4,644 matches
-
pentru elevi a deciziei este o etapă foarte importantă a procesului, deoarece, odată cu comunicarea, se prezintă argumente și pentru: scopul deciziei, obiectivele urmărite, etapele acțiunii, punctele slabe, punctele cheie etc. Deși uneori cadrul didactic apreciază că nu are nevoie de adeziunea elevilor pentru anumite decizii educaționale, acest acord este de maximă importanță pentru motivarea și stabilitatea colectivului de elevi. 3. Organizarea acțiunii practice presupune stabilirea: - termenelor; - responsabilităților; - colaborarea între elevi; se are în vedere periodicitatea informațiilor pe cale de feed-back. 4. Controlul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
stabilește trei atribute vitale ale deciziei: a. nivelul de calitate: are în vedere, după opinia specialistului susmenționat, nuanța autoritaristă sau centralistă a deciziei, fundamentată pe informația relevantă și cu consultarea personalului; b. acceptarea și aproprierea de către personal a deciziei: impune adeziunea întregului colectiv la decizie; c. alegerea deciziei care ia cel mai puțin timp. Ullich (1995) arată că principalele modele și strategii ale deciziei sunt: - modelul clasic (de tip rațional comprehensiv); - modelul planificării formale (ușor anticipativ, proiectiv); - modelul antreprenorial (impune charismă
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
are loc). 2. Factorii de personalitate vizează variabile precum aptitudinile și capacitățile fizice și intelectuale, nivelul general de activism al individului, ca și procesele cognitive implicate în decizia de a acționa într-un fel sau altul. Cineva cu o puternică adeziune de gândire și afecțiune față de un partid politic sau alt tip de organizație, dacă nu are suficientă energie fizică și, mai ales, intelectuală (nivel de activism general), nu va transpune atitudinea sa în planul acțiunii propriu-zise la cote înalte. Un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nu doar descrierea, fie ea cât de detaliată, a unui program sau acțiune politică în sine - ceea ce ar constitui „încadrarea generală” -, ci și indicarea cauzelor și a consecințelor, a etapelor concrete de desfășurare și a beneficiarilor principali ai informației asigură adeziunea populației în mai mare măsură. Guvernele sau alte instituții majore pot conta astfel pe sprijinul populației în acțiunile proiectate. Desigur, conform principiului ceteris paribus. 3. Ține de ordinul evidenței faptul că, în ideile, părerile și comportamentele lor, oamenii sunt influențați
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Românii se tem cel mai mult de ...” sau „Principala preocupare a românilor este ...”, când, de fapt, comentatorii ar trebui să arate ce variante au fost oferite oamenilor spre alegere și apoi s-o indice pe cea care a întrunit cele mai multe adeziuni, în contextul evantaiului de alegeri propus; scorul sau ponderea variantei principale nu este determinat(ă) în primul rând de starea de spirit a oamenilor, ci de acest context al variantelor oferite spre alegere! De pildă, este evident că vor avea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la câte un element sensibil legat de calitatea mediului social și ele vor provoca, în principiu, răspunsuri afirmative. Studiile experimentale arată, în aceste condiții, că varianta de răspuns „Da” la întrebarea generală (d) primește un număr semnificativ mai mare de adeziuni decât atunci când aceasta ar fi plasată în fruntea setului respectiv de întrebări sau undeva, în interiorul chestionarului, departe de celelalte. O altă situație de natură similară se întâlnește atunci când se cer opinii despre „celălalt” („celălalt” putând fi reprezentantul tipic al altei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
are 1.500 de subiecți, eroarea pentru scorul de 5% al unui partid este doar de 1,1 puncte procentuale, deci valoarea în populație va fi între 3,9% și 6,1%; pe același eșantion, un partid ce obține 40% adeziuni trebuie să conteze pe o eroare de 2,5 puncte procentuale, deci se va regăsi, în populație, între 37,5% și 42,5%. În altă ordine de idei, se observă, chiar și numai cu cele cinci valori ale lui n
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
imaginile, și ele repetate, ale palatelor, cetății, mănăstirii, ar putea da o sugestie despre natura grandioasă și ordonată a imaginației de n-am ști că aceste imagini circulă În epocă și preluarea lor nu marchează, de cele mai multe ori, și o adeziune a sensibilități lirice. Grigore Alexandrescu le orientează, fără echivoc, spre Înțelesuri etice. Numai indirect ele angajează și o mișcare a imaginarului propriu-zis, o pulsație a spiritului creator. Gr. Alexandrescu lucrează, ca mai toți contemporanii săi, În mai multe registre. Cu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cel de groază chiar gîndul se ferește; Chiar crivățul pe margini din zboru-i se oprește, Atît este de mare pe locul de-anatemuri Urgia nempăcată cereștilor blăstemuri!” Peisajul are Însă consistență materială, mai mare, În orice caz, decît priveliștile ce primesc adeziunea poetului. Alecsandri devine, fără voia lui, un remarcabil poet al pustietății. Însă dezolarea În fața golurilor din natură nu ține mult și nu provoacă un sentiment de neliniște cosmică. Ordinea universului nu este primejduită, haosul, golurile, pustiurile sînt accidente În natură
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sinistru prin văi de oarbă ceață Și scoate-un aspru vuiet ce-nsuflă oțerire, Ducînd În lume, tainic, o cruntă prevestire. Tot omul fuge, toată făptura se ascunde...” Este un peisaj În peisaj, o reverie lipsită de obișnuitul farmec interior. Fără adeziunea poetului, peisajul este Însă mai puternic liric, farmecul mai convingător. Descripția Începe cu elemente generale de decor (nalte clopotniți, negre cimitire, fantasme tupilate, vedenii mari, tăcute), acelea pe care le folosesc toți poeții romantici cînd e vorba să sugereze infernul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a lui Dimnezeu. După ce l-a ascuns cu grijă pe Demostene în scorbura unui stejar, nu înainte de a-l fi învățat pe de rost, Tommaso reluă lecura lui Dante. La Monarchia e la Commedia i-au procurat același fior de adeziune și aceleași certitudini de creștere pe care le simțise pe timpul când se apucase să-i citească pe Lucrețiu și pe Telesio 15. În opera lui Dante gândirea și poezia păreau să fi avut iscusința de a pune în armonie infinitul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
1994) se stipulează: „Principiul fundamental al școlii incluzive este că toți copiii trebuie să Învețe Împreună, oricând acest lucru este posibil, indiferent de dificultățile pe care aceștia le pot avea sau de diferențele care pot exista Între ei”. Înțelegerea și adeziunea la educația/școala incluzivă pune În evidență necesitatea dezvoltării școlii, pregătirea și schimbarea de ansamblu a acesteia, pentru a primi și satisface corespunzător participarea copiilor cu dizabilități (ca și a altor grupuri marginalizate) În medii școlare obișnuite, ca elemente componente
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
acestei rase sănătoase, însă fără subtilitate. Știa prea bine că nimeni nu-l înțelegea aci, recunoștea totuși rezerva respectuoasă a tuturor, voința de a nu lua atitudine ostilă față de un bărbat devotat familiei. Îl apărau din sentiment de grup, fără adeziune, și Ioanide sări ca mușcat de șarpe când auzi pe una ("o dobitoacă") făcând gafa de a regreta în fața lui (neștiind cine-i arhitectul) că se stricase fațada veche așa de frumoasă a casei cu majolică G. Călinescu galbenă, verde
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Atunci Gaittany, cu un "perfect" concluziv, schimbă vorba cu energie, grăbindu-se a scurta întrevederea. Ceea ce lui Ioanide i se părea o pură imbecilitate, bănuind de altfel cum se petrecuse lucrurile. Probabil că Gaittany arătase albumul cuiva, vrând a culege adeziuni la interesul său, iar acela strâmbase din nas, emițând vreo opinie defavorabilă asupra arhitectului. Gaittany cu siguranță apărase pe Ioanide, ieșind însă cu totul demoralizat în sinea lui și convins de nulitatea desenelor. Ca urmare, expediase repede, cu o formulă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Gonzalv Ionescu făcu notă discordantă, cerând din nos specialites roumaines: ciorbă de potroace. Gaittany strâmbă imperceptibil din nas la oroarea de a mânca seara ciorbă, nu zise cu toate astea nimic și, făcând elogii cu mâinile în jurul farfuriei sale, ceru adeziunea celorlalți la cega pe grătar, Smărăndăchioaia dădu ghes lui Smărăndache să spună chestia cu găina. - Spune întîmplarea cu găina, îndemnă și Hagienuș, care o știa și el. Smărăndache zise că Conțescu căpătase de acasă o găină și boabe pentru ea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
apropia de Mișcare. 8. Cum sunt raporturile numitului cu tineretul? Excelente. Arhitectul Ioanide are o mare priză asupra studenților și tinerilor, îi entuziasmează cu ideile sale constructive, și dacă numitul ar pune o mai clară direcție ideologică, fără îndoială că adeziunea lui ar însemna un aport considerabil. G. Călinescu 9. Părerile numitului despre Puterile Centrale și misiunea lor în noua ordine. Arhitectul nu și-a manifestat niciodată vreo opinie în privința aceasta, se pare că n-a examinat suficient lucrurile și n-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
le-o acordase pripit, dar că sunt totuși sub unghiul moral niște revelații. Se trânti iar pe pat și reciti documentele mai atent. Ce rezulta din ele? Că mișcarea ilegală, deși destul de descoperită și adulată de unii oameni politici, căuta adeziuni, care în fond mergeau spre așa-zisele "puteri centrale". Aderenții posibili erau studiați din punctul de vedere al venalității, ceea ce însemna că dinafară se ofereau bani spre a corupe unele personalități să contribuie la formarea unui curent în favoarea mișcării pro
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în toate, intriga politicește și, deși era admisă la curte, afecta o anume opoziție și visa restaurarea dinastiilor domnești române, adică a ei. Nu-i de mirare, deci, că Aurora fu ascultată cu cea mai mare bunăvoință și obținu o adeziune unanimă în consiliul ctitorilor școalei din care făcea parte și madam Pomponescu. Recomandarea se făcu și numirea era iminentă, întrucît școala funcționa, sub direcția provizorie a unei profesoare, numai cu câte o clasă de fiece ciclu; deocamdată, Aurora nu uită
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
popoarelor viguroase din centrul Europei, cita pe Goethe și pe Marinetti și arăta încredere în orientarea tineretului român. Era prea puțin pentru un articol pretins politic, dar de ajuns de mult ca societatea intelectualilor să înțeleagă că Suflețel făcuse o adeziune discretă la Mișcare. - Ce-i cu Suflețel? se informă Pomponescu. Alunecă spredreapta! Suflețel, însă, când era încolțit avea un mod original de a se apăra, neafirmând și netăgăduind nimic, făcând numai aluzie la o amenințare teribilă. - Domnule Suflețel, îl prinse
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
neputință a se apropia de Hangerliu. E de reținut că în Mișcare Hangerliu avea aderenții lui personali, chiar când era vorba de țărani, o bandă proprie, alcătuită din familiari, oameni de curte, țărani cunoscîndu-i familia și care nu mergeau cu adeziunea la Mișcare peste cercul lui Hangerliu. Prințul căpitănea, cum s-ar zice, o mișcare independentă, afiliată oportunist celei generale, gata a se despărți de ea la nevoie și a găsi o altă orientare, la care îl ajutau legăturile lui cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
că Botticelli disimulează, s-ar fi putut ca de data aceasta să fi fost sincer. Imposibil, de altfel, de știut, atât de impenetrabilă devenise din lipsă de reacțiuni marcate emoția constructorului. Când Botticelli ieși pe ușă, după o oră de adeziune totală, Ioanide observă că strângea buzele înăuntrul gurii, provocîndu-și două gropițe în obraz. Acest gest reflex sau căutarea unui ochi străin spre a intra în complicitate cu el înfățișa la Butoiescu și la alți taciturni ca el mijlocul de a-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
izolare, părea a coborî în prezent. Astfel, Hagienuș ședea numai trupește în casa lui Pomponescu, căutând o protecție pentru voluptățile sale intelectuale gratuite. Hagienuș mințea, nu-l interesa nici un eveniment, ar fi fost în stare să dea orice iscălitură de adeziune politică, numai să fie lăsat în pace. La fel Suflețel, mai contemporan cu Virgil decât cu Pomponescu. Omul metafizic e viclean, zicea Ioanide, îți râde, se face că te ascultă, trece pe stradă uitîndu-se în dreapta și-n stânga, în fond
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
reclamații în Consiliul de Miniștri nu era stilul său. Își exprimase o simplă opinie critică, nu înțelegea să fie pe față persecutor. Ura sa rămase inestingibilă. O adâncire a scandalului de care avea nevoie încercă s-o obțină printr-o adeziune la punctul său de vedere a cuiva dintr-un loc oficial. Direcția lui Hagienuș publica trimestrial un buletin cu informații și studii, intitulat Monumentele române, despre materialul din muzee, monumentele istorice și construcțiile de valoare artistică întreprinse de stat, o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe fată, nu precis, firește, altcuiva. Trebuie să-mi retrag cuvântul. După puțin timp, Conțescu mărturisi că promisiunea dată celuilalt nu era un impediment serios, deoarece prevenise că totul fusese un simplu proiect. Important era a se câștiga G. Călinescu adeziunea fetei. Gonzalv începu așadar să vină cu copiii de mână în casa Conțescu și să aibă întrevederi cu nepoata acestuia. Nepoata nu părea să aibă repulsie pentru copii, dimpotrivă, îi mângâia, era exuberantă cu ei. Totul părea a fi în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
era personajul invitat sistematic de Gaittany cu cele mai mari prevențiuni și onoruri. Ar fi fost de ajuns ca Gavrilcea să observe cu degetul un mizerabil desen pentru ca Gaittany să se extazieze și să exprime prin rotații aeriene de mână adeziunea lui totală la judecata aceluia. Odată, la o astfel de sindrofie semioficială, improvizată fără un motiv precis, numai spre a se face curte lui Gavrilcea, așa cum altădată se făcuse lui Pomponescu, Hagienuș puse întrebarea: - Ce-o mai fi făcând Pomponescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]