2,088 matches
-
dintre potențialitățile individuale și solicitările graduale tot mai complexe ale mediului sociocultural. În fiecare stadiu de dezvoltare există un conflict central care solicită un tip de adaptare - bună sau nu - privind modul de tratare al problemelor specifice acelei perioade. Eșecul adaptativ într-un stadiu poate genera stres și anxietate și poate declanșa o regresie spre un stadiu anterior. De asemenea, spre deosebire de Freud, Erikson a accentuat într-o mai mare măsură rolul Ego-ului decât al Sine-lui, ca parte a personalității independentă de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
aceeași vârstă. Cheia explicativă a etapei adolescenței constă prin urmare în achiziția identității Eu-lui sau a confuziei rolului. Studiile realizate asupra identității de Erikson demonstrează că rezultatele pozitive în rezolvarea crizelor de identitate depind de rezultatele pozitive obținute în plan adaptativ în stadiile anterioare de dezvoltare. Astfel, adolescenții care și-au dezvoltat încrederea, autonomia, inițiativa și competența în primele patru stadii ar dezvolta niveluri mai înalte de identitate a Eu-lui în locul confuziei rolului. După Erik Erikson (1968), etapa adolescenței este dominată
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
spiritul de cooperare“. În demersul didactic de formare și dezvoltare a competențelor matematice, utilizarea jocului didactic integrat în metodologia generală a activității de matematică, asigură obiective specifice prioritare. Jocul didactic matematic are o importanță deosebită în dezvoltarea flexibilității spontane și adaptative, a capacității de redefinire și a creșterii interesului pentru problemele reale ale vieții. Pentru obținerea acestor rezultate, învățătorul trebuie să fie „meșter“ în a ști când, cum, unde să folosească jocul didactic și, mai ales, să fie „creator“ de astfel
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
segregaționiste ale profesorilor în schimb, creează o solidaritate de grup a celor ce aparțin aceleiași comunități, exprimată adesea în forma bandelor rivale. Concentrându-se pe densitatea și intensitatea relațiilor interpersonale și interinstituționale, perspectivele interpretative au pus în evidență complexitatea mecanismelor adaptative, negocierile, tranzacțiile care au loc aici. Elevii, profesorii, părinții, nu sunt numai agenții funcționării structurilor, ci actori cu o marjă variabilă de autonomie, mai mult sau mai puțin luată în considerare la nivelul politicilor, însă cu efecte indiscutabile la nivel
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
figuri identice pentru a le diferenția, cotată ca fluiditate figurativă; Teste de distribuție: figuri compuse din bețe de chibrituri. Subiectul trebuie să ridice unele pentru a obține figuri geometrice complete; implică aptitudinea de a produce transformări, cotată ca fluiditate figurativă adaptativă; Teste de decorări: subiectul trebuie să decoreze obiectele obisnuite cu un maximum de elemente diferite, probă prin care se măsoară aptitudinea de a produce divergent prin implicații figurative, factor cotat ca elaborare figurativă; Alte teste de transformări figurative și schematice
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
scurte); teste de producere de simboluri (pentru fraze simple); teste de forme ascunse (a găsi liniile ascunse în obiecte mai mari); teste de figuri (a percepe o figură simplă într-o figură complexă); aceste teste sunt cotate ca flexibilitate figurativă adaptativă. Supradotarea și creativitatea 1. Definirea supradotării Supradotarea desemnează o manifestare umană cu multiple fațete, având ca element dominant performanțele excepționale și este consecința îmbinării unor capacități intelectuale și aptitudini cu anumite trăsături de personalitate. Definirea supradotării a fost realizată prin
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
socială), elaborate/construite și înnăscute, preexistente, calitative și cantitative, intenționale, raționale și neintenționate, infraraționale, organizate și difuze, latente reproductive și inovative, controlate/monitorizate (în clasă) și slab controlate/monitorizate (acasă), teoretice și practice, motivate epistemologic extrinsec și intrinsec, pozitive, eficace, adaptative și negative, evitante, blocante, irelevante pentru subiectul care învață etc. În consecință, definim învățarea școlară (studiul școlar) ca fiind: activitate, un proces desfășurat de agenți umani ; în condiții concrete de spațiotemporalitate, culturalitate contextuală (valori), cu o ritmică individuală și pe
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
ale persoanei nu reprezintă un progres, ci o scădere). Învățarea presupune întotdeauna o memorare - o reflectare a experienței anterioare dar ea implică o arie mult mai largă de fenomene psihice decât memoria. Privită de psihologii comportamentaliști doar ca o modificare adaptativă de comportament individual rezultând din experiență (J.Thorpe ,J. Skinner), învățarea pune mai mult accent pe latura formativă, deci pe structura gândirii în raport cu cunoștințele acumulate, conform cu cercetările lui J.Piaget. Acesta înțelege învățarea într-un sens mai general, ca o
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
bună voie), acord privind planurile de predare, privind nevoia de oferte, de perfecționare, pluralitate și multitudine a cunoștințelor. Învățarea nu mai este în totalitate reglementată de sus, ci devine obligație prin contract, se individualizează. Învățarea are nu numai un caracter adaptativ la solicitările tot mai complexe ale mediului, dar ea constituie și principala modalitate de împlinire a eului uman. Autorii Raportului către Clubul de la Roma, intitulat „Orizontul fără limite al învățării (1981)”, argumentau că decalajul uman, inclusiv cel dintre societăți are
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
corelație și cu alți factori: existența unui volum important de cunoștințe al cercetătorului, proiectantului, profesorului etc., un ascuțit spirit de observație, o fire receptivă, un consistent efort fizic și intelectual, orientat spre rezolvarea unei anumite probleme. Trebuie să existe flexibilitatea adaptativă a gândirii, adică posibilitatea de restructurare promptă și adecvată a informației, a sistemului de cunoștințe, în raport cu cerințele unei situații noi, de modificare a modului de abordare, atunci când modul anterior nu se dovedește eficient. Literatura de specialitate recomandă să se țină
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
ființă umană. Sînt formalizate și trimise subiecților experienței două tipuri de răspunsuri la problemele ridicate de joc și atribuite partenerului fictiv (mașină sau ființă umană): un tip rigid (număr identic de răspunsuri cooperative sau competitive repartizate la întîmplare) și celălalt adaptativ (răspunsul găsit de subiectul naiv îi este trimis în ecou, identic, de către partenerul său fictiv, deci de experimentatori). În acest ultim caz, dacă subiectul experimentului are o reprezentare cooperativă a interacțiunii, îi va face față unui jucător elaborînd același tip
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
efectul reprezentării partenerului în materie de cooperare sau de competiție cu celălalt. După rezultate și foarte pe scurt, se poate spune că sîntem întotdeauna mai cooperanți cu o ființă umană, oricare ar fi realitatea comportamentului adoptat de aceasta (rigid sau adaptativ). Reprezentarea partenerului influențează deci efectiv concepția sarcinii. Un comportament adaptativ, văzut mai pozitiv la un jucător uman, este decriptat mai degrabă ca rigid sau strategic, atunci cînd este atribuit unei mașini (Abric, 1987, pp. 149-163). 7. Efectul Pygmalion Experimentele lui
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cu celălalt. După rezultate și foarte pe scurt, se poate spune că sîntem întotdeauna mai cooperanți cu o ființă umană, oricare ar fi realitatea comportamentului adoptat de aceasta (rigid sau adaptativ). Reprezentarea partenerului influențează deci efectiv concepția sarcinii. Un comportament adaptativ, văzut mai pozitiv la un jucător uman, este decriptat mai degrabă ca rigid sau strategic, atunci cînd este atribuit unei mașini (Abric, 1987, pp. 149-163). 7. Efectul Pygmalion Experimentele lui Robert Rosenthal și ale lui Leonore Jacobson pe marginea modului
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
corespund afluenței de idei, de situații și de comportamente în experiența trăită a fiecărui subiect, utilizînd zilnic o RS, la cererea de contextualizare sau de "îmbrăcare" a concepțiilor mai prescriptive și rigide ale nucleului central. O apropriere personalizată cu finalitate adaptativă a unei reprezentări devine atunci posibilă. Diferitele elemente ale SP apar mai suple în semnificațiile și caracterul lor normativ. Sînt activate în funcție de necesitățile discuțiilor și acțiunii. Tocmai în SP domnesc analogia și recurgerea la exemplu pentru a vorbi de un
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Este văzută ca distinctă de subiectul care o adoptă în scopuri precise. Este vorba despre o noțiune adesea dedusă în lucrările despre reprezentări. Studiul imaginilor cognitive, dezvoltat îndeosebi de Michel Denis (op. cit.), este centrat în special pe dimensiunea funcțională și adaptativă. Cercetările în acest domeniu se dezvoltă în pedagogie, în psihologia muncii și în ergonomia informaticii (Guillevic, Sperandio). Ne vom limita, în acest paragraf, la dimensiunea sa socială și la legăturile cu noțiunea de figură, propusă de Moscovici. Putem încerca să
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
totuși unei concepții diferite despre om. Funcția instrumentală (a educa, a propune o viziune despre lume, a exercita o presiune blîndă, dar fermă) este dominantă în propagare, spre deosebire de difuzare. "Mai mult decît constrîngător și militarizat, acest aparat este, înainte de toate, adaptativ. El explică, comentează, nuanțează ceea ce ar putea fi de neînțeles sau șocant; furnizează puncte de vedere noi care prelungesc sau redirecționează, fără a le contrazice, [pe cele] mai vechi; arată, în mare, o capacitate de absorbție care în același timp
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
formuleze o informație despre obiect, să găsească o orientare pentru acțiunea sa și o explicație a situației. Ritual și practică socială: o practică socială trimite la acte semnificante relaționate între ele de o finalitate și o logică funcțională, simbolică și adaptativă. Un ritual este o practică socială, mai conotată în raportul ei cu sacrul, organizată în funcție de un cod sau de mituri, implicînd o reinvestire corporală și mentală a sensului prin comunități și indivizi, în secvențe temporale și spațiale particulare. Schemă: cogniție
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
refacere, practicate În timpul și după ziua de muncă, cum ar fi: masaj, Înot, saună, remedii psiho reglatoare și altele. Fitnessul de tonifiere-sportivă joacă un rol important În sistemul de pregătire al sportivului. Acesta este Îndreptat spre restabilirea posibilitățile funcționale și adaptative ale organismului după o perioadă lungă de antrenamente dificile și Încărcături competiționale, În special În cazul suprasolicitărilor și eliminarea consecințelor accidentărilor sportive. Fitnessul igienic este prezentat de diferite forme ale culturii fizice, inclus În standardele modului de viață de zi
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
și de bază materială (după Dragnea și Mate Teodorescu, 2002, p. 155). * Specifică organismelor supuse solicitărilor fizice (așa cum se întâmplă și în antrenamentul sportiv) este adaptarea, care reprezintă procesul, mecanismul complex de apărare față de solicitările mediului intern sau extern. Modificările adaptative morfo-funcționale datorate antrenamentului sunt semnificative; adaptându-se, organismul va face față mai eficient solicitărilor competiționale. 2.4. Dezvoltarea fizică Dezvoltarea fizică reprezintă (Alexe și colab., 1974). Astfel, în rândul factorilor de mediu natural includem clima, morbiditatea, alimentația, gradul de poluare
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
iradierea atât a excitației, cât și a inhibiției, care altfel s-ar răspândi pe toată suprafața scoarței. d. Stingerea - apare în cazul când încetează asocierea (întărirea) dintre excitantul condițional și cel necondițional. Stingerea are un rol deosebit de important (are valoare adaptativă) deoarece permite să se elaboreze reflexe în număr nelimitat, perfect acordate la condițiile mereu schimbătoare ale existenței. La formarea deprinderilor motrice concură componente chinestezice, vestibulare, tactile, vizuale, formându-se legături temporare între terminațiile centrale ale analizatorilor și diferiți centri ai
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
automată a mișcării (Burka, citat de Albu, 1971, p. 167). Automatizarea deprinderii va permite desfășurarea fenomenelor reflexe în cauză fără perceperea lor de către individ. Automatizarea unei deprinderi are beneficii importante în ceea ce privește: scurtarea timpului de reacție complex, eliberarea scoarței pentru activități adaptative (Cârstea, 1993, p. 53), posibilitatea apariției unor procese paralele în scoarța cerebrală, consumul energetic (mai redus), precizia. În unele cazuri poate să apară fenomenul de dezautomatizare, ca urmare a unei inhibiții externe sau datorită oboselii și îmbolnăvirii. Păstrarea deprinderilor Legea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
un public activ. Ex.: webloguri. Nivel ridicat al controlului receptorului cu un public activ. Ex.: text interactiv. De la utilizator la sistem (user-to-system) Centru de control Persoană sau computer Interfață Aparent sau transparent Interacțiune prin intermediul computerului Interacțiune între oameni Flux Interacțiune adaptativa Informația este prezentată utilizatorului Oamenii folosesc interfețele pentru a obtine informația: de ex.: surse RSS. Interfață se adptează la nevoile utilizatorului: ex.: jocurile Activitate intensă a utilizatorului cu o interfață transparență, adaptativa. Ex.: realitatea virtuală Figură 14. Model revizuit de
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Interacțiune prin intermediul computerului Interacțiune între oameni Flux Interacțiune adaptativa Informația este prezentată utilizatorului Oamenii folosesc interfețele pentru a obtine informația: de ex.: surse RSS. Interfață se adptează la nevoile utilizatorului: ex.: jocurile Activitate intensă a utilizatorului cu o interfață transparență, adaptativa. Ex.: realitatea virtuală Figură 14. Model revizuit de interactivitate de la utilizator la utilizator (user-to-user), adaptat după modelul Ferber și colab. Legenda Level of receiver control Nivelul de control al receptorului One-way Sens unic Two-way Dublu sens Three-way În trei direcții
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Semnificația mișcării în comportament Pentru accentuarea semnificației mișcării în comportament, este important să distingem două tipuri de mișcări : 1. Cele care au o finalitate exterioară pentru indivizi care se definesc în raport cu relația lor cu mediu înconjurător. Ele pot fi activități adaptative orientate către stăpânirea sau măiestria unui obiect. Ele pot avea valoare comunicativă atunci când se adresează unuia sau mai multor persoane în vederea exprimării intenționate a unui lucru. Dansul din acest punct de vedere reprezintă un adevărat limbaj gestic. 2. Celelalte mai
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
fără alt scop decât propria sa descărcare. Acumularea de tensiune la nivelul structurii perceptive se traduce prin funcția trezirii, corespondența unei veritabile nevoi de informație nespecifică. Acest potențial energic difuz la început va deveni specific în decursul evoluției în direcții adaptative pe măsura dezvoltării neuronilor cu funcții operative. Originea energiei Originea energiei este dublă : internă, prin activitatea metabolică a neuronilor și externă prin stimularea senzorială provocată constant de mediul înconjurător și de motricitatea spontană a subiectului. Ea fluctuează în funcție de stările, de
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]