România este salariul brut lunar în lei, corespunzător funcției în care persoana respectivă este încadrată în țară, inclusiv sporurile și celelalte adaosuri care se acordă potrivit legii. (3) Baza de calcul prevăzută la alin. (1) și (2) nu poate depăși plafonul a de 3 ori salariul mediu brut lunar pe economie. (4) Salariul mediu brut lunar pe economie este cel prevăzut la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică. (2) Pentru perioadele în care Comisia Națională
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
perioadele în care Comisia Națională pentru Statistică a comunicat numai salariul mediu brut lunar pe economie la nivel anual punctajul anual al asiguratului se determină ca raport între media lunară din anul respectiv a salariilor brute individuale, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, și salariul mediu brut lunar pe economie din anul respectiv, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică. (3) Pentru lunile pentru care Comisia
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
stat, cât și în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în acest sistem până la data intrării în vigoare a prezentei legi, la determinarea punctajului în vederea stabilirii pensiei se ia în calcul salariul brut sau net lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile la salariu, sau, după caz, venitul asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale din perioada în care această contribuție a fost achitată sistemului asigurărilor sociale de stat. Pensia astfel rezultată va fi achitată de CNPAS
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
pentru care s-a efectuat plata”. 7. Art. 23 va avea următorul cuprins: „Art. 23. - (1) Baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie: a) salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraților prevăzuți la art. 5, alin. (1) pct. I, sau veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asigurații prevăzuți la art. 5, alin. (1), pct. II; b
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
a contribuției individuale de asigurări sociale pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate de către persoanele juridice din România este salariul brut lunar în lei, corespunzător funcției în care persoana respectivă este încadrată în țară, inclusiv sporurile și celelalte adaosuri care se acordă potrivit legii. (3) Baza de calcul prevăzută la alin. (1) și (2) nu poate depăși plafonul a de 5 ori salariul mediu brut. (4) Salariul mediu brut este cel prevăzut la art. 5, alin. (3)”. 8. Alin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]