1,484 matches
-
c) scala GAFS (Global Assesment of Functioning Scale). DEFICIENȚĂ MEDIE │HANDICAP MEDIU**) DEFICIENȚĂ *) Se referă la retardul mintal/întârzierea mentală. Criterii de diagnostic - ICD 10 pentru retardarea/întârzierea mentală: A. funcționarea intelectuală generală semnificativ submedie; B. dificultăți semnificative în funcționarea adaptativă în cel puțin două din următoarele domenii: comunicare, autoîngrijire, familie, aptitudini sociale/relații interpersonale, uz de resursele comunității, autoconducere, aptitudini școlare, ocupație, timp liber, sănătate, securitate; C. debut înainte de vârsta de 18 ani. **) În funcție de severitatea deficienței asociate se va trece
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
caracterizează prin debut gradat și declin cognitiv continuu. În procesul evaluării complexe este necesar să fie identificate elemente precum: factorii motivaționali sau emoționali (ideația delirantă, halucinațiile, depresia, tulburările de comportament), factori care pot influența nivelul general de funcționare cognitivă, capacitatea adaptativă și gradul de autonomie personală și socială a persoanei evaluate. Afazia, cu dificultatea înțelegerii comenzilor sau a exprimării răspunsului corect la o întrebare, poate influența interpretarea unei examinări. Cerința de bază pentru demență este dovada declinului memoriei și a gândirii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
aptă să efectueze activitățile de bază și instrumentale ale vieții de zi cu zi, astfel încât este necesar să se identifice următoarele elemente: a) gradul deteriorării cognitive prin examenul MMSE, raportat la nivelul de studii al persoanei evaluate; ... b) gradul funcționalității adaptative sociale prin scala de evaluare clinică și funcțională GAFS; ... c) alte elemente care furnizează informații despre contextul sociofamilial în care persoana trăiește. ... * EVALUAREA PERSOANELOR CU TULBURĂRI DE PERSONALITATE DEFICIENȚĂ b) tulburările pot fi compensate parțial prin tratament DEFICIENȚĂ │HANDICAP ACCENTUAT
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
Capitolul I FUNCȚIILE MENTALE I.1. EVALUAREA PERSOANELOR CU DEZVOLTARE INCOMPLETĂ A FUNCȚIILOR MENTALE, ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*) *Font 8* ┌──────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐ │PARAMETRI FUNCȚIONALI │1. Evaluarea comportamentului adaptativ, respectiv: c) scala GAFS (Global Assesment of Functioning Scale). DEFICIENȚĂ MEDIE │HANDICAP MEDIU**) DEFICIENȚĂ *) Se referă la retardul mintal/întârzierea mentală. Criterii de diagnostic - ICD 10 pentru retardarea/întârzierea mentală: A. funcționarea intelectuală generală semnificativ submedie; B. dificultăți semnificative în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
c) scala GAFS (Global Assesment of Functioning Scale). DEFICIENȚĂ MEDIE │HANDICAP MEDIU**) DEFICIENȚĂ *) Se referă la retardul mintal/întârzierea mentală. Criterii de diagnostic - ICD 10 pentru retardarea/întârzierea mentală: A. funcționarea intelectuală generală semnificativ submedie; B. dificultăți semnificative în funcționarea adaptativă în cel puțin două din următoarele domenii: comunicare, autoîngrijire, familie, aptitudini sociale/relații interpersonale, uz de resursele comunității, autoconducere, aptitudini școlare, ocupație, timp liber, sănătate, securitate; C. debut înainte de vârsta de 18 ani. **) În funcție de severitatea deficienței asociate se va trece
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
caracterizează prin debut gradat și declin cognitiv continuu. În procesul evaluării complexe este necesar să fie identificate elemente precum: factorii motivaționali sau emoționali (ideația delirantă, halucinațiile, depresia, tulburările de comportament), factori care pot influența nivelul general de funcționare cognitivă, capacitatea adaptativă și gradul de autonomie personală și socială a persoanei evaluate. Afazia, cu dificultatea înțelegerii comenzilor sau a exprimării răspunsului corect la o întrebare, poate influența interpretarea unei examinări. Cerința de bază pentru demență este dovada declinului memoriei și a gândirii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
aptă să efectueze activitățile de bază și instrumentale ale vieții de zi cu zi, astfel încât este necesar să se identifice următoarele elemente: a) gradul deteriorării cognitive prin examenul MMSE, raportat la nivelul de studii al persoanei evaluate; ... b) gradul funcționalității adaptative sociale prin scala de evaluare clinică și funcțională GAFS; ... c) alte elemente care furnizează informații despre contextul sociofamilial în care persoana trăiește. ... * EVALUAREA PERSOANELOR CU TULBURĂRI DE PERSONALITATE DEFICIENȚĂ b) tulburările pot fi compensate parțial prin tratament DEFICIENȚĂ │HANDICAP ACCENTUAT
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
în alta, proces al cărui ritm diferă de la o persoană la alta. Rezultă că educația/învățarea permanentă are totodată o orientare pragmatică,ambiționând să articuleze și să valorifice toate experiențele de învățare ale individului, în efortul său de devenire și adaptativ. Putem sesiza și diferențele de accent care se conturează, în sensul de a responsabiliza individul pentru propria învățare, ceaautodirijată fiind una dintre premise. Aceasta presupune ca, încă din școală, să creăm medii de învățare stimulative, provocatoare, bogate în conținut, care
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bazate pe cunoaștere. Discursurile de politică educațională cu privire la învățarea de-a lungul întregii vieți au pus accente variabile pe trei planuri, la al căror progres își aduce contribuția învățarea de-a lungul întregii vieți: planul individual, cel democratic și cel adaptativ. La nivelul individului, învățarea de-a lungul întregii vieți acționează prin sprijinul oferit acestuia de a se „elibera” de ignoranță (prin „iluminare” - dezvoltare mai ales în plan cognitiv), de dependență (prin abilitarea sa), de constrângeri (prin transformarea perspectivei asupra lor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de-a lungul întregii vieți își afirmă angajamentul programatic la asigurarea justiției sociale, a egalității, a dezvoltării societății prin implicare și participare democratică a cetățenilor informați, abilitați, motivați și responsabilizați în acest sens, eliberați de orice constrângeri opresive. La nivel adaptativ, este vorba despre un răspuns programatic la schimbarea culturală, în sensul de a asigura dezvoltarea la toate nivelurile de organizare socială (individual, organizațional, național, global), prin politici și sisteme educaționale care să promoveze principiul învățării de-a lungul întregii vieți
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
redus. Șomajul de lungă durată (și mentalitatea de asistat social pe care o generează)produce invariabil decalificare, respectiv analfabetism funcțional, mulți indivizi adulți neavând capacitatea de a-și asuma inițiativa și responsabilitatea propriei deveniri. Așadar, este necesară și o instrumentare adaptativă a acestora. Deficiențele cronice ale sistemului educațional din perioada de tranziție, cu pierderi numeroase, ridică solicitări crescute pentru educația de bază a adulților, nepregătită însă pentru a le face față. Observăm, așadar, că de a doua șansă la educație au
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
intelectuale. Ideea ce stă la baza acestui model este aceea că, pe măsura înaintării în vârstă, oamenii pot selecta acele zone ale intelectului pe care să și le dezvolte (eventual, compensatorii), pentru a putea face față unor sarcini cu scop adaptativ sau chiar pentru a-și spori abilitățile intelectuale și măiestria într-un domeniu. Într-un asemenea model se întrepătrund două perspective de abordare a dezvoltării intelectuale: perspectiva psihologică, potrivit căreia este necesar să permitem indivizilor să-și utilizeze cunoștințele, abilitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unei detente remarcabile, când, de regulă, toate subidentitățile persoanei (socială, profesională, maritală și parentală) se cristalizează promițător. Având în vedere viteza formidabilă de rotație a societății, precum și multiplele provocări ale vieții moderne, tânărul adult trebuie să probeze o bună capacitate adaptativă, pentru a face față frecventelor schimbări cu care se confruntă și, implicit, stresului existențial pe care îl presupune dobândirea statutului de adult. Detaliind conceptul de individuație, Jung (apud Hughes, 1996) consideră că maturizarea persoanei implică un fericit aliaj între structurile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în alta, proces al cărui ritm diferă de la o persoană la alta. Rezultă că educația/învățarea permanentă are totodată o orientare pragmatică,ambiționând să articuleze și să valorifice toate experiențele de învățare ale individului, în efortul său de devenire și adaptativ. Putem sesiza și diferențele de accent care se conturează, în sensul de a responsabiliza individul pentru propria învățare, ceaautodirijată fiind una dintre premise. Aceasta presupune ca, încă din școală, să creăm medii de învățare stimulative, provocatoare, bogate în conținut, care
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bazate pe cunoaștere. Discursurile de politică educațională cu privire la învățarea de-a lungul întregii vieți au pus accente variabile pe trei planuri, la al căror progres își aduce contribuția învățarea de-a lungul întregii vieți: planul individual, cel democratic și cel adaptativ. La nivelul individului, învățarea de-a lungul întregii vieți acționează prin sprijinul oferit acestuia de a se „elibera” de ignoranță (prin „iluminare” - dezvoltare mai ales în plan cognitiv), de dependență (prin abilitarea sa), de constrângeri (prin transformarea perspectivei asupra lor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de-a lungul întregii vieți își afirmă angajamentul programatic la asigurarea justiției sociale, a egalității, a dezvoltării societății prin implicare și participare democratică a cetățenilor informați, abilitați, motivați și responsabilizați în acest sens, eliberați de orice constrângeri opresive. La nivel adaptativ, este vorba despre un răspuns programatic la schimbarea culturală, în sensul de a asigura dezvoltarea la toate nivelurile de organizare socială (individual, organizațional, național, global), prin politici și sisteme educaționale care să promoveze principiul învățării de-a lungul întregii vieți
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
redus. Șomajul de lungă durată (și mentalitatea de asistat social pe care o generează)produce invariabil decalificare, respectiv analfabetism funcțional, mulți indivizi adulți neavând capacitatea de a-și asuma inițiativa și responsabilitatea propriei deveniri. Așadar, este necesară și o instrumentare adaptativă a acestora. Deficiențele cronice ale sistemului educațional din perioada de tranziție, cu pierderi numeroase, ridică solicitări crescute pentru educația de bază a adulților, nepregătită însă pentru a le face față. Observăm, așadar, că de a doua șansă la educație au
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
intelectuale. Ideea ce stă la baza acestui model este aceea că, pe măsura înaintării în vârstă, oamenii pot selecta acele zone ale intelectului pe care să și le dezvolte (eventual, compensatorii), pentru a putea face față unor sarcini cu scop adaptativ sau chiar pentru a-și spori abilitățile intelectuale și măiestria într-un domeniu. Într-un asemenea model se întrepătrund două perspective de abordare a dezvoltării intelectuale: perspectiva psihologică, potrivit căreia este necesar să permitem indivizilor să-și utilizeze cunoștințele, abilitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unei detente remarcabile, când, de regulă, toate subidentitățile persoanei (socială, profesională, maritală și parentală) se cristalizează promițător. Având în vedere viteza formidabilă de rotație a societății, precum și multiplele provocări ale vieții moderne, tânărul adult trebuie să probeze o bună capacitate adaptativă, pentru a face față frecventelor schimbări cu care se confruntă și, implicit, stresului existențial pe care îl presupune dobândirea statutului de adult. Detaliind conceptul de individuație, Jung (apud Hughes, 1996) consideră că maturizarea persoanei implică un fericit aliaj între structurile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sunt decisive sub raportul consecințelor. în cazul unei manifestări izolate, intensitatea violenței pune la încercare mecanismele de supraviețuire ale individului sau ale grupului afectat. Când manifestările violente sunt procesuale, de durată, mai puțin intense sau mai subtile, ele produc reacții adaptative care conduc la modificări mai mult sau mai puțin profunde ale modului de funcționare a ființei sau chiar a speciei din care face parte. în vreme ce efectele evenimentelor violente în masă au fost mereu consemnate de cei rămași în viață, violența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ei. într-un articol din 2004, Peter Fonagy, vorbind despre efectul negativ al amenințării fizice directe asupra dezvoltării procesului de mentalizare, spune: „Amenințarea cu violență fizică interferează direct cu mentalizarea și de aceea este esențial să fie curmată. Ea rămâne adaptativă în condiții aspre de mediu social, cum ar fi în orfelinatele din România”(p. 190). Aspectul cultural este important atât în recunoașterea și înțelegerea violenței, cât și în măsurile preventive care se iau la nivel de comunitate. Exemplul extrem dat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
devin „un sistem normativ ce se va reflecta în trăsăturile psihologice ale participanților subculturali”(p. 158). A fi membru sau participant la o astfel de subcultură înseamnă să adopți o percepție diferită a stimulilor din mediu și să dezvolți mecanisme adaptative promovate de subcultură. Provocările și frustrările generate de mediu sunt văzute ca agresive și amenințătoare și deci provoacă o abordare defensivă agresivă. Anumiți stimuli sunt percepuți preferențial și interpretați în registrul amenințării stârnind lupta fizică. Aceasta din urmă dă măsura
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu colegii lor de vârstă. Un studiu australian, bazat pe evaluarea psihologică a 22 de copii, cu vârste între 6 și 11 ani, provenind din familii violente, arată că mai mult de jumătate dintre copii au manifestări comportamentale borderline, deprinderi adaptative sub media vârstei, 40% dintre ei au o întârziere de aproximativ un an în structurarea deprinderilor de citire, iar la 15% dintre ei sunt evidente manifestări anxioase moderate și ridicate. Unele studii nuanțează evoluția copiilor la această vârstă în funcție de frecvența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a răspunde eficient provocărilor generate de factorii stresori și a se reajusta și menține într-o stare de echilibru. în medicina alternativă 2, termenul descrie starea generală de bine a persoanei. Sănătate și durere Organismul nostru este dotat cu mecanisme adaptative care semnalează atingerea organică sau funcțională prin durere. Absența durerii în situații de suferință organică sau funcțională reprezintă o anomalie genetică. Dar durerea fizică are o mare încărcătură psihică, prin semnificația ei care înspăimântă, generată de reflectarea trăirilor fizice la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acolo nu are răgazul necesar de a „digera”și asimila durerea cauzată de 227TRAUMA ȘI SUFERINȚA pierderea unui pacient, când deja survine un alt deces. Apare astfel un doliu supraîncărcat, cum îl denumește Kastenbaum (apud Vekolka, 2004), care destabilizează capacitatea adaptativă a specialistului, favorizând astfel producerea burnout-ului. Conform autorităților domeniului, burnout-ul este un fenomen procesual, care implică cinci secvențe distincte (Fekete, apud Vekolka, 2004): debutul, când specialistul învestește un entuziasm debordant și nu-și cenzurează deloc identificarea sa cu bolnavul; urmează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]